Decizia nr. 203/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , excepție ridicată de Viorel Domuța și Iuliana Domuța în Dosarul nr. 3.754/2004 al Judecătoriei Alba Iulia.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. Se arată că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Prin mai multe decizii Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 . Totodată, se consideră că hotărârile Guvernului, menționate de autorii excepției, nu sunt de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 octombrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 3.754/2004, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 , excepție ridicată de Viorel Domuța și Iuliana Domuța într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii civile formulate de autorii excepției privind strămutarea unor stâlpi de înaltă tensiune situați pe terenul acestora.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că " art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 , care prevede că terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt și rămân în proprietatea publică a statului", contravine dispozițiilor art. 44 alin. (2) teza întâi și ale art. 154 alin. (1) din Constituție.

Autorii excepției arată că dreptul lor de proprietate asupra terenului în litigiu pe care se află stâlpii de înaltă tensiune "este înscris în cartea funciară, fiind un drept real tabular garantat de prevederile

art. 11 pct. 1 din Decretul-lege nr. 115/1938 ". Totodată, consideră că "în cazul de față terenul în litigiu nu a fost niciodată trecut în proprietatea statului în vreuna din modalitățile prevăzute de Constituția României sau de legea organică la care se face trimitere în art. 136 alin. (3) din Constituție". De asemenea, menționează că, "în mod abuziv, în perioada guvernării comuniste, au fost construite rețele de transport ale energiei electrice pe terenurile altor persoane fizice sau juridice decât cele proprietatea statului, fără ca aceste terenuri să fi fost trecute în proprietatea statului în mod legal".

Deși, se arată în continuare, "Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe decizii (nr. 167 din 1 aprilie 2004; nr. 438 din 17 mai 2004; nr. 168 din 1 aprilie 2004; nr. 390 din 3 mai 2004) în sensul că dispozițiile

art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003

ar fi constituționale, având în vedere și faptul că bunurile proprietate publică sunt declarate ca fiind inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, aceste soluții nu-și mai mențin valabilitatea în cazul de față, deoarece au apărut împrejurări noi, care pot determina schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie". Astfel, prin

Hotărârea nr. 531 din 7 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 21 aprilie 2004, Guvernul "a aprobat Strategia de privatizare a S.C. Filiala de distribuție și furnizare a energiei electrice Electrica Moldova - S.A. și a S.C. Filiala de distribuție și furnizare a energiei electrice Electrica Oltenia - S.A.". De asemenea, prin

Hotărârea nr. 1.000 din 25 iunie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 10 iulie 2004, Guvernul "a adoptat măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării și modificarea și completarea Strategiei de privatizare a societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice Electrica Dobrogea - S.A. și Electrica Banat - S.A. Este avută în vedere și privatizarea pârâtei S.C. Electrica Transilvania Sud - S.A.". În opinia autorilor excepției, privatizarea acestor societăți comerciale presupune trecerea terenurilor pe care sunt situate rețelele electrice de distribuție din domeniul public în domeniul privat al statului.

Judecătoria Alba Iulia consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se arată că, potrivit art. 44 alin. (5) din Constituție, "pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantațiilor sau construcțiilor, precum și pentru alte daune imputabile autorității". Instanța mai arată că pârâta nu este o autoritate publică, cu atât mai mult în prezent când se derulează procesul de privatizare a fostei "Electrica" - S.A.

Instanța consideră, de asemenea, că "rețelele electrice și stâlpii de înaltă tensiune nu se încadrează în înșiruirea limitativă de bunuri care constituie obiect al proprietății publice [art. 136 alin. (3) din Constituția României], beneficiind de regimul juridic al proprietății private în aceleași condiții cu reclamanții".

Având în vedere aceste considerente, instanța apreciază că textul de lege criticat încalcă dispozițiile art. 44 și 136 din Constituție, "întrucât aduce atingere exercitării atributelor dreptului de proprietate, echivalând cu o adevărată expropriere, însă fără o dreaptă și prealabilă despăgubire, conform art. 44 alin. (3) din Constituția României".

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arată că "dispozițiile legale criticate sunt cuprinse în art. 37 privind «Distribuția energiei electrice» care reglementează și modul de utilizare a terenurilor afectate serviciului public de furnizare a energiei electrice, proprietate publică sau privată, indiferent de titular, luând în considerare necesitatea desfășurării normale a serviciului public respectiv, pe de o parte, și protejarea proprietății private a terenurilor afectate acestuia, pe de altă parte, prevăzându-se expres, în art. 16 alin. (6) al aceleiași legi, că «Dreptul de uz și de servitute asupra terenurilor proprietate privată, restrângerea sau încetarea unor activități prevăzute la alin. (2) se stabilesc și se exercită cu respectarea principiului echității, a dreptului de proprietate și a legislației în vigoare»".

Se apreciază, în punctul de vedere formulat, că reglementările criticate nu încalcă art. 44 alin. (2) din Constituție, "întrucât proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, dar în alin. (7) al art. 44 se prevede că «Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului»". Mai mult decât atât, se arată în continuare, dispozițiile criticate "se încadrează în măsurile necesare pentru îndeplinirea obligațiilor statului referitoare la «protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară» prevăzute de art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, republicată, în asigurarea realizării serviciului public de furnizare a energiei electrice".

Guvernul precizează că dispozițiile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate exercitat de către Curtea Constituțională. Sunt menționate în acest sens

Decizia nr. 72 din 26 februarie 2004

și

Decizia nr. 284 din 1 iulie 2004 , prin care Curtea a respins excepții de neconstituționalitate având același obiect.

Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituționale.

În motivarea acestui punct de vedere se apreciază că

art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003

"se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, indiferent de titularul dreptului de proprietate, și nu afectează caracterul inviolabil al proprietății private, fiind conform cu art. 44 alin. (2) și art. 136 alin. (5) din Constituție". În acest sens este menționată jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a reținut că dispozițiile criticate "nu consacră trecerea în proprietatea statului a terenurilor pe care se află rețele electrice de distribuție, ci prevăd că acestea sunt și rămân în proprietatea publică a statului, instituind astfel un fine de neprimire a cererilor de retrocedare. Reglementarea legală în cauză nu relevă nici o contradicție cu alin. (3) al art. 44 din Constituție, ci, dimpotrivă, este în deplină concordanță cu art. 136 alin. (2) și alin. (4) din Legea fundamentală, potrivit căruia proprietatea publică aparține statului și unităților administrativ-teritoriale și este inalienabilă (deciziile nr. 72/2004, nr. 167/2004 și nr. 168/2004)".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003, care au următorul conținut:

- Art. 37 alin. (4): "Terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt și rămân în proprietatea publică a statului."

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 44 alin. (2) teza întâi și ale art. 154 alin. (1) din Constituție.

Textele constituționale invocate în susținerea excepției au următorul cuprins:

- Art. 44 alin. (2) teza întâi: "Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.";

- Art. 154 alin. (1): "Legile și toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituții."

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, inclusiv prin raportare la aceleași texte constituționale invocate și în cauza de față.

Curtea Constituțională a respins excepții de neconstituționalitate cu același obiect prin mai multe decizii, dintre care menționăm:

Decizia nr. 167 din 1 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 17 mai 2004;

Decizia nr. 168 din 1 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 3 mai 2004;

Decizia nr. 203 din 29 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 21 iunie 2004;

Decizia nr. 280 din 29 iunie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 16 septembrie 2004;

Decizia nr. 284 din 1 iulie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 27 septembrie 2004.

Prin

Decizia nr. 280/2004

Curtea a constatat că nu sunt încălcate prevederile art. 44 alin. (2) teza întâi și ale art. 154 alin. (1) din Constituție. În considerentele deciziei s-a reținut că "textul legal criticat nu dispune exproprierea și nici transferul dreptului de proprietate în vreun alt mod, ci doar constată că «terenurile pe care se situează rețelele electrice existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt și rămân în proprietatea publică a statului». Această prevedere se justifică prin dispozițiile art. 136 alin. (3) din Constituție, republicată, potrivit cărora fac obiectul exclusiv al proprietății publice «(...) și alte bunuri stabilite de legea organică». Dispozițiile atacate dau expresie și prevederilor constituționale cuprinse în alin. (2) și (4) ale aceluiași articol, potrivit cărora proprietatea publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale și este inalienabilă".

De asemenea, prin decizia menționată s-a reținut că, "prin

Decizia nr. 72 din 26 februarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 22 martie 2004, Curtea a constatat, de asemenea, că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, se lasă statului o marjă mare de apreciere, în funcție de nevoia reală a comunității în adoptarea măsurii de privare de proprietate. Astfel, în cauza «James și alții împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei», 1986, Curtea Europeană a statuat că nu poate fi vorba despre o încălcare a dispozițiilor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dacă privarea de proprietate a fost făcută într-un anumit context politic, economic sau social, dacă răspunde unei «utilități publice», așa cum prevede art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție, aparținând chiar și unei categorii mai restrânse de persoane, deci și în situația în care colectivitatea în ansamblul ei nu utilizează sau nu profită ea însăși de bun. în vederea realizării scopului ei legitim, măsura privativă de proprietate trebuie însă să păstreze un echilibru just între exigențele interesului general al comunității și apărarea drepturilor fundamentale ale individului. Mai mult, ea trebuie să aibă loc în condițiile prevăzute de legea internă, care este necesar să fie accesibilă, publică și previzibilă, și să cuprindă o procedură clară de aplicare. Or, în această materie, legea română respectă exigențele impuse de prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale".

Soluțiile pronunțate prin deciziile menționate, precum și considerentele care au stat la baza acestora își mențin valabilitatea și în cauza de față, neintervenind elemente noi de natură să modifice jurisprudența Curții.

În ceea ce privește susținerea autorilor excepției că adoptarea ulterioară a două hotărâri ale Guvernului din anul 2004 privind aprobarea strategiei de privatizare a unor societăți comerciale de distribuție și furnizare a energiei electrice ar fi de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale cu privire la aprecierea constituționalității textului de lege criticat, Curtea reține că este neîntemeiată. În conținutul textelor celor două

hotărâri ale Guvernului - nr. 531/2004

și nr. 1.000/2004, nu se fac referiri la situația juridică a terenurilor prevăzute de dispozițiile legale criticate.

Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , excepție ridicată de Viorel Domuța și Iuliana Domuța în Dosarul nr. 3.754/2004 al Judecătoriei Alba Iulia.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 aprilie 2005.