Regulamentul din 28 februarie 1997

Articolul 1

Categorii de Înțelegeri, decizii de asociere ori practici concertate

(1) Categoriile de înțelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, denumite în continuare acorduri , susceptibile de a fi exceptate de la aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea concurenței, sunt următoarele: - acorduri pentru distribuție exclusivă; - acorduri pentru cumpărare exclusivă; - acorduri de cercetare-dezvoltare; - acorduri de specializare; - acorduri pentru transfer de tehnologie și/sau know-how; - acorduri de franciză; - acorduri de distribuție, service și piese de schimb în perioada de garanție și postgaranție, pentru autovehicule; - acorduri în domeniul asigurărilor. (2) Condițiile de exceptare pentru acordurile menționate la alin. (1) sunt stabilite în cap. II-IX.

Articolul 2

Obiectul exceptării

În baza prevederilor art. 5 alin. (5) din Legea concurenței, se exceptează de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din lege, în condițiile prezentului regulament, acordurile dintre doi agenți economici prin care se convine ca una dintre părți să livreze numai celeilalte părți anumite produse în vederea revânzării pe piața românească sau pe o parte a acesteia.

Articolul 3

Restricționări ale concurenței impuse celor două părți prin acord, care se exceptează de la interdicție

Consiliul Concurenței poate excepta acordurile de distribuție exclusivă, menționate la art. 1 din prezentul regulament, care cuprind următoarele clauze care, în condiții particulare, restricționează concurența în înțelesul art. 5 alin. (1) din Legea concurenței:

*) Regulamentul a fost aprobat de Plenul Consiliului Concurenței și pus în aplicare prin Ordinul nr. 34/1997, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 21 martie 1997.

1. Obligația furnizorului de a livra numai distribuitorului exclusiv produsele convenite în acord, în teritoriul convenit. 2. Restricționări impuse distribuitorului exclusiv: a) obligația de a nu produce sau de a nu distribui produse care concurează cu cele convenite prin acordul de distribuție exclusivă încheiat cu furnizorul; b) obligația de a obține pentru revânzare produsele convenite doar de la cealaltă parte la acordul de distribuție exclusivă încheiat; c) obligația de a se abține să caute clienți, să înființeze vreo sucursală și să mențină vreun depozit de distribuție în afara teritoriului convenit, pentru produsele convenite prin acordul de distribuție exclusivă încheiat. 3. Distribuitorul exclusiv poate prelua, în totalitate sau parțial, și următoarele obligații: a) să cumpere produsele în sortimentul complet sau în cantitățile minime convenite prin acord; b) să vândă produsele convenite sub mărcile comerciale sau ambalate și prezentate așa cum specifică furnizorul; c) să ia măsuri pentru promovarea vânzărilor și, în special:

- să facă publicitate; - să mențină rețeaua de comercializare și mărfurile la vânzare; - să furnizeze clienților servicii în perioada de garanție; - să folosească personal cu instruire de specialitate economică sau tehnică.

Articolul 4

Restricționări ale concurenței, care exclud de la exceptare acordurile de distribuție exclusivă

Consiliul Concurenței nu va acorda exceptarea de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței pentru acordurile de distribuție exclusivă care prevăd sau conduc la oricare dintre următoarele restricționări ale concurenței:

1. producători de produse identice sau de produse considerate de utilizatori substituibile din punct de vedere al caracteristicilor, al prețului și utilității convin prin acord distribuția exclusivă reciprocă pentru astfel de produse; 2. producători de produse identice sau de produse considerate de utilizatori substituibile din punct de vedere al caracteristicilor, al prețului și utilității convin prin acord distribuția exclusivă nereciprocă pentru astfel de produse, în afară de cazul în care cel puțin una dintre părțile la acord deține o pondere de piață de maximum 5%; 3. utilizatorii pot obține produsele specificate în acord, în aria de exclusivitate convenită, numai de la distribuitorul exclusiv și nu au o sursă alternativă de aprovizionare în afara teritoriului convenit prin acordul de distribuție exclusivă; 4. una sau ambele părți la acord creează dificultăți intermediarilor sau utilizatorilor la obținerea produselor specificate în acord de la alți distribuitori existenți pe piața românească sau, atunci când nu există sursa alternativă de aprovizionare pe piața românească, la importul acestor produse, în special atunci când una sau ambele părți: a) își exercită drepturile de proprietate industrială pentru a împiedica pe distribuitori sau pe utilizatori să obțină din import produsele specificate în acord sau să le vândă în teritoriul delimitat corespunzător în acord; b) își exercită alte drepturi sau iau alte măsuri pentru a împiedica pe distribuitori sau pe utilizatori să obțină din import produsele convenite în acord sau să le vândă în teritoriul stabilit prin acord.

Articolul 5

Notificarea acordurilor de distribuție exclusivă ,i obținerea deciziei Consiliului Concurenței

(1) În baza prevederilor art. 5 alin. (7) din Legea concurenței, notificarea acordurilor de distribuție exclusivă, menționate la art. 1 din prezentul regulament, informațiile și documentele care trebuie furnizate, examinarea notificărilor și emiterea deciziilor Consiliului Concurenței se vor face în conformitate cu prevederile prezentului regulament, formularul de notificare fiind cuprins în anexa nr. 1/1. (2) În condițiile de procedură menționate la alin. (1), Consiliul Concurenței va putea acorda, de la caz la caz, prin decizie, beneficiul exceptării acordului de distribuție exclusivă de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței. (3) În cazurile pentru care s-a emis decizie de neîncadrare, acordul în cauză neputând beneficia de exceptarea pentru categoria acordurilor de distribuție exclusivă, agenții economici vor putea înainta cerere de dispensă la Consiliul Concurenței, în condițiile art. 5 alin. (2) din Legea concurenței, în baza art. 5 alin. (4) și (6) din lege și a Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 și 6 din Legea concurenței nr. 21/1996, privind practicile anticoncurențiale, emis de Consiliul Concurenței.

Articolul 6

Alte prevederi

(1) Art. 4. alin. (1) și (2) se aplică, de asemenea, atunci când produsele menționate sunt fabricate de către alți agenți economici, legați de una dintre părțile la acordul de distribuție exclusivă; la ponderea de piață a fiecărei părți la acord, dacă este cazul, se va adăuga ponderea de piață a agenților economici legați de aceasta. (2) Prin agent economic legat de una dintre păr,ti se înțelege: a) agenții economici la care una dintre părțile la acord deține, direct sau indirect: - mai mult de jumătate din capitalul social sau din active; sau - puterea de a exercita mai mult de jumătate din drepturile de vot; sau - puterea de a desemna mai mult de jumătate din numărul membrilor consiliului de administrație sau ai organelor care îl reprezintă legal pe agentul economic; sau - dreptul de a conduce afacerile agentului economic; b) agenții economici care dețin, direct sau indirect, la unele dintre părțile la acord, drepturile sau puterile enumerate la lit. a); c) asociațiile de agenți economici, la care unul dintre agenții economici menționați la lit. b) deține, direct sau indirect, drepturile sau puterile enumerate la lit. a); d) agenții economici, societățile în comun (asociațiile de agenți economici), la care părțile participante la acord sau agenții economici legați de ele dețin controlul în comun în baza drepturilor sau puterilor enumerate la alin. (2) lit. a), sunt considerați ca fiind legați de fiecare dintre părțile participante la acordul de distribuție exclusivă. (3) În condițiile prezentului regulament, acordurile de distribuție exclusivă sunt exceptate și în cazul în care 2 ani financiari consecutivi din perioada de valabilitate a acordului ponderea de piață de 5% este depășită cu cel mult 10%. (4) Exceptarea în condițiile alin. (3) se aplică și atunci când ponderea de piață de 5% este depășită cu cel mult 10% pe o perioadă de 6 luni de la sfârșitul ultimului an financiar din perioada pentru care este prevăzută exceptarea.

Articolul 7

Obiectul exceptării

În baza prevederilor art. 5 alin. (5) din Legea concurenței, se exceptează de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din lege, în condițiile prezentului regulament, acordurile la care sunt parte doar doi agenți economici și prin care o parte - revânzătorul -

convine cu cealaltă parte - furnizorul - să cumpere anumite produse specificate în acord, în scopul revânzării, numai de la furnizor, de la un agent economic legat de acesta sau de la un alt agent economic căruia furnizorul i-a încredințat vânzarea produselor sale.

Articolul 8

Restricționări ale concurenței, impuse celor două părți prin acord, care se exceptează de la interdicție

Consiliul Concurenței poate excepta acordurile de cumpărare exclusivă care cuprind următoarele clauze și care, în condiții particulare, restricționează concurența în sensul art. 5 alin. (1) din Legea concurenței:

1. obligația furnizorului de a nu vinde el însuși produsele care fac obiectul acordului sau produsele care concurează cu acestea, în principala zonă de distribuție și de vânzare a revânzătorului; 2. în afara obligațiilor cuprinse în art. 7, obligația revânzătorului de a nu fabrica sau de a nu distribui produse ce concurează cu produsele care fac obiectul acordului; 3. revânzătorul poate prelua în totalitate sau oricare dintre următoarele obligații: a) să cumpere întreaga gamă de produse convenite prin acord; b) să cumpere cantitatea minimă de produse convenită prin acordul de cumpărare exclusivă; c) să vândă produsele care fac obiectul acordului sub mărcile furnizorului sau conform cu cerințele de ambalare și de prezentare impuse de acesta; d) să ia măsuri pentru promovarea vânzărilor, în special prin următoarele acțiuni:

- publicitate; - asigurarea întreținerii rețelei de distribuție și a produselor la vânzare; - asigurarea service-ului în perioada de garanție; - folosirea de personal specializat.

Articolul 9

Restricționări ale concurenței, care exclud de la exceptare acordurile de cumpărare exclusivă

Consiliul Concurenței nu va acorda exceptarea de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței pentru acordurile de cumpărare exclusivă care prevăd sau care conduc la oricare dintre următoarele restricționări ale concurenței:

1. producători de produse identice sau de produse pe care utilizatorii le consideră similare datorită caracteristicilor, prețului și utilității încheie acorduri reciproce de cumpărare exclusivă, acorduri care au ca obiect respectivele produse; 2. producători de produse identice sau de produse pe care utilizatorii le consideră similare datorită caracteristicilor, prețului și utilității încheie acorduri nereciproce de cumpărare exclusivă, acorduri care au ca obiect asemenea produse, în afară de cazul în care cel puțin una dintre părțile la acord deține o pondere de piață de maximum 5%; 3. obligația de cumpărare exclusivă are ca obiect mai multe produse care nu au legătură între ele nici din punct de vedere al naturii lor, nici din punct de vedere al uzanțelor comerciale; 4. acordul este încheiat pentru o perioadă nedeterminată sau pentru o perioadă ce depășește 5 ani.

Articolul 10

Notificarea acordurilor de cumpărare exclusivă

,i obținerea deciziei Consiliului Concurenței

(1) În baza prevederilor art. 5 alin. (7) din Legea concurenței, notificarea acordurilor de cumpărare exclusivă menționată la art. 7, furnizarea informațiilor și a documentelor, examinarea notificării și emiterea deciziilor Consiliului Concurenței se fac în conformitate cu prevederile prezentului regulament, formularul de notificare fiind cuprins în anexa nr. 1/2. (2) În condițiile de procedură menționate la alin. (1), Consiliul Concurenței va putea acorda, de la caz la caz, prin decizie, beneficiul exceptării acordului de cumpărare exclusivă de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței. (3) În cazurile pentru care s-a emis decizie de neîncadrare, acordul în cauză neputând beneficia de exceptarea pentru categoria acordurilor de cumpărare exclusivă, agenții economici vor putea înainta cerere de dispensă la Consiliul Concurenței în condițiile art. 5 alin. (2) din Legea concurenței, în baza art. 5 alin. (4) și (6) din lege și a Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 și 6 din Legea concurenței nr. 21/1996, privind practicile anticoncurențiale, emis de Consiliul Concurenței.

Articolul 11

Alte prevederi

(1) Pct. 1 și 2 ale art. 3 din prezentul regulament se vor aplica, de asemenea, în cazul în care produsele ce fac obiectul acordului sunt fabricate de către alți agenți economici, legați de una dintre părțile la acordul de cumpărare exclusivă; la ponderea de piață a fiecărei părți la acord, dacă este cazul, se va adăuga ponderea de piață a agenților economici legați de aceasta. (2) Sunt considerați agenți economici legați de una dintre părțile la acord: a) agenții economici la care una dintre părțile la acord deține, direct sau indirect: - mai mult de jumătate din capitalul social sau din active; sau - puterea de a numi mai mult de jumătate din numărul membrilor consiliului de administrație sau ai organelor care îl reprezintă legal pe agentul economic; sau - dreptul de a conduce afacerile agentului economic; b) agenții economici care dispun, direct sau indirect, la una dintre părțile participante la acord, de drepturile sau puterile menționate la lit. a); c) asociațiile de agenți economici la care unul dintre agenții economici menționați la lit. b) deține, direct sau indirect, drepturile sau puterile enumerate la lit. a); d) agenții economici la care părțile la acord sau agenții economici legați de ele dețin controlul în comun, în baza drepturilor sau puterilor enumerate la alin. (2) lit. a), sunt considerați ca fiind legați de fiecare dintre părțile la acordul de cumpărare exclusivă. (3) În condițiile prezentului regulament, acordurile de cumpărare exclusivă sunt exceptate și în cazul în care 2 ani financiari consecutivi din perioada de valabilitate a acordului ponderea de piață de 5% este depășită cu cel mult 10%. (4) Exceptarea în condițiile alin. (3) de mai sus se aplică și atunci când ponderea de piață de 5% este depășită cu cel mult 10% pe o perioadă de 6 luni de la sfârșitul ultimului an financiar din perioada exceptată.

Articolul 12

Obiectul exceptării

(1) În baza prevederilor art. 5 alin. (5) din Legea concurenței, se exceptează de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din lege, în condițiile prezentului regulament, acordurile de cercetaredezvoltare dintre agenții economici, care au ca obiect: a) cercetarea și dezvoltarea în comun a produselor sau procedeelor de fabricație și exploatarea în comun a rezultatelor cercetării; sau b) exploatarea în comun a rezultatelor cercetării și dezvoltării produselor sau procedeelor de fabricație desfășurate, în comun, între aceiași agenți economici; sau c) cercetarea și dezvoltarea în comun a produselor sau procedeelor de fabricație, exclusiv exploatarea în comun a rezultatelor. (2) În aplicarea prevederilor prezentului regulament se definesc următoarele noțiuni: a) cercetarea și dezvoltarea produselor sau procedeelor de fabrica,tie de comun acord înseamnă dobândirea de cunoștințe tehnice și realizarea de analize teoretice, studii sau experimente sistematice, inclusiv producție experimentală, testări tehnice ale produselor sau procedeelor, crearea capacităților de cercetare necesare și obținerea drepturilor de proprietate intelectuală asupra rezultatelor obținute; b) procedee de fabrica,tie de comun acord înseamnă procedeele rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare; c) produse de comun acord înseamnă produsele sau serviciile rezultate din activitățile de cercetare-dezvoltare menționate și fabricate sau prevăzute a se fabrica aplicând procedeele prevăzute în acord; d) exploatarea rezultatelor înseamnă fabricarea produselor convenite și utilizarea procedeelor convenite, acordarea sau licențierea drepturilor de proprietate intelectuală și a know-how, necesare fabricației sau utilizării procedeelor respective; e) cunoștin,te tehnice înseamnă acele cunoștințe care fie sunt protejate de dreptul de proprietate intelectuală, fie sunt secrete și constituie know-how; f) cercetarea și dezvoltarea sau exploatarea rezultatelor sunt desfășurate În comun, atunci când: - activitățile respective sunt desfășurate de o echipă, organizație sau întreprindere comună, sunt încredințate unei terțe părți sau sunt repartizate între părți pe calea specializării în cercetare, dezvoltare sau producție; - părțile colaborează, pe orice cale, la încredințarea sau licențierea drepturilor de proprietate intelectuală sau la transmiterea know-how, în sensul lit. d), unor terțe părți; g) păr,ti sunt agenții economici semnatari ai acordului de cercetare-dezvoltare sau ai oricărei alte convenții.

Articolul 13

Condiții generale de exceptare

Acordurile de cercetare-dezvoltare menționate la art. 12 din prezentul regulament pot fi exceptate de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței în următoarele condiții:

a) activitatea de cercetare-dezvoltare în comun se desfășoară în cadrul unui program care definește domeniul și obiectivele activității; b) toate părțile au acces la rezultatele activității; c) acordul prevede că fiecare parte este liberă să exploateze în mod independent rezultatele cercetării și dezvoltării în comun, precum și cunoștințele tehnice acumulate, în cazul în care acordul are ca obiect numai cercetarea și dezvoltarea în comun; d) exploatarea în comun se referă la rezultatele protejate de dreptul de proprietate intelectuală sau constituie know-how, care contribuie de o manieră substanțială la progresul tehnic sau economic și aceste rezultate sunt determinate pentru fabricarea produselor sau pentru utilizarea procedeelor prevăzute în acord; e) agentul economic însărcinat cu fabricația, prin specializarea în producție, trebuie să satisfacă cererile de livrări ale tuturor părților.

Articolul 14

Restricționări ale concurenței, impuse părților prin acordul de cercetare-dezvoltare, care se acceptă

(1) Consiliul Concurenței poate excepta de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței acordurile de cercetare-dezvoltare, menționate la art. 12 din prezentul regulament, care cuprind următoarele prevederi ce restricționează concurența: a) obligația de a nu desfășura independent activități de cercetare-dezvoltare în domeniul vizat de program sau într-un domeniu strâns legat de acesta, pe durata realizării programului de cercetare-dezvoltare prevăzut în acord; b) obligația de a nu încheia cu terțe părți acorduri de cercetare-dezvoltare în domeniul vizat de program sau într-un domeniu apropiat de acesta, pe durata realizării programului prevăzut în acordul de cercetare-dezvoltare; c) obligația de a procura produsele prevăzute în acord, exclusiv de la părți, de la entități sau de la societăți comerciale cu capital mixt ale acestora ori de la entități sau întreprinderi terțe cărora le-a fost încredințată fabricația produselor respective; d) obligația de a nu fabrica produse sau de a nu utiliza procedeele prevăzute în acord pe teritoriile rezervate altor părți; e) obligația limitării fabricației produselor sau a aplicării procedeelor prevăzute în acord la unul sau mai multe domenii tehnice de aplicare, cu excepția cazurilor în care două sau mai multe părți sunt concurente, în sensul art. 17 din prezentul regulament, la data intrării în vigoare a acordului; f) obligația de a nu practica, pe o durată de 5 ani de la data când produsele prevăzute în acord sunt lansate pe piață, o politică activă de comercializare a produselor în teritoriile rezervate altor părți, în special obligația de a nu face publicitate în mod expres, destinată acestor teritorii, și de a nu înființa nici o sucursală sau de a nu avea nici un depozit în aceste teritorii, pentru distribuția produselor, cu condiția ca utilizatorii și intermediarii să poată procura aceste produse de la alți furnizori și părțile să nu le creeze dificultăți în procurarea produselor de la aceștia; g) posibilitatea de a încredința uneia dintre părți distribuția exclusivă a produselor prevăzute în acord, cu condiția ca aceasta să nu distribuie produse fabricate de un producător terț care concurează cu produsele prevăzute în acord; h) posibilitatea de a încredința distribuția exclusivă a produselor prevăzute în acord unei întreprinderi comune sau unei întreprinderi terțe, cu condiția ca aceasta să nu fabrice și să nu distribuie produse concurente; i) posibilitatea de a încredința distribuția exclusivă a produselor prevăzute în acord pe întreaga piață a României sau pe o parte a acesteia întreprinderilor comune sau întreprinderilor terțe, care nu fabrică și nu distribuie produse concurente cu produsele prevăzute în acord, cu condiția ca utilizatorii și intermediarii să poată procura produsele și de la alți furnizori și nici părțile, nici întreprinderile comune sau terțe, însărcinate cu distribuția exclusivă a acestor produse, să nu creeze dificultăți utilizatorilor și beneficiarilor la procurarea produselor de la alți furnizori; j) obligația părților de a-și împărtăși reciproc experiența acumulată în exploatarea rezultatelor și de a-și acorda reciproc licențe neexclusive pentru invenții privind perfecționarea sau punerea în aplicare a noilor rezultate obținute. (2) Consiliul Concurenței poate acorda beneficiul exceptării pentru acorduri speciale de cercetare-dezvoltare care cuprind și alte clauze de felul celor prevăzute la alin. (1).

Articolul 15

Obligații asumate de părți prin acordul de cercetare-dezvoltare, care pot fi acceptate

(1) Consiliul Concurenței poate excepta acordurile de cercetare-dezvoltare menționate la art. 12, care cuprind următoarele obligații, asumate de părți, care, în general, nu restricționează concurența: a) obligația de a comunica cunoștințele tehnice, brevetate sau nebrevetate, necesare pentru realizarea programului de cercetaredezvoltare și pentru exploatarea rezultatelor obținute; b) obligația de a nu utiliza know-how, care a fost primit de la cealaltă parte, pentru alte scopuri decât pentru realizarea programului de cercetare-dezvoltare și exploatarea rezultatelor obținute; c) obligația de a obține și de a păstra drepturile de proprietate intelectuală pentru produsele sau procedeele prevăzute în acord; d) obligația de a păstra caracterul confidențial al know-how, care a fost primit sau a fost dezvoltat în comun în cadrul programului de cercetare-dezvoltare; această obligație poate fi impusă chiar și după expirarea acordului de cercetare-dezvoltare; e) obligația fiecăreia dintre părți: - de a face cunoscut celorlalte părți cazurile de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală; - de a întreprinde acțiuni în justiție în cazurile de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală; - de a ajuta în orice acțiune în justiție sau de a împărți cu celelalte părți cheltuielile de judecată aferente; f) obligația de a plăti celorlalte părți redevențe sau de a presta servicii pentru compensarea contribuțiilor inegale la cercetareadezvoltarea în comun sau a exploatării inegale a rezultatelor cercetării-dezvoltării efectuate în comun; g) obligația de a împărți redevențele primite de la terți cu celelalte părți: h) obligația de a livra celorlalte părți cantitățile minime de produse prevăzute în acord și de a respecta standardele de calitate. (2) Consiliul Concurenței poate acorda beneficiul exceptării și pentru acordurile de cercetare-dezvoltare menționate la art. 12 din prezentul regulament, care cuprind clauze care, într-un context particular, cad sub incidența art. 5 alin. (1) din lege, restricționând concurența. (3) De asemenea, beneficiul exceptării poate fi acordat pentru acorduri de cercetare-dezvoltare speciale, care cuprind și alte clauze de felul celor menționate la alin. (1) de mai sus. ARTICOLUL 16 Restricționări ale concurenței, impuse părților prin acordul de cercetare-dezvoltare, care exclud acordul În cauză de la exceptare Consiliul Concurenței nu va acorda beneficiul exceptării de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței pentru acordurile de cercetare-dezvoltare menționate la art. 12 din prezentul regulament, care prevăd sau care conduc la oricare dintre următoarele restricționări ale concurenței: a) restrângerea părților în libertatea lor de a desfășura, independent sau în colaborare cu terții, activitatea de cercetare și dezvoltare, într-un domeniu nelegat de cel vizat în programul de cercetare-dezvoltare sau, după realizarea programului din acord, în domeniul prevăzut în acord sau într-un domeniu legat de acesta; b) interzicerea, după îndeplinirea programului de cercetare-dezvoltare din acord, a disputării validității drepturilor de proprietate intelectuală deținute de părți pe piață, care sunt semnificative pentru programul de cercetare-dezvoltare, sau interzicerea, după expirarea acordului, a disputării validității drepturilor de proprietate intelectuală deținute de părți pe piață, care protejează rezultatele cercetării și dezvoltării; c) restricționarea prin limitarea cantităților de produse prevăzute în acord, pe care părțile le pot fabrica sau vinde, sau prin limitarea utilizării procedeelor de fabricație prevăzute în acord la anumite operațiuni; d) restricționarea libertății de stabilire a prețurilor, a elementelor prețurilor de vânzare către terți a produselor prevăzute în acord; e) restricționarea livrărilor către clienți, fără a prejudicia aplicarea prevederilor art. 3 pct. 3 lit. c); f) interzicerea controlului comercializării produselor prevăzute în acord sau interzicerea practicării unei politici active de vânzări în teritoriul rezervat altei părți, după expirarea perioadei prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. f); g) interzicerea acordării unor terțe părți a licențelor de fabricație a produselor prevăzute în acord sau utilizarea procedeelor prevăzute în acord, chiar dacă exploatarea de către părți a rezultatelor cercetării și dezvoltării în comun nu este prevăzută sau aceasta nu are loc; h) excluderea convenției (acordului) de la exceptare când:

- refuză, fără justificare obiectivă, satisfacerea cererilor utilizatorilor sau ale distribuitorilor, stabiliți pe teritoriul părților, care desfac produsele prevăzute în acord pe un alt teritoriu din cadrul pieței României sau din afara acesteia; sau - impiedică pe utilizatori sau pe distribuitori să obțină produsele prevăzute în acord de la alți furnizori existenți pe piață și, în

particular, invocarea dreptului de proprietate intelectuală sau luarea de măsuri pentru împiedicarea aprovizionării utilizatorilor sau distribuitorilor cu produse care sunt în mod legal comercializate pe piață de alți furnizori sau aprovizionarea cu consimțământul părților.

Articolul 17

Durata pentru care se aplică exceptarea acordurilor de cercetare-dezvoltare ,i alte condiții legate de aceasta

(1) Atunci când părțile nu sunt fabricanți concurenți pentru produse susceptibile de a fi ameliorate sau înlocuite cu produsele care fac obiectul acordului, exceptarea pentru acordurile prevăzute la art. 12 se aplică pe durata programului de cercetare-dezvoltare, iar în cazul exploatării în comun a rezultatelor, pentru o perioadă de 5 ani de la data primei comercializări a produselor prevăzute în acord. (2) Atunci când două sau mai multe dintre părți sunt fabricanți concurenți în sensul alin. (1), exceptarea se aplică pe perioada prevăzută în acest alineat, cu condiția ca, la data intrării în vigoare a acordului, părțile concurente, respectiv părțile care fabrică produse susceptibile de a fi ameliorate sau înlocuite cu produsele care fac obiectul acordului de cercetare-dezvoltare, să nu dețină o pondere de piață, cumulată, mai mare de 20%. (3) După încheierea perioadei de 5 ani prevăzute la alin. (1), exceptarea continuă să se aplice atât timp cât producția, pentru produsele care fac obiectul acordului, împreună cu producția însumată a părților pentru alte produse care fac parte din aceeași piață relevantă, nu reprezintă o pondere care să depășească 20% din piața relevantă respectivă. Dacă produsele care fac obiectul acordului de cercetare-dezvoltare sunt subansambluri folosite de părți la fabricarea altor produse, ponderea de 20% se referă la piața relevantă, respectiv la fiecare dintre piețele relevante ale produselor pentru care componentele respective reprezintă partea principală. Atunci când distribuția produselor prevăzute în acord este încredințată uneia dintre părți, unei societăți în comun a acestora, unei terțe întreprinderi sau mai multor societăți în comun sau întreprinderi terțe, conform art. 14 alin. (1) lit. g)-j), exceptarea se aplică numai atunci când ponderea de piață a părților menționate la alin. (2) și (3) nu depășește 10% din piața relevantă respectivă. (4) Exceptarea acordurilor menționate la art. 12 se aplică și atunci când pe durata a 2 ani financiari consecutivi, din cadrul perioadei pentru care este prevăzută exceptarea, ponderile de piață prevăzute la alin. (2) și (3) sunt depășite cu cel mult 10%. (5) Exceptarea acordurilor menționate la art. 12 se aplică și atunci când ponderile de piață, prevăzute la alin. (2) și (3), sunt depășite cu cel mult 10% pe o perioadă de 6 luni de la sfârșitul ultimului an financiar din perioada pentru care este prevăzută exceptarea.

Articolul 18

Notificarea acordurilor de cercetare-dezvoltare

,i obținerea deciziei Consiliului Concurenței

(1) În baza prevederilor art. 5 alin. (7) din Legea concurenței, notificarea acordurilor de cercetare-dezvoltare menționate la art. 12, furnizarea informațiilor și documentelor care trebuie cunoscute prin notificare, examinarea notificărilor și emiterea deciziilor Consiliului Concurenței se fac în conformitate cu prevederile prezentului regulament, formularul pentru notificare fiind cuprins în anexa nr. 1/3. (2) În condițiile menționate la alin. (1), Consiliul Concurenței va putea acorda, de la caz la caz, prin decizie, beneficiul exceptării acordurilor de cercetare-dezvoltare de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței. (3) În cazurile pentru care s-a emis decizie de neîncadrare, acordul în cauză neputând beneficia de exceptarea pentru acordurile de cercetare-dezvoltare, agenții economici vor putea înainta la Consiliul Concurenței cerere de dispensă, în condițiile art. 5 alin. (2) din Legea concurenței, în baza art. 5 alin. (4) și (6) din

lege și a Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 și 6 din Legea concurenței nr. 21/1996, privind practicile anticoncurențiale, emis de Consiliul Concurenței.

Articolul 19

Alte prevederi

(1) Dispozițiile prezentului regulament se aplică și drepturilor și obligațiilor pe care părțile le stabilesc pentru agenții economici legați de ele. Ponderea de piață deținută, acțiunile și măsurile întreprinse de aceștia vor fi tratate ca cele aparținând părților la acordul de cercetare-dezvoltare. (2) Sunt considerați agenți economici legați de părțile la acord, în sensul prezentului regulament: a) agenții economici la care una dintre părțile la acord deține direct sau indirect: - mai mult de jumătate din capitalul social sau din active; sau - mai mult de jumătate din drepturile de vot; sau - puterea de a desemna mai mult de jumătate din numărul membrilor consiliului de administrație sau ai organului care îl reprezintă legal pe agentul economic respectiv; sau - dreptul de a conduce afacerile agentului economic în cauză; b) agenții economici care dețin la una dintre părțile la acord, direct sau indirect, drepturile sau puterile enumerate la lit. a); c) asociațiile de agenți economici la care unul dintre agenții economici menționați la lit. b) deține, direct sau indirect, drepturile sau puterile enumerate la lit. a); d) agenții economici la care părțile la acord sau agenții economici legați de acestea dețin în comun, direct sau indirect, drepturile sau puterile menționate la lit. a) sunt considerați ca fiind legați de fiecare dintre părțile la acord.

Articolul 20

Obiectul exceptării

În baza prevederilor art. 5 alin. (5) din Legea concurenței, se exceptează de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din lege, în condițiile prezentului regulament, acordurile de specializare prin care, pe durata acordului, agenții economici acceptă următoarele obligații reciproce:

a) de a nu fabrica anumite produse sau de a nu încredința unui terț fabricarea acestor produse stabilite în acord și de a lăsa celorlalte părți la acord fabricarea lor sau încredințarea fabricării acestor produse unui terț; sau b) de a fabrica anumite produse sau de a fabrica aceste produse numai în comun.

Articolul 21

Restricționări cu caracter general ale concurenței, cuprinse În acordurile de specializare, care pot fi exceptate

(1) Exceptarea prevăzută la art. 20 se aplică acordurilor de specializare care conțin următoarele restricționări ale concurenței pentru părțile la acord: a) obligația de a nu încheia cu terți acorduri de specializare privind produse identice sau considerate de către utilizatori ca echivalente din punct de vedere al caracteristicilor, al prețului și al utilității lor cu produsele din acordul de specializare; b) obligația de a se aproviziona cu produsele care fac obiectul specializării, exclusiv de la cealaltă parte, de la o întreprindere comună sau de la o întreprindere terță la care părțile au convenit să se fabrice aceste produse, cu excepția cazurilor în care produsele sunt obținute în condiții mai favorabile din oricare altă sursă, și cealaltă parte, întreprinderea comună sau întreprinderea terță însărcinată cu fabricarea nu este pregătită să-i ofere aceleași condiții; c) obligația de a acorda părților contractante distribuția exclusivă pe întreaga piață sau pe un segment din piața românească, pentru produsele care fac obiectul specializării, doar dacă utilizatorii și intermediarii pot procura aceste produse și de la alți furnizori și părțile la acord nu creează dificultăți acestora la achiziționarea produselor de la alți furnizori; d) obligația de a acorda distribuția produselor care fac obiectul specializării exclusiv uneia dintre părți, cu condiția ca aceasta să nu distribuie produsele fabricate de un terț, care concurează cu produsele prevăzute în acord; e) obligația de a acorda distribuția produselor care fac obiectul specializării exclusiv unei întreprinderi comune sau unei întreprinderi terțe, cu condiția ca acestea să nu fabrice și să nu distribuie produse concurente cu produsele prevăzute în acord; f) obligația de a acorda distribuția exclusivă, pe întreaga piață sau pe un segment al pieței românești, pentru produsele care fac obiectul specializării, unor întreprinderi comune sau întreprinderi terțe care nu fabrică și nu distribuie produse concurente cu produsele prevăzute în acord, cu condiția ca utilizatorii și intermediarii să poată procura produsele prevăzute în acord și de la alți furnizori și ca atât părțile la acord, cât și întreprinderile comune sau întreprinderile terțe, însărcinate cu distribuția exclusivă a produselor menționate, să nu creeze dificultăți utilizatorilor și intermediarilor la procurarea produselor de la alți furnizori. (2) Exceptarea prevăzută la art. 20 se poate aplica și acordurilor de specializare care cuprind și alte restricționări ale concurenței, de tipul celor menționate la alin. (1). ARTICOLUL 22 Obligații asumate de părți prin acordul de specializare, care pot fi acceptate Consiliul Concurenței poate excepta acordurile de specializare menționate la art. 20 din prezentul regulament, care cuprind oricare dintre următoarele obligații asumate de părți, care, în mod normal, nu restricționează concurența: a) obligația de a livra altor părți produsele care fac obiectul specializării, cu respectarea standardelor minime de calitate; b) obligația de a asigura, pentru produsele care fac obiectul specializării, stocuri minime și asigurarea înnoirii parțiale a acestor stocuri; c) obligația de a asigura, pentru produsele care fac obiectul specializării, service-ul în perioada de garanție și piesele de schimb.

Articolul 23

Excluderea acordurilor de specializare de la exceptarea pe categorii

Consiliul Concurenței nu va acorda beneficiul exceptării de la interdicție acordurilor de specializare menționate la art. 20, care cuprind și alte restricționări ale concurenței, în plus față de cele stipulate la art. 21 alin. (1) și (2), care sunt impuse părților prin acord.

Articolul 24

Alte situații În care acordurilor de specializare li se poate acorda beneficiul exceptării pe categorii

Acordurile de specializare menționate la art. 20 pot fi exceptate și în următoarele cazuri:

1. ponderea de piață a produselor care fac obiectul acordului de specializare, împreună cu celelalte produse ale participanților la acord, considerate de utilizatori ca fiind echivalente din punct de vedere al caracteristicilor, al prețului și al utilității lor, să nu depășească 20% din piața relevantă a tuturor acestor produse pe piața românească; 2. dacă, în conformitate cu art. 21 alin. (1) lit. d), e) sau f), distribuția produselor care fac obiectul specializării este încredințată uneia dintre părți, unei întreprinderi comune sau unei întreprinderi terțe, sau mai multor întreprinderi comune sau întreprinderi terțe, exceptarea va fi acordată numai dacă ponderea de piață a produselor care fac obiectul specializării, împreună cu celelalte produse ale părții la acord și ale întreprinderilor comune sau întreprinderilor terțe care realizează distribuția, considerate de către utilizatori ca echivalente din punct de vedere al caracteristicilor, al prețului și al utilității lor, nu depășește 10% din piața relevantă a tuturor acestor produse pe piața românească; 3. exceptarea se aplică și atunci când, pe durata a 2 ani financiari consecutivi din perioada de valabilitate a acordului, ponderile de piață prevăzute la pct. 1 și 2 sunt depășite cu cel mult 10%. Exceptările prevăzute la art. 20 se aplică și atunci când ponderile de piață prevăzute la pct. 1 și 2 sunt depășite cu cel mult 10% pe o perioadă de 6 luni de la sfârșitul ultimului an financiar din perioada pentru care este prevăzută exceptarea acordului de specializare.

Articolul 25

Notificarea acordurilor de specializare ,i obținerea deciziei Consiliului Concurenței

(1) În baza prevederilor art. 5 alin. (7) din Legea concurenței, notificarea acordurilor de specializare menționate la art. 20, informațiile și documentele care trebuie furnizate prin notificare, examinarea notificărilor și emiterea deciziilor Consiliului Concurenței se vor face în conformitate cu prevederile prezentului regulament, formularul pentru notificare fiind cuprins în anexa nr. 1/4. (2) În condițiile menționate la alin. (1), Consiliul Concurenței va putea acorda, de la caz la caz, prin decizie, beneficiul exceptării acordurilor de specializare de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței. (3) În cazurile pentru care s-a emis decizie de neîncadrare, acordul în cauză neputând beneficia de exceptarea pentru acordurile de specializare, agenții economici vor putea înainta la Consiliul Concurenței cerere de dispensă, în condițiile art. 5 alin. (2) din Legea concurenței, în baza art. 5 alin. (4) și (6) din lege și a Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 și 6 din Legea concurenței nr. 21/1996, privind practicile anticoncurențiale, emis de Consiliul Concurenței.

Articolul 26

Alte prevederi

(1) Dispozițiile prezentului capitol se aplică și drepturilor și obligațiilor pe care părțile la stabilesc pentru agenții economici legați de ele. Ponderea de piață deținută, acțiunile și măsurile întreprinse de aceștia vor fi tratate ca cele aparținând părților la acordul de specializare. (2) Sunt considerați agenți economici legați de părțile la acord, în sensul prezentului regulament: a) agenții economici la care una dintre părțile la acord deține direct sau indirect: - mai mult de jumătate din capitalul social sau din active; sau - mai mult de jumătate din drepturile de vot; sau - puterea de a desemna mai mult de jumătate din numărul membrilor consiliului de administrație sau ai organului care îl reprezintă legal pe agentul economic respectiv; sau - dreptul de a conduce afacerile agentului economic în cauză; b) agenții economici care dețin la una dintre părțile la acord, direct sau indirect, drepturile sau puterile menționate la lit. a); c) asociațiile de agenți economici la care unul dintre agenții economici menționați la lit. b) deține, direct sau indirect, drepturile sau puterile enumerate la lit. a); d) agenții economici la care părțile la acord sau agenții economici legați de ele dețin în comun, direct sau indirect, drepturile

sau puterile enumerate la alin. (2) lit. a) sunt considerați ca fiind legați de fiecare dintre părțile la acord.

Articolul 27

Obiectul exceptării

(1) În baza prevederilor art. 5 alin. (5) din Legea concurenței, se exceptează de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din lege, în condițiile prezentului regulament, acordurile pentru transferul de tehnologie și/sau de know-how, și anume: - acordurile pentru licențierea de patente; - acordurile pentru licențierea de know-how; - acordurile pentru licențierea de patente și know-how, precum și - acordurile care cuprind prevederi auxiliare în legătură cu alte drepturi de proprietate intelectuală decât patentele, cum ar fi mărcile de comerț, design, copyright și drepturile pentru protecția software, încheiate numai între doi agenți economici, respectiv, licențiatorul și licențiatul. (2) Definiția acordurilor de la alin. (1) este următoarea: Acordurile de licențiere a patentelor și/sau know-how sunt contracte prin care un agent economic care deține un patent și/sau know-how, denumit licen,tiator , permite unui alt agent economic, denumit licen,tiat , să exploateze un patent brevetat și/sau comunică acestuia know-how necesar în scopul fabricării produselor licențiate, respectiv al prestării serviciilor licențiate, indiferent dacă licențiatul este îndrituit sau nu să folosească informațiile confidențiale furnizate de licențiator și pentru promovarea și vânzarea produselor licențiate. (3) În sensul prezentului regulament, se definesc următorii termeni:

a) know-how înseamnă totalitatea informațiilor tehnice care sunt secrete, substanțiale și prezentate într-o formă adecvată; b) secrete înseamnă că pachetul de informații care constituie know-how, în totalitate, indiferent de configurația concretă a componentelor sale, în general nu este cunoscut sau ușor accesibil, astfel încât valoarea lui constă în poziția avantajoasă pe care o câștigă licențiatul atunci când îl primește; know-how nu se limitează la fiecare componentă individuală a sa, ci trebuie ca, în totalitatea sa, să fie necunoscut și să nu poată fi obținut în afara unui acord încheiat cu licențiatorul; c) substan,tial înseamnă că know-how include informațiile care trebuie să fie folositoare, adică informațiile considerate în mod rezonabil, la data încheierii acordului, că sunt capabile să îmbunătățească poziția concurențială a licențiatului, de exemplu prin ajutorul la intrarea pe o nouă piață sau avantajul oferit acestuia în concurență cu alt fabricant de produse sau cu alt prestator de servicii, care nu are acces la know-how secret licențiat sau la alt know-how secret comparabil; d) identificat înseamnă ca know-how să fie descris sau înregistrat într-un mod care face posibil să se verifice că satisface criteriile de secret și substanțial și să confere siguranța că licențiatul, fără îndoială, nu este restricționat în exploatarea propriei tehnologii, că know-how poate fi stabilit fie prin contractul de licență, fie printr-un document separat, sau poate fi înregistrat într-o formă adecvată, cel târziu la transferul know-how sau la scurt timp după aceasta, cu condiția ca documentul separat sau altă formă de înregistrare să poată fi disponibilă; e) patentă (marcă) necesară este patenta de care licențiatul are nevoie pentru aplicarea tehnologiei licențiate, astfel încât, în absența licențierii, realizarea tehnologiei respective nu ar fi posibilă sau ar fi posibilă numai în mai mică măsură sau în condiții mai dificile ori mai costisitoare; astfel de patente trebuie să prezinte pentru licențiat un interes tehnic, juridic sau economic; f) tehnologie licen,tiată înseamnă know-how de fabricație necesar și patentele proceselor de producție sau ambele, existente la data încheierii primului acord de licențiere, și îmbunătățirile ulterioare făcute know-how sau patentelor, indiferent dacă și în ce măsură acestea sunt exploatate de părți sau de alți licențiați; g) produsele licen,tiate sunt produsele sau serviciile a căror producție necesită folosirea tehnologiei licențiate; h) ponderea de pia,tă a licen,tiatului înseamnă proporția pe care produsele licențiate și alte produse livrate sau servicii prestate de licențiat, care sunt considerate de către utilizator ca interschimbabile sau substituibile pentru produsele licențiate din punct de vedere al caracteristicilor, al prețului și al utilității lor, o dețin din totalul pieței relevante, care include, pe lângă produsele licențiatului, toate produsele interschimbabile sau substituibile vândute de toți ceilalți producători care activează pe piața României sau pe o parte a acesteia; i) exploatarea unui patent se referă la orice utilizare a tehnologiei licențiate, în special în producție, la vânzările active sau pasive într-un teritoriu, chiar dacă nu sunt cuplate cu fabricarea în teritoriul respectiv, sau închirierea produselor licențiate; j) teritoriul licen,tiat este întregul teritoriu al României sau o anumită parte din acesta, pe care licențiatul este îndrituit să exploateze tehnologia licențiată; k) teritoriul licen,tiatorului înseamnă teritoriul pe care licențiatorul nu a acordat nici o licențiere pentru patentele și/sau know-how, care fac obiectul acordului; l) patente paralele înseamnă patentele care protejează aceeași invenție în diverse țări, în lipsa unificării legislațiilor naționale în domeniu; m) prevederi auxiliare sunt prevederile în legătură cu exploatarea altor drepturi de proprietate intelectuală decât patentele, care cuprind alte obligații decât cele legate de know-how, sau patentele licențiate și care pot fi acceptate în ceea ce privește restricționarea concurenței (mărci de comerț, design, copyright, software); n) obliga,tii înseamnă atât obligațiile contractuale, cât și practicile concertate; o) producători concuren,ti sau producători de produse concurente înseamnă producătorii care vând produse care, din punct de vedere al caracteristicilor lor, al prețului și al utilității, sunt considerate de către utilizatori ca fiind interschimbabile sau substituibile pentru produsele licențiate.

Articolul 28

Restricționări ale concurenței care se acceptă la acordarea beneficiului exceptării pentru acordurile de licențiere de patente

,i/sau de know-how

(1) Una sau mai multe dintre următoarele clauze, cuprinse în acordurile menționate la art. 27 alin. (1), sunt exceptate de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței: a) obligația licențiatorului de a nu acorda licențe care fac obiectul contractului de licențiere altor agenți economici pentru a exploata tehnologia licențiată pe teritoriul licențiat; b) obligația licențiatorului de a nu exploata el însuși tehnologia licențiată pe teritoriul licențiat; c) obligația licențiatului de a nu exploata tehnologia licențiată pe teritoriul licențiatorului, menționată în contractul de licențiere; d) obligația licențiatului de a nu produce sau de a nu utiliza produsul licențiat ori de a nu utiliza procedeul tehnologic licențiat pe teritoriile licențiate altor agenți economici; e) obligația licențiatului de a nu duce o politică activă de lansare pe piață a produsului licențiat în teritoriile licențiate altor agenți economici și de a nu se angaja în publicitate, destinată în mod special teritoriilor respective, sau de a nu crea vreo filială ori a menține vreun depozit de distribuire în aceste teritorii; f) obligația licențiatului de a nu vinde produsul licențiat pe piața teritoriilor cedate altor licențiați, ca reacție la comenzi primite, fără ca produsul să fi fost oferit; g) obligația licențiatului de a utiliza doar marca comercială a licențiatorului pentru a se distinge produsul licențiat pe perioada contractului, cu condiția ca licențiatul să nu fie împiedicat de la identificarea sa ca producător al produselor licențiate; h) obligația licențiatului de a se limita, în producția produsului licențiat, la cantitățile necesare pentru fabricarea propriilor produse și de a vinde produsul licențiat numai ca parte integrantă sau de înlocuire pentru propriile produse ori în legătură cu vânzarea propriilor sale produse, cu condiția ca aceste cantități să fie determinate în mod liber de către licențiat. (2) Obligațiile menționate la alin. (1) sunt exceptate numai pentru acordurile de licențiere a patentelor, în măsura și pe durata în care produsul licențiat este protejat de patente paralele, astfel: a) în teritoriile licențiate: obligațiile menționate la lit. a), b), g) și h); b) în teritoriile licențiatorului: obligația menționată la lit. c); c) în teritoriile altor licențiați: obligațiile menționate la lit. d) și e). Obligația menționată la alin. (1) lit. f) este exceptată pentru o perioadă care nu va depăși 5 ani de la data la care produsul licențiat este pus în vânzare pentru prima oară pe piața României de către unul dintre licențiați, în măsura și pe durata în care, pe teritoriul României, acest produs este protejat de patente paralele. (3) Pentru acordurile de licențiere a know-how, perioada pe care sunt exceptate obligațiile menționate la alin. (1) lit. a)-e) nu poate depăși 10 ani de la data la care produsul licențiat este pus în vânzare pentru prima oară pe piața României de către unul dintre licențiați. Obligația menționată la alin. (1) lit. f) este exceptată pentru o perioadă care nu va depăși 5 ani de la data la care produsul licențiat este pus în vânzare pentru prima oară pe piața României de către unul dintre licențiați. Obligațiile la care se referă alin. (1) lit. g) și h) sunt exceptate pe durata valabilității acordului, atât timp cât know-how rămâne secret și substanțial. În orice caz, exceptările menționate la alin. (1) se acordă numai dacă părțile au identificat într-o formă adecvată know-how inițial și orice îmbunătățire ulterioară a acestuia, care devine disponibilă pentru una dintre părți, este comunicată celeilalte părți, conform condițiilor acordului, și numai atât timp cât know-how rămâne secret și substanțial. (4) Pentru contractele care includ atât licențierea patentului, cât și licențierea know-how, exceptarea obligațiilor menționate la alin. (1) lit. a)-e) se acordă, pentru tehnologia protejată de patent, pe perioada în care produsul licențiat este protejat în România de patentul respectiv, dacă durata acestei protejări depășește perioadele precizate la alin. (3). Durata exceptării prevăzute la alin. (1) lit. f) nu poate depăși perioada de 5 ani prevăzută la alin. (2) și (3). Exceptările pentru contractele menționate la alin. (1) se acordă numai pe perioada în care patentele rămân în vigoare sau pe perioada în care know-how este identificat și pe durata cât rămâne secret și substanțial; dintre aceste perioade se ia în considerare cea mai lungă. (5) Un acord special de licențiere de patente și/sau de know-how, prin care părțile își asumă și alte obligații de tipul celor menționate la alin. (1), este, de asemenea, compatibil pentru a fi exceptat de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței.

Articolul 29

Clauze ale contractelor de licențiere a patentelor ,i/sau a know-how care, În general, nefiind restrictive pentru concurență, se acceptă

la acordarea beneficiului exceptării

(1) În afară de restricționările concurenței menționate la art. 28, oricare dintre următoarele clauze, cuprinse în contractele de licențiere a patentelor și/sau a know-how, notificate la Consiliul Concurenței, sunt acceptate la acordarea beneficiului exceptării: a) obligația licențiatului de a nu divulga know-how transmis de licențiator; licențiatul poate fi ținut să respecte această clauză și după expirarea termenului de valabilitate a contractului; b) obligația licențiatului de a nu acorda sublicențieri sau de a nu transfera licența; c) obligația licențiatului de a nu exploata know-how sau patentele licențiate, după derularea contractului, în măsura în care și atât timp cât know-how este încă secret sau patentele sunt încă în vigoare; d) obligația licențiatului de a acorda licențiatorului licența pentru îmbunătățirile aduse de el sau pentru noile aplicații ale tehnologiei licențiate, cu condiția ca: - în cazul unor îmbunătățiri esențiale care se pot exploata separat, o astfel de licențiere să nu fie exclusivă, astfel încât licențiatul să fie liber să utilizeze propriile îmbunătățiri sau să le licențieze unor terțe părți, în măsura în care aceasta nu implică divulgarea know-how licențiatorului, dacă acesta este încă secret; - licențiatorul să-și asume răspunderea de a acorda licențiatului licența exclusivă sau neexclusivă pentru propriile sale îmbunătățiri; e) obligația licențiatului de a respecta specificații minime de calitate, inclusiv specificațiile tehnice, pentru produsul licențiat, sau de a procura bunurile sau serviciile de la licențiator sau de la un agent economic desemnat de licențiator, în măsura în care aceste specificații de calitate, produsele sau serviciile sunt necesare pentru: - exploatarea tehnică corespunzătoare a tehnologiei licențiate; sau - asigurarea că produsul licențiatului se conformează specificațiilor minime de calitate care sunt aplicate licențiatorului și altor licențiați și pentru a permite licențiatorului să efectueze verificările aferente; f) obligațiile licențiatului: - de a informa pe licențiator asupra însușirii ilegale de către alți agenți economici a know-how sau asupra nerespectării de către alți agenți economici a condițiilor licențierii; sau - de a lua măsuri sau de a sprijini pe licențiator în acționarea în justiție în situațiile de însușire ilegală de către alți agenți economici a know-how sau de nerespectare de către alți agenți economici a condițiilor licențierii; g) obligațiile licențiatului de a continua să plătească taxele de licență (royalties): - până la terminarea derulării contractului, în sumele, pentru perioadele și conform metodelor stabilite în mod liber de părți, inclusiv în eventualitatea că know-how devine cunoscut public în alt mod decât prin acțiunea licențiatorului, fără a fi afectată plata oricăror alte despăgubiri suplimentare, în cazul în care know-how a devenit public prin acțiunea licențiatului, care încalcă prevederile contractului; - pe o perioadă care depășește durata patentelor licențiate, pentru a se înlesni plata; h) obligația licențiatului de a limita exploatarea tehnologiei licențiate la unul sau mai multe domenii de aplicare acoperite de tehnologia licențiată sau la una sau mai multe piețe ale produsului, conform prevederilor din contract; i) obligația licențiatului de a plăti taxa minimă de licență sau de a produce o cantitate minimă din produsul licențiat sau de a realiza un număr minim de operațiuni, prin exploatarea tehnologiei licențiate; j) obligația licențiatorului de a acorda licențiatului oricare dintre condițiile mai favorabile pe care le acordă altor agenți economici, după intrarea în vigoare a contractului; k) obligația licențiatului de a marca produsul licențiat, indicând numele licențiatorului sau marca licențiatului; l) obligația licențiatului de a nu utiliza tehnologia licențiatorului pentru a construi capacități de producție pentru terțe părți; aceasta fără a afecta dreptul licențiatului de a mări propriile capacități de producție sau de a realiza capacități suplimentare pentru uzul propriu, în condiții comerciale normale, plătind în mod corespunzător taxa de licență suplimentară; m) obligația licențiatului de a furniza unui anumit client doar o cantitate limitată din produsul licențiat, dacă licența s-a acordat astfel încât clientul să poată avea o a doua sursă de aprovizionare în teritoriul licențiat; această prevedere se va aplica în cazul în care clientul este chiar licențiatul, iar licența care s-a acordat în vederea creării unei a doua surse de aprovizionare prevede ca clientul să-și producă singur produsele licențiate sau să le poată încredința pentru fabricare unui subcontractor; n) rezervarea de către licențiator a dreptului de a-și exercita drepturile conferite de patent pentru a se opune exploatării tehnologiei de către licențiat în afara teritoriului licențiat; o) rezervarea de către licențiator a dreptului de a rezilia contractul, dacă licențiatul contestă secretul sau natura substanțială a know-how licențiat sau pune la îndoială validitatea patentelor licențiate pe piața care aparține licențiatorului sau agenților economici legați de el; p) rezervarea de către licențiator a dreptului de a rezilia contractul de licență pentru un patent, dacă licențiatul ridică pretenția că un astfel de patent nu este necesar; r) obligația licențiatului de a se strădui cu bună-credință să producă și să comercializeze produsul licențiat; s) rezervarea de către licențiator a dreptului de a anula exclusivitatea acordată licențiatului și de a-i opri accesul la îmbunătățirile aduse, atunci când licențiatul intră în concurență, pe piața românească, cu licențiatorul, cu agenții economici legați de acesta sau cu alți agenți economici, în domeniul cercetării-dezvoltării, producției, utilizării sau distribuției produselor concurente, și rezervarea dreptului de a cere licențiatului să dovedească că know-how licențiat nu este utilizat pentru producerea altor produse și prestarea altor servicii decât cele licențiate. (2) În cazul în care, din cauza unor împrejurări speciale, clauzele menționate la alin. (1) cad sub incidența art. 5 alin. (1) din Legea concurenței, nu vor putea fi exceptate, chiar dacă sunt însoțite de obligațiile exceptate, menționate la art. 28.

Articolul 30

Restricționări ale concurenței impuse părților, care exclud un acord de licențiere de patente ,i/sau de know-how de la exceptare

Restricționările concurenței prevăzute la art. 28 și obligațiile menționate la art. 29 alin. (2) nu se acceptă pentru acordurile de licențiere a patentelor și/sau de know-how care cuprind una sau mai multe dintre următoarele clauze care restricționează sau pot conduce la restricționarea concurenței, aceste acorduri fiind excluse de la acordarea beneficiului exceptării de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței:

1. una dintre părți este supusă unor restricții la stabilirea prețurilor sau a componentelor prețurilor pentru produsele licențiate; 2. una dintre părți este restricționată să concureze pe piața României cu cealaltă parte, cu întreprinzători legați de cealaltă parte sau cu alți agenți economici, în domeniul cercetării și dezvoltării producției, utilizării sau distribuției, fără a afecta prevederile art. 29 alin. (1) lit. r) și s); 3. una sau ambele părți sunt solicitate, fără un motiv obiectiv rezonabil: a) să refuze onorarea unor comenzi ale utilizatorilor sau ale revânzătorilor din teritoriile lor, care ar vinde produsele în alte teritorii decât cele rezervate respectivei părți pe piața românească; b) să facă dificilă obținerea de către utilizatori sau revânzători a produselor de la alți revânzători din cadrul pieței României și, în special, să-și exercite drepturile de proprietate intelectuală sau să ia măsuri de împiedicare a utilizatorilor sau revânzătorilor de a obține din import și de a vinde pe piața din teritoriul licențiat produsele care au fost puse legal pe piața românească de către licențiator sau cu consimțământul său ori să procedeze astfel ca urmare a unei practici concertate între ei; 4. părțile erau deja producători concurenți înainte de acordarea licenței și una dintre ele este împiedicată, în cadrul aceluiași domeniu tehnic de utilizare sau în cadrul aceleiași piețe a produsului, în ceea ce privește clienții pe care-i poate servi, în special prin interzicerea aprovizionării anumitor clase de utilizatori, utilizării anumitor forme de distribuție sau, în cazul împărțirii clienților, să utilizeze anumite tipuri de ambalaje pentru produse, cu excepția prevederilor art. 28 alin. (1) lit. g) și ale art. 29 alin. (1) lit. m); 5. limitarea cantității de produse licențiate pe care o poate produce sau o poate vinde una dintre părți, sau limitarea numărului de operațiuni care se vor executa printr-o tehnologie licențiată, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. h) și la art. 29 alin. (1) lit. m); 6. obligarea licențiatului să cedeze licențiatorului, total sau parțial, drepturile pentru îmbunătățirile aduse tehnologiei licențiate sau pentru noile aplicații ale ei; 7. licențiatorului i se cere să nu licențieze alți agenți economici prin contracte separate sau prin prelungirea automată a duratei inițiale a contractelor, care includ noile îmbunătățiri, pentru o perioadă care o depășește pe cea de la art. 28 alin. (2) și (3), pentru exploatarea tehnologiei licențiate pe teritoriul licențiat, sau i se cere unei părți, pentru o perioadă care o depășește pe cea de la art. 28 alin. (2) și (3) sau pe cea de la art. 28 alin. (4), să nu exploateze tehnologia licențiată pe teritoriul unei alte părți sau al altor licențiați.

Articolul 31

Alte prevederi

(1) Condițiile privind exceptarea acordurilor pentru transferul de tehnologie și/sau de know-how nu se aplică: a) contractelor încheiate între membrii unei asociații (pool) de patente sau know-how, care se referă la tehnologiile pentru care s-a încheiat asociația; b) contractelor de licențiere încheiate între agenți economici concurenți care dețin participări într-o societate în comun sau între unul dintre ei și societatea în comun, dacă contractele de licențiere privesc activitățile societății în comun; c) contractelor prin care o parte acordă celeilalte licențierea unui patent și/sau a know-how, iar cealaltă parte, fie prin contracte separate, fie printr-un agent economic legat de ea, acordă în schimb un patent, marca comercială sau licența de know-how, sau drepturi exclusive de vânzare, dacă părțile sunt concurente în ceea ce privește produsele acoperite de contractele restrictive; d) contractelor de licență care conțin prevederi referitoare la drepturile de proprietate intelectuală, altele decât patentele, care nu sunt auxiliare licențierii patentelor; e) contractelor încheiate numai în scopul vânzării produselor licențiate. (2) Condițiile din prezentul regulament privind exceptarea acordurilor pentru transferul de tehnologie și/sau de know-how se vor aplica: a) contractelor la care se aplică prevederile alin. (1) lit. b), prin care o societate mamă (de origine) acordă societății în comun o licență de patent sau know-how, cu condiția ca societatea în comun în cauză să aibă un caracter concentrativ, în conformitate cu instrucțiunile cuprinse în regulamentul emis de Consiliul Concurenței în aplicarea prevederilor legii referitoare la concentrările economice; b) contractelor la care se aplică prevederile alin. (1) lit. a) și licențelor reciproce în sensul alin. (1) lit. c), cu condiția ca părțile să nu fie supuse vreunei restricții teritoriale pe piața românească privind producerea, utilizarea sau comercializarea produselor licențiate, sau privind utilizarea tehnologiilor licențiate; c) contractelor în care licențiatorul nu este deținătorul knowhow sau al patentului, dar este autorizat de către deținător să acorde licența; d) cesionării know-how, patentelor sau ambelor, atunci când riscul legat de exploatare rămâne în sarcina cesionarului, în special atunci când suma de plată pentru cesionare depinde de cifra de afaceri a cesionatului, obținută din desfacerea produselor care utilizează know-how sau patentele respective, de cantitatea produsă din aceste bunuri sau de numărul de operațiuni executate utilizând patentele sau know-how. (3) Prevederile din prezentul capitol, cuprinzând condițiile pentru exceptarea acordurilor pentru transferul de tehnologie și/sau de know-how, se aplică și pentru drepturile și obligațiile stabilite de părți și preluate de agenții economici legați de ele. În acest sens, sunt considerați agenți economici legați de părțile la acord următorii: a) agenții economici la care una dintre părțile la acord deține, direct sau indirect: - mai mult de jumătate din capitalul social sau din active; sau - mai mult de jumătate din drepturile de vot; sau - drepturile de a desemna mai mult de jumătate din numărul membrilor consiliului de administrație sau ai organului care îl reprezintă legal pe agentul economic respectiv; sau - dreptul de a conduce afacerile agentului economic în cauză; b) agenții economici care dețin la una dintre părțile la acord, direct sau indirect, drepturile sau puterile enumerate la lit. a); c) asociațiile de agenți economici la care unul dintre agenții economici menționați la lit. b) deține, direct sau indirect, drepturile sau puterile enumerate la lit. a); d) agenții economici la care părțile la acord sau agenții economici legați de ele dețin în comun, direct sau indirect, drepturile sau puterile enumerate la lit. a) sunt considerați ca fiind legați de fiecare dintre părțile la acord.

Articolul 32

Notificarea acordurilor pentru transferul de tehnologie

,i/sau de know-how ,i obținerea deciziei Consiliului Concurenței

(1) În baza prevederilor art. 5 alin. (7) din Legea concurenței, notificarea acordurilor pentru transferul de tehnologie și/sau de know-how, menționate la art. 27, informațiile și documentele care trebuie furnizate, examinarea notificărilor și emiterea deciziilor Consiliului Concurenței se vor face în conformitate cu prevederile prezentului regulament, formularul pentru notificare fiind cuprins în anexa nr. 1/5. (2) În condițiile menționate la alin. (1), Consiliul Concurenței va putea acorda, de la caz la caz, prin decizie, beneficiul exceptării acordului pentru transferul de tehnologie și/sau de know-how de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței.

(3) În cazurile pentru care s-a emis decizie de neîncadrare, acordul în cauză neputând beneficia de exceptarea pentru categoria acordurilor pentru transferul de tehnologie și/sau de know-how, agenții economici vor putea înainta cerere de dispensă la Consiliul Concurenței, în condițiile art. 5 alin. (2) din Legea concurenței, în baza art. 5 alin. (4) și (6) din lege și a Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 și 6 din Legea concurenței nr. 21/1996, privind practicile anticoncurențiale, emis de Consiliul Concurenței.

Articolul 33

Obiectul exceptării

(1) În baza prevederilor art. 5 alin. (5) din Legea concurenței, se exceptează de la interdicția prevăzută în lege la art. 5 alin. (1), în condițiile prezentului regulament, acordurile de franciză încheiate numai între doi agenți economici, cedentul și concesionarul, precum și, atunci când este cazul, contractele principale de franciză care prevăd relațiile dintre cedent și concesionarul principal, precum și dintre concesionarul principal și concesionarii săi, toate aceste acorduri având ca obiect vânzarea cu amănuntul de produse și/sau prestarea de servicii către beneficiarii finali. (2) În aplicarea prevederilor din prezentul capitol, se definesc următorii termeni: a) franciză înseamnă un pachet de drepturi de proprietate industrială sau intelectuală în legătură cu mărci de comerț, denumiri comerciale, firme de magazin, modele, design, copyright, know-how sau patente, destinate exploatării în vederea vânzării cu amănuntul de produse și/sau prestării de servicii către utilizatorii finali; b) contract sau acord de franciză înseamnă un acord sau o înțelegere prin care un agent economic (cedentul) acordă unui alt agent economic (concesionarul), în schimbul unei compensații financiare directe sau indirecte, dreptul de a exploata franciza în scopul desfacerii cu amănuntul a unor tipuri specificate de produse și/sau servicii, care trebuie să includă, cel puțin, obligații referitoare la: - utilizarea denumirii sau a firmei de magazin obișnuite și o prezentare uniformă a localurilor de vânzare și/sau a mijloacelor de transport menționate în contract; - transmiterea de către cedent, în favoarea concesionarului, a know-how; - asigurarea permanentă, de către cedent către concesionar, a asistenței comerciale sau tehnice pe toată durata contractului; c) contract de franciză principal înseamnă un contract prin care un agent economic (cedentul) acordă unui alt agent economic (concesionarul principal), în schimbul unei compensații financiare, directe sau indirecte, dreptul de a exploata franciza în vederea încheierii de contracte de franciză cu concesionari terți; d) produse ale cedentului înseamnă produse fabricate de către cedent sau în conformitate cu instrucțiunile sale, care poartă numele sau marca cedentului; e) localuri men,tionate În contract înseamnă localurile utilizate pentru exploatarea francizei sau, atunci când franciza este exploatată în afara acestor localuri, baza de la care concesionarul utilizează mijloacele de transport pentru exploatarea francizei (mijloacele de transport menționate în contract); f) know-how este un ansamblu de informații practice nebrevetate, rezultate din experiența cedentului și testate de către acesta, ansamblu care este secret, substanțial și identificat; g) secret înseamnă că know-how, în ansamblul sau în configurația și interconectarea precisă a componentelor sale, nu este cunoscut în mod public sau ușor accesibil; această noțiune nu trebuie înțeleasă, într-un sens restrâns, că fiecare componentă individuală a know-how trebuie să fie total necunoscută sau imposibil de obținut în afara relațiilor cu cedentul; h) substan,tial înseamnă că know-how include informațiile care sunt importante pentru vânzarea produselor sau pentru prestarea serviciilor către utilizatorii finali și, mai ales, pentru modul de prezentare a produselor pentru vânzare, prelucrarea produselor în cadrul prestării de servicii, relațiile cu clientela și conducerea administrativă și financiară; know-how trebuie să-i fie util concesionarului, făcându-l capabil, la data încheierii contractului, să-și îmbunătățească poziția concurențială, mai ales prin îmbunătățirea rezultatelor sau prin facilitarea accesului pe o nouă piață; i) identificat înseamnă că know-how trebuie să fie descris într-un mod suficient de complet pentru a permite verificarea îndeplinirii condițiilor de secret și de substanțialitate; descrierea know-how poate fi făcută în contractul de franciză, într-un document separat sau în orice altă formă adecvată.

Articolul 34

Restricționări ale concurenței care se acceptă la acordarea beneficiului exceptării pentru acordurile de franciză

Următoarele restricționări ale concurenței cuprinse în contractele de franciză notificate sunt acceptate de Consiliul Concurenței la acordarea beneficiului exceptării de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței:

1. obligația cedentului ca pe piața românească sau pe teritoriul prevăzut în contract: - să nu acorde terților dreptul de exploatare, în totalitate sau parțial, a francizei; - să nu exploateze el însuși franciza sau să nu comercializeze el însuși produsele sau serviciile care constituie obiectul francizei sub o formă similară; - să nu furnizeze el însuși produsele sale către terțe părți; 2. obligația concesionarului principal de a nu încheia contracte de franciză cu terți, în afara teritoriului său menționat în contract; 3. obligația concesionarului de a exploata franciza numai în localurile prevăzute în contract; 4. obligația concesionarului de a se abține să caute clienți pentru produsele sau serviciile care fac obiectul francizei, în afara teritoriului prevăzut în contract; 5. obligația concesionarului de a nu fabrica, de a nu vinde sau de a nu utiliza, în cadrul prestării de servicii, produse concurente cu produsele cedentului care fac obiectul acordului de franciză; atunci când obiectul francizei îl constituie vânzarea și utilizarea, în cadrul prestării de servicii, de produse, cât și de piese de schimb sau accesorii pentru acestea, obligația de a vinde sau de a utiliza produsele cedentului nu poate fi impusă în ceea ce privește piesele de schimb sau accesoriile.

Articolul 35

Obligații ale concesionarului, cuprinse În contractele de franciză, care pot fi acceptate de Consiliul Concurenței

la acordarea beneficiului exceptării

În afară de restricționările concurenței, menționate la art. 34, următoarele clauze ale contractelor de franciză, reprezentând obligații impuse concesionarului, pot fi acceptate de către Consiliul Concurenței la acordarea beneficiului exceptării de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței, după cum urmează:

1. obligații ale concesionarului, în măsura în care sunt necesare, pentru protejarea drepturilor de proprietate industrială sau intelectuală ale cedentului sau pentru menținerea identității obișnuite și a reputației rețelei cedate, astfel: a) să vândă sau să utilizeze, în cadrul prestărilor de servicii, exclusiv produse care corespund specificațiilor minime obiective de calitate, stabilite de cedent prin contract; b) să vândă sau să utilizeze, în cadrul prestărilor de servicii, numai produse fabricate de către cedent sau de către terți desemnați de acesta, atunci când nu este posibilă aplicarea în practică, datorită naturii produselor care fac obiectul contractului de franciză, a specificațiilor obiective de calitate, stabilite de cedent prin contract; c) să nu desfășoare, direct sau indirect, nici o activitate similară într-un teritoriu în care ar concura cu un membru al rețelei de franciză, inclusiv cu cedentul; această obligație poate fi impusă concesionarului și după încetarea contractului, pentru o perioadă rezonabilă, care nu va depăși un an, pe teritoriul în care acesta a exploatat franciza; d) să nu dobândească participații la capitalul social al unui agent economic concurent, care ar da concesionarului puterea de a influența decisiv comportamentul economic al acestui agent economic; e) să nu vândă produsele care fac obiectul contractului de franciză decât utilizatorilor finali, altor concesionari și vânzătorilor cu amănuntul din cadrul altor rețele de distribuție, care sunt aprovizionate de către fabricantul acestor produse sau cu consimțământul acestuia; f) să depună toate eforturile pentru comercializarea produselor sau pentru prestarea serviciilor care fac obiectul contractului de franciză, în cele mai bune condiții posibile; să ofere la vânzare un sortiment minimal de produse, să asigure realizarea unei cifre de afaceri minimale, planificarea din timp a comenzilor, menținerea unui stoc minimal asiguratoriu și să asigure service-ul în perioada de garanție; g) să plătească cedentului partea stabilită din veniturile sale proprii, pentru publicitate, și să realizeze, prin mijloace proprii, anumite forme de publicitate, pentru care va trebui să obțină acordul cedentului; 2. obligații impuse concesionarului, care, în general, nu afectează concurența: a) de a nu divulga unor terțe părți know-how furnizat de către cedent; această obligație poate fi impusă concesionarului și după expirarea contractului; b) de a transmite cedentului orice experiență câștigată în exploatarea francizei și de a acorda cedentului și celorlalți concesionari licența neexclusivă pentru know-how rezultat din această experiență; c) de a informa pe cedent asupra încălcării drepturilor de proprietate industrială sau intelectuală licențiată, de a intenta acțiune în justiție împotriva contravenienților sau de a acorda cedentului asistența în justiție în cazul unei acțiuni împotriva contravenienților; d) de a nu utiliza know-how licențiat de către cedent în alte scopuri decât cele prevăzute în contract; obligația poate fi menținută și după expirarea contractului; e) de a urma, el însuși sau angajații săi, cursurile de pregătire organizate de către cedent; f) de a aplica metodele comerciale recomandate de către cedent, inclusiv modificările ulterioare, și de a utiliza drepturile de proprietate industrială sau intelectuală licențiată; g) de a respecta standardele cedentului pentru echipament, prezentarea localurilor și/sau a mijloacelor de transport menționate în contract; h) de a permite cedentului să efectueze controale în localurile și/sau mijloacele de transport menționate în contract, inclusiv pentru produsele vândute și serviciile prestate, și asupra inventarelor și bilanțurilor contabile ale concesionarului; i) de a nu modifica amplasamentul localurilor menționate în contract, fără acordul cedentului; j) de a nu ceda dreptul și obligațiile ce rezultă din contract, fără acordul cedentului.

Articolul 36

Condiții necesare a fi Îndeplinite pentru acordarea exceptării contractelor de franciză

În condițiile art. 34 și 35, Consiliul Concurenței va putea acorda beneficiul exceptării contractelor de franciză de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței, dacă îndeplinesc următoarele condiții:

1. concesionarul să fie liber să achiziționeze produsele ce fac obiectul contractului de franciză de la alți concesionari; în cazul în care aceste produse sunt distribuite și printr-o altă rețea aparținând unor distribuitori autorizați, concesionarul trebuie să fie liber să se aprovizioneze de la aceștia cu produsele care fac obiectul contractului de franciză; 2. dacă cedentul obligă pe concesionar să asigure garanția pentru produsele cedentului, această obligație se va aplica, de asemenea, produselor vândute de cedent prin oricare alt membru al rețelei cedate sau de către alți distribuitori care acordă garanții similare; 3. concesionarul să fie obligat să indice statutul său de agent economic independent; această indicație nu trebuie totuși să se interfereze cu identitatea comună a rețelei cedate, care rezultă din utilizarea unei denumiri sau a unei firme comune și din aspectul de uniformitate a localurilor și/sau a mijloacelor de transport menționate în contract.

Articolul 37

Restricționări ale concurenței care exclud de la exceptare contractele de franciză

Consiliul Concurenței nu va acorda beneficiul exceptării de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței, pentru contractele de franciză care cuprind următoarele clauze care restricționează sau pot conduce la restricționarea concurenței:

1. agenții economici, care fabrică produse sau prestează servicii care sunt identice sau considerate similare de către utilizatori datorită proprietăților, prețurilor sau utilizărilor lor, încheie între ei contracte de franciză având ca obiect aceste produse sau servicii; 2. fără a afecta prevederile art. 34 pct. 5 și ale art. 35 pct. 1 lit. b), concesionarul este împiedicat să se aprovizioneze cu produse de calitate similară cu cele care sunt oferite de către cedent; 3. fără a afecta prevederile art. 34 pct. 5, cedentul obligă pe concesionar să vândă sau să utilizeze, în cadrul prestărilor de servicii, produse fabricate de către cedent sau de către terți desemnați de către cedent și cedentul refuză, din alte motive decât cele legate de protecția drepturilor sale de proprietate industrială sau intelectuală sau de menținerea identității sau a reputației cedate, să desemneze, ca producători autorizați, pe terții propuși de către concesionar; 4. concesionarul este împiedicat să continue să utilizeze după expirarea contractului know-how licențiat, atunci când acest know-how a devenit foarte cunoscut sau ușor accesibil, fără ca aceasta să rezulte dintr-o încălcare a obligațiilor de către concesionar; 5. fără a se afecta posibilitatea pe care o are cedentul de a recomanda prețurile de vânzare, concesionarului i se limitează, direct sau indirect, dreptul de a stabili prețurile de vânzare a produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului de franciză; 6. cedentul interzice concesionarului contestarea valabilității drepturilor de proprietate industrială sau intelectuală care constituie franciză, fără a prejudicia posibilitatea pe care o are cedentul de a rezilia contractul într-un astfel de caz; 7. concesionarii sunt obligați să nu furnizeze, pe piața românească, produsele sau serviciile care fac obiectul contractului de franciză, către utilizatorii finali, datorită locului de rezidență a acestora.

Articolul 38

Notificarea acordurilor de franciză ,i obținerea deciziei Consiliului Concurenței

(1) În baza prevederilor art. 5 alin. (7) din Legea concurenței, notificarea acordurilor menționate la art. 33, furnizarea informațiilor și a documentelor, examinarea notificărilor și emiterea deciziilor Consiliului Concurenței se fac în conformitate cu prevederile prezentului regulament, formularul pentru notificare fiind cuprins în anexa nr. 1/6. (2) În condițiile menționate la alin. (1), Consiliul Concurenței va putea acorda, de la caz la caz, beneficiul exceptării acordului de franciză de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței. (3) În cazurile pentru care s-a emis decizie de neîncadrare, acordul în cauză neputând beneficia de exceptarea pentru categoria acordurilor de franciză, agenții economici vor putea înainta cerere de dispensă la Consiliul Concurenței, în condițiile art. 5 alin. (2) din Legea concurenței, în baza art. 5 alin. (4) și (6) din lege și a Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 și 6 din Legea concurenței nr. 21/1996, privind practicile anticoncurențiale, emis de Consiliul Concurenței.

Articolul 39

Obiectul exceptării

(1) În baza prevederilor art. 5 alin. (5) din Legea concurenței, se exceptează de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din lege, în condițiile prezentului regulament, acordurile dintre doi agenți economici, prin care una dintre părți (furnizorul) se angajează să furnizeze numai celeilalte părți (distribuitorul) și agenților economici din sistemul de distribuție autorizat, în vederea revânzării pe piața românească sau pe o parte delimitată a acesteia, pe o perioadă definită sau nedefinită, anumite autovehicule noi, destinate folosirii pe drumurile publice, care au trei sau mai multe roți, iar cealaltă parte (distribuitorul) se angajează, pe lângă distribuție, să presteze serviciile legate de distribuție și să asigure piesele de schimb necesare întreținerii și reparării autovehiculelor respective. Exceptarea se aplică și dacă, pe lângă cele de mai sus, furnizorul este obligat să nu vândă produsele din contract beneficiarilor finali și să nu presteze pentru aceștia service-ul aferent produselor din acord, în teritoriul convenit prin acord. (2) În aplicarea prevederilor prezentului capitol, următorii termeni se definesc astfel: a) contractele sau acordurile de distribu,tie și service reprezintă acorduri între doi agenți economici, pe o perioadă definită sau nedefinită, prin care una dintre părți (furnizorul) încredințează celeilalte părți distribuția și service-ul pentru anumite autovehicule specificate și pentru piesele de schimb aferente, pe piața românească sau pe o parte delimitată a acesteia; b) păr,tile sunt agenții economici care iau parte la acord, și anume: furnizorul , care este producătorul care livrează produsele din contract, și distribuitorul , care este agentul economic împuternicit (autorizat) de furnizor să realizeze distribuția și service-ul pentru produsele din contract; c) teritoriul convenit prin acord este teritoriul bine delimitat în care părțile sunt obligate să-și îndeplinească obligațiile asumate prin acord; d) produsele din acord sunt autovehicule destinate utilizării pe drumurile publice, care au trei sau mai multe roți, și piesele de schimb aferente întreținerii și reparării corespunzătoare a acestora, specificate prin acord; e) piese de schimb sunt acele piese care se montează în sau pe autovehicul, înlocuind pe cele anterioare, astfel încât să se realizeze buna întreținere și funcționare a autovehiculelor; f) gama produselor din acord înseamnă totalitatea produselor din acord; g) producătorul este agentul economic: - care produce sau asigură fabricarea produselor din gama celor din acord; sau - cel „legat" de fabricantul produselor din gama celor din acord; h) agen,tii economici lega,ti de producător sunt: 1. agenții economici la care producătorul deține direct sau indirect: - mai mult de jumătate din capitalul social sau din active; sau - mai mult de jumătate din drepturile de vot; sau - dreptul de a se desemna mai mult de jumătate din numărul membrilor consiliului de administrație sau ai organului care îl reprezintă legal pe agentul economic respectiv; sau - dreptul de a conduce afacerile agentului economic în cauză; 2. agenții economici care dețin la producător, direct sau indirect, drepturile enumerate la pct. 1;

i) agen,tii economici din sistemul de distribu,tie autorizat sunt, pe lângă părțile la acord, producătorii și agenții economici împuterniciți de către producător sau desemnați, cu consimțământul producătorului, să livreze autovehiculele, piesele de schimb și să presteze serviciile legate de gama produselor din acord sau echivalente cu acestea; j) autovehicul care corespunde unui model din gama produselor din acord este un autovehicul produs sau asamblat în serie de către producător sau un autovehicul identic cu unul din gama produselor din contract, în ceea ce privește modelul caroseriei, modalitățile de manevrare, șasiul și motorul; k) produse echivalente , respectiv autovehicule echivalente, păr,ti de autovehicule echivalente, piese de schimb echivalente , sunt acelea care sunt similare cu cele din gama produselor care fac obiectul contractului dintre părți, care sunt livrate de producător sau de un alt agent economic cu acordul producătorului și care fac obiectul unei înțelegeri de distribuție și/sau prestare de service cu un agent economic din sistemul de distribuție autorizat; l) revânzarea include toate tranzacțiile prin care o persoană fizică sau juridică, denumită revânzător , dispune de un autovehicul nou, dobândit anterior în nume propriu, indiferent de forma juridică a revânzării și de condițiile acesteia, care poate include: închirierea, vânzarea propriu-zisă cu transferarea dreptului de proprietate sau contracte de achiziționare în condiții de credit comercial.

Articolul 40

Restricționări ale concurenței impuse prin acordul celor două părți, care se exceptează de la interdicție

Următoarele obligații impuse prin acordul celor două părți, care restricționează concurența în înțelesul art. 5 alin. (1) din Legea concurenței, se acceptă de către Consiliul Concurenței la acordarea beneficiului exceptării pentru acordurile menționate la art. 39, notificate în baza prezentului regulament:

1. obligația furnizorului de a nu vinde produsele care fac obiectul contractului beneficiarilor finali și de a nu presta acestora servicii aferente produselor care fac obiectul contractului, în teritoriul convenit prin contract; 2. obligația distribuitorului de a nu fabrica produse care concurează cu produsele din contract; 3. obligația distribuitorului de a vinde autovehicule noi care concurează cu produsele din contract sau cu alte autovehicule în afară de cele oferite de către producător, numai în cazul în care vânzarea acestor mărci concurente de autovehicule se face în incinte de vânzare diferite, cu personal operațional diferit în cadrul unei entități juridice distincte și într-o manieră care evită orice confuzie între aceste mărci și mărcile produselor care formează obiectul contractului; 4. obligația distribuitorului de nu încheia cu terțe părți acorduri de distribuție și service decât cu respectarea condițiilor prevăzute la pct. 3; 5. obligația distribuitorului de a nu încheia acorduri sau înțelegeri de distribuție și/sau prestarea de service aferent, fără consimțământul furnizorului, cu agenți economici care își desfășoară activitatea în teritoriul convenit prin contract, pentru produsele din contract sau pentru produse echivalente, și nici de a modifica ulterior aceste acorduri sau înțelegeri convenite, fără consimțământul furnizorului; 6. obligația distribuitorului de a nu permite nici prestarea vreunei operațiuni de service postvânzare în ateliere de service din rețeaua sistemului de distribuție autorizat, realizate cu investiții făcute de furnizor, în special prin echipament și/sau pregătirea personalului, pentru alte mărci de autovehicule concurente, și nici vânzarea prin aceste ateliere a pieselor de schimb pentru mărci concurente de autovehicule; 7. obligațiile distribuitorului, în afara teritoriului convenit prin contract: a) de a nu înființa sucursale sau depozite pentru distribuirea produselor din contract sau a produselor echivalente; b) de a nu căuta clienți pentru produsele din contract sau pentru produse echivalente; 8. obligația distribuitorului de a nu încredința unor terțe părți distribuția și/sau service-ul produselor din contract sau a unor produse echivalente, în afara teritoriului convenit prin contract; 9. obligația distribuitorului de a nu furniza vreunui revânzător: a) produsele din contract sau produse echivalente, în afară de cazul în care revânzătorul este un agent economic care face parte din sistemul de distribuție autorizat de furnizor; sau b) piesele de schimb specificate în contract, cu excepția cazului când acestea sunt destinate reparării și întreținerii autovehiculelor; 10. obligația distribuitorului de a nu vinde produsele din contract sau produse echivalente unor intermediari, cu excepția cazului când acest intermediar este mandatat în scris, anticipat, de către beneficiarii finali să cumpere un tip de autovehicul specificat și, dacă este cazul, să accepte în numele lor livrarea respectivelor autovehicule; 11. obligația distribuitorului de a respecta obligațiile stipulate la pct. 6-10 pe o perioadă de maximum un an de la expirarea valabilității contractului.

Articolul 41

Obligații ale distribuitorului incluse În contracte,

care, În general, nu restricționează concurența ,i pot fi acceptate de Consiliul Concurenței la acordarea beneficiului exceptării

În afară de restricționările concurenței, menționate la art. 40, oricare dintre următoarele obligații ale distribuitorului, care se consideră că nu restricționează concurența, pot fi acceptate de către Consiliul Concurenței la acordarea exceptării acordului de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței:

1. să nu modifice fără acordul furnizorului produsele din contract sau produsele echivalente, în afară de cazul în care modificarea a fost cerută de către un beneficiar final pentru autovehiculul cumpărat de el; 2. să respecte, la distribuție și service, standardele minimale, în special pentru: a) echipamentul din incintele de prezentare-vânzare și facilitățile tehnice pentru activitatea de service; b) pregătirea tehnică și de specialitate a personalului; c) publicitate; d) prezentarea, depozitarea și livrarea către beneficiari a produselor din contract sau a celor echivalente și prestarea service-ului aferent acestora; e) repararea și întreținerea produselor din contract sau a celor echivalente, în special în ceea ce privește siguranța și încrederea în funcționare a autovehiculelor; 3. să comande produsele din contract de la furnizor, numai la anumite date, cu condiția ca intervalul dintre comenzi să nu depășească 3 luni; 4. să se străduiască să vândă, în teritoriul convenit prin contract și în cadrul perioadei specificate, anumite cantități minime de produse, așa cum s-a stabilit prin contract între părți, sau, în absența unei astfel de prevederi, în cantitățile stabilite de furnizor pe baza estimării posibilităților de vânzare ale distribuitorului; 5. să mențină la vânzare anumite cantități de produse din contract, așa cum s-a convenit prin contract între părți, sau, în absența unei astfel de prevederi, cantitățile stabilite de furnizor pe baza estimării potențialului de vânzare al distribuitorului în teritoriul și pe perioada din contract; 6. să ofere pentru demonstrații autovehiculele conform programului din contract sau un anumit număr din aceste autovehicule, așa cum s-a convenit între părți, sau, în lipsa unei asemenea prevederi, autovehiculele care se oferă pentru demonstrații și numărul acestora vor fi stabilite de furnizor pe baza estimării posibilităților de vânzare ale distribuitorului; 7. să îndeplinească garanția și să asigure gratuit service în perioada de garanție pentru autovehiculele din contract și cele echivalente; 8. să utilizeze numai piese de schimb în cadrul programului din contract sau piese de schimb echivalente pentru lucrările de service în perioada de garanție și postgaranție; 9. să informeze clienții, într-o manieră generală, cu privire la măsura în care piesele de schimb provenite din alte surse ar putea fi folosite la repararea și la întreținerea produselor din contract sau a celor echivalente; 10. să informeze clienții ori de câte ori sunt folosite piesele de schimb din alte surse pentru repararea și întreținerea produselor din contract sau a celor echivalente, dacă și aceste piese, care poartă marca fabricantului, au fost disponibile și utilizarea lor permisă.

Articolul 42

Condiții necesare a fi Îndeplinite pentru acordarea exceptării contractelor de distribuție ,i service În domeniul autovehiculelor

,i pieselor de schimb aferente

În toate cazurile, beneficiul exceptării acordului în cauză va putea fi acordat numai dacă se îndeplinesc următoarele obligații:

(1) Pentru distribuitor: a) să onoreze garanția, să presteze gratuit service în perioada de garanție și să realizeze repararea și întreținerea (în special pentru siguranța în funcționare) în perioada postgaranție, pentru autovehiculele din gama prevăzută în acord sau echivalente acestora, care sunt livrate pe piața românească de către un alt agent economic din cadrul rețelei de distribuție a distribuitorului; b) să oblige agenții economici care activează în teritoriul convenit în acord, cu care distribuitorul a subcontractat distribuția și service-ul, să-și onoreze garanția și să presteze gratuit service-ul în perioada de garanție, în aceleași condiții asigurate de distribuitorul însuși. (2) Pentru furnizor: a) să nu modifice și să nu retragă, fără motive întemeiate, consimțământul dat la încheierea de către distribuitor a subcontractelor de distribuție cu alți agenți economici din rețeaua sa; b) să nu aplice pentru obligațiile asumate de distribuitor cerințe sau criterii minime care să discrimineze pe distribuitor sau acesta să fie tratat inechitabil; c) în orice schemă de însumare a cantităților sau valorii produselor obținute de distribuitor de la furnizor și de la agenții economici legați de el, într-o perioadă de timp specificată, în vederea calculării discounturilor, se va face distincție între: - livrările de autovehicule din gama prevăzută în acord; - livrările de piese de schimb din gama prevăzută în acord, pentru care distribuitorul este dependent de agenții economici din cadrul rețelei de distribuție; - alte produse; d) să livreze distribuitorului, în scopul îndeplinirii contractelor de vânzare încheiate între distribuitor și beneficiarii finali din România, orice autovehicul care corespunde unui model din gama celor care fac obiectul acordului, care este comercializat de fabricant sau cu consimțământul acestuia, în oricare țară, și care poate fi înmatriculat în România. (3) Atunci când distribuitorul își asumă obligația de a îmbunătăți structura distribuției și a service-ului, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții: a) furnizorul să exonereze pe distribuitor de obligația de a nu vinde autovehicule noi, oferite de alți agenți economici, decât în spațiile de vânzare amenajate separat pentru aceștia, dacă distribuitorul dovedește că există motive obiective pentru ca această condiție să nu fie necesară; b) acordul, pentru o perioadă de cel puțin 5 ani sau pentru o perioadă nedefinită, să poată fi reziliat, în condițiile notificării de către oricare dintre părți către cealaltă parte, cu cel puțin 2 ani înainte de reziliere, această perioadă reducându-se la cel puțin un an, dacă: - furnizorul este obligat, prin lege sau printr-un acord special, la plata unei compensări corespunzătoare la rezilierea acordului; sau - distribuitorul este nou-intrat în sistemul de distribuție și perioada de valabilitate a acordului sau perioada precizată pentru posibilitatea rezilierii acordului este convenită de distribuitor pentru prima dată; c) fiecare dintre părți să notifice celeilalte, cu cel puțin 6 luni înainte, intenția de a nu mai reînnoi un acord încheiat pentru o perioadă definită (limitată). (4) Condițiile stipulate la alin. (3) lit. a) și b) nu afectează:

- dreptul furnizorului de a rezilia acordul, cu condiția notificării cu cel puțin un an înainte, în cazul în care este necesar să reorganizeze rețeaua de distribuție, în întregime sau într-o parte substanțială; - dreptul uneia dintre părțile la acord de a rezilia acordul, în cazul în care cealaltă parte nu-și îndeplinește una dintre obligațiile de bază.

În aceste cazuri, părțile trebuie, în cazul dezacordului, să accepte o modalitate de soluționare rapidă a disputei, cum ar fi recurgerea la un expert (terță parte) sau la arbitraj, fără a prejudicia dreptul părților de a apela la tribunalul competent în conformitate cu legea română.

Articolul 43

Restricționări ale concurenței care exclud de la exceptare contractele de distribuție ,i service pentru autovehicule

Consiliul Concurenței nu va acorda beneficiul exceptării de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței, pentru acordurile în cauză, dacă:

1. ambele părți la acord sau agenții economici legați de ele sunt fabricanți de autovehicule; sau 2. părțile încheie acorduri sau se angajează în practici concertate în domeniul autovehiculelor și/sau pieselor de schimb pentru acestea, în măsura în care aceste practici depășesc limitele stabilite prin prezentul regulament; 3. părțile includ în acord obligații legate, care se referă la alte produse sau servicii decât cele din domeniul autovehiculelor; 4. părțile convin prin acord sau recurg la practici care au ca scop interzicerea sau împiedicarea importurilor paralele. Aceasta înseamnă că agenții economici din cadrul sistemului de distribuție, precum și beneficiarii finali sau intermediarii lor să fie liberi să cumpere din import orice autovehicule doresc și de oriunde; 5. furnizorul, fără vreun motiv întemeiat, limitează, direct sau indirect, libertatea distribuitorului de a obține de la terțe părți, la alegerea sa, piese de schimb care corespund calitativ pieselor de schimb din contract; 6. furnizorul limitează, direct sau indirect, libertatea altor agenți economici producători de a livra piese de schimb care corespund calitativ pieselor de schimb din contract, către distribuitori, la alegerea lor, inclusiv către agenți economici din cadrul sistemului de distribuție.

Articolul 44

Notificarea acordurilor de distribuție ,i service pentru autovehicule

,i obținerea deciziei Consiliului Concurenței

(1) În baza prevederilor art. 5 alin. (7) din Legea concurenței notificarea acordurilor de distribuție și service, menționate la art. 39 din prezentul regulament, furnizarea informațiilor și a documentelor, examinarea notificărilor și emiterea deciziilor Consiliului Concurenței se fac în conformitate cu prevederile prezentului regulament, formularul pentru notificare fiind cuprins în anexa nr. 1/7. (2) În condițiile menționate la alin. (1), Consiliul Concurenței va putea acorda, de la caz la caz, prin decizie, beneficiul exceptării acordului de distribuție și service de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței. (3) În cazurile pentru care s-a emis decizie de neîncadrare, acordul în cauză neputând beneficia de exceptarea pentru categoria acordurilor de distribuție și service, agenții economici vor putea înainta cerere de dispensă la Consiliul Concurenței, în condițiile prevăzute la art. 5 alin. (2) din Legea concurenței, în baza art. 5 alin. (4) și (6) din lege și a Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 și 6 din Legea concurenței nr. 21/1996, privind practicile anticoncurențiale, emis de Consiliul Concurenței. CAPITOLUL IX Condițiile de exceptare pentru acordurile din domeniul asigurărilor ARTICOLUL 45 Obiectul exceptării În baza prevederilor art. 5 alin. (5) din Legea concurenței, se exceptează de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din lege, în condițiile prezentului regulament, acordurile, deciziile de asociere și practicile concertate, denumite în continuare acorduri , ale societăților din sectorul asigurărilor, care au ca obiect cooperarea pentru: a) stabilirea în comun a primelor de asigurare pe baza statisticii comune sau a numărului de cereri de despăgubire; b) stabilirea de condiții-tip de asigurare; c) acoperirea în comun a anumitor tipuri de riscuri.

Articolul 46

Domeniul de aplicare a exceptării prevăzute la art. 45

(1) Cooperarea În domeniul primelor de asigurare Acordurile de colaborare în domeniul primelor de asigurare sunt cele prin care se realizează: a) calculul costului mediu al riscului acoperit (primele pure) sau elaborarea și distribuirea de tabele statistice privind mortalitatea și tabele statistice care indică îmbolnăvirile, accidentările și invaliditățile, în legătură cu asigurarea care implică elementul capitalizării, asemenea tabele bazându-se pe un ansamblu de date, pe un număr de ani de risc luați ca perioadă de observație în legătură cu riscuri identice sau comparabile, suficiente pentru a constitui o bază care poate fi prelucrată statistic pentru a obține, între altele: - numărul de cereri de despăgubire în perioada respectivă; - numărul de riscuri individuale asigurate în fiecare an din perioada aleasă pentru observație; - suma totală plătită sau de plătit pentru cererile de depăgubire apărute în perioada respectivă; - suma totală a capitalului asigurat pentru fiecare an de risc din perioada aleasă pentru observație; b) elaborarea de studii asupra impactului probabil al împrejurărilor generale, externe, față de societățile de asigurare interesate, asupra frecvenței sau asupra amplorii cererilor de despăgubiri, ori asupra profitabilității diferitelor tipuri de investiții și distribuției rezultatelor lor. (2) Cooperarea În domeniul condi,tiilor standard ale poli,tei de asigurări directe Acordurile de colaborare în domeniul condițiilor standard ale poliței, sunt cele prin care se realizează: a) elaborarea și distribuirea de condiții standard ale poliței de asigurări directe; b) elaborarea și difuzarea de modele uzuale care ilustrează profiturile de realizat pentru o poliță de asigurări ce implică elementul de capitalizare. (3) Cooperarea În acoperirea În comun a anumitor tipuri de riscuri : a) Acordurile din sectorul asigurărilor menționate la art. 45 lit. c) sunt cele care au ca obiect cooperarea pentru elaborarea și aplicarea acestora de către un grup de societăți de asigurare sau de către un grup de societăți de asigurare și societăți de reasigurare, pentru a acoperi în comun o categorie specifică de riscuri, sub forma coasigurării sau a coreasigurării. b) Pentru aplicarea condițiilor de exceptare, noțiunile grupuri de coasigurare și grupuri de coreasigurare se definesc astfel: - grupurile de coasigurare sunt grupurile constituite din societăți de asigurare care: - convin să semneze, în numele și din împuternicirea tuturor participanților, asigurarea pentru o categorie de risc precizată; sau - încredințează semnarea și administrarea asigurărilor împotriva unei categorii de riscuri precizate, în numele și din împuternicirea lor, uneia dintre societățile de asigurare, unui agent comun sau unui organism comun creat în acest scop; - grupurile de coreasigurare sunt grupurile constituite din societăți de asigurare, eventual și cu concursul uneia sau al mai multor societăți de reasigurare, în vederea: - reasigurării reciproce, în totalitate sau parțial, a obligațiilor lor care decurg din categoria de risc precizată; - acceptării, în subsidiar, în numele și din împuternicirea tuturor participanților, a reasigurării pentru aceeași categorie de risc precizată. c) Acordurile menționate la lit. a) pot stabili:

- natura și caracteristicile riscurilor acoperite prin coasigurare sau prin coreasigurare; - condițiile pentru admiterea în cadrul grupului; - cotele-părți individuale ale participanților la coasigurare sau la coreasigurare; - condițiile pentru retragerea individuală a participanților; - regulile care guvernează funcționarea și conducerea grupului. În afară de cele menționate mai sus, acordurile care se referă la grupuri de coreasigurare pot stabili: - partea din riscurile acoperite pe care participanții nu pot să o treacă asupra coreasigurării, această parte trebuind să fie reținută de către participanții individuali; - costul coreasigurării, care include atât costurile de funcționare a grupului, cât și costurile cu remunerarea participanților în calitatea lor de coreasiguratori.

Articolul 47

Condiții pe care acordurile trebuie să le Îndeplinească pentru a putea fi exceptate

(1) Condi,tii cu privire la calculul primelor de reasigurare : a) calculațiile, tabelele sau rezultatele studiilor menționate la art. 46 alin. (1) să fie elaborate și distribuite, cu mențiunea expresă că au caracter pur orientativ; b) calculațiile sau tabelele la care se referă art. 46 alin. (1) nu trebuie să cuprindă în nici un caz previziuni pentru despăgubiri în caz de accidente, venitul care derivă din rezerve, costuri administrative sau comerciale, inclusiv comisioanele plătibile intermediarilor, taxele sau impozitele parafiscale ori profiturile anticipate ale societăților de asigurare participante; c) calculațiile, tabelele sau rezultatele studiilor la care se referă art. 46 alin. (1) nu trebuie să menționeze societățile de asigurare pentru care sunt întocmite. (2) Condi,tii cu privire la poli,ta standard de asigurări directe : Condițiile poliței standard la care se referă art. 46 alin. (2) lit. a): a) să fie elaborate și distribuite, cu mențiunea expresă că sunt pur orientative, și b) cu mențiunea expresă că pot fi adoptate condiții diferite, și c) să fie accesibile oricărei persoane interesate și să poată fi obținute la simplă cerere. Modelele uzuale ilustrative la care se referă art. 46 alin. (2) lit. b) să fie elaborate și distribuite numai ca linii orientative. (3) Condi,tii cu privire la acoperirea comună a anumitor tipuri de riscuri : a) asigurările subscrise de societățile de asigurări participante sau în numele lor, pe oricare dintre piețele implicate, să nu reprezinte: - în cazul grupurilor de coasigurare, mai mult de 10% din asigurările totale care sunt identice sau privite ca similare din punct de vedere al riscurilor acoperite și al gradului de acoperire prevăzut; - în cazul grupurilor de coreasigurare, mai mult de 15% din reasigurările totale care sunt identice sau privite ca similare din punct de vedere al riscurilor acoperite și al gradului de acoperire prevăzut; b) fiecare societate de asigurare participantă să aibă dreptul de a se retrage din grup, cu condiția unui preaviz de minimum 6 luni, fără a fi pasibilă de sancțiuni; c) prin derogare de la prevederile lit. a), procentele menționate de 10% și de 15% se aplică numai pentru asigurările aduse în cadrul grupului, excluzându-se asigurările identice sau similare subscrise de societățile de asigurare participante sau emise în numele lor, care nu sunt aduse în cadrul grupului, dacă grupul respectiv acoperă: - riscuri de calamități, atunci când cererile de despăgubire sunt rare și de valoare mare; - evenimente cu grad de risc ridicat, care implică o probabilitate mai mare a cererilor de despăgubire, datorită caracteristicilor riscului asigurat; aplicarea acestei derogări este condiționată de: • neparticiparea vreunei societăți de asigurare din cadrul grupului la un alt grup care acoperă riscurile pe aceeași piață și, • în ceea ce privește grupurile care acoperă evenimentele cu risc ridicat, asigurările aduse în cadrul grupului să nu reprezinte mai mult de 15% din totalul asigurărilor identice sau similare, subscrise de către societățile de asigurare participante la grup sau emise în numele lor, pe piața afectată; d) în afară de obligațiile menționate la art. 46 alin. (3), vor putea fi impuse numai următoarele restricționări ale concurenței:

Societățile de asigurare participante la un grup de coasigurare

- în vederea beneficierii de coasigurarea acoperită în cadrul grupului: • obligația de a lua în considerare măsuri preventive; • obligația de a folosi condițiile generale sau particulare de asigurare acceptate de grup; • obligația de a folosi primele comerciale stabilite de grup; • obligația de a supune aprobării grupului orice reglementare a cererilor pentru despăgubiri privind riscul coasigurat; • obligația de a încredința grupului renegocierea acordurilor de reasigurare în numele tuturor societăților de asigurare implicate; - interdicția reasigurării cotei-părți individuale a fiecărei societăți de asigurare din riscul coasigurat; Societățile de asigurare participante la un grup de coreasigurare - pentru a beneficia de coreasigurare în cadrul grupului:

• obligația de a lua în considerare măsuri preventive; • obligația de a folosi condițiile generale sau particulare de asigurare acceptate de grup; • obligația de a folosi tariful de asigurare comun pentru asigurarea directă, calculat de grup, avându-se în vedere costul probabil al acoperirii riscului sau, dacă nu există suficientă experiență pentru stabilirea unui astfel de tarif, folosirea unei prime de asigurare acceptate de grup; • obligația de a participa la acoperirea costului coreasigurării; • obligația de a supune aprobării grupului reglementarea cererilor pentru despăgubiri pentru riscurile coreasigurate și care depășesc o valoare specificată sau de a încredința grupului rezolvarea acestor cereri de despăgubire; • obligația de a încredința grupului renegocierea acordului de cesionare a reasigurării, în numele tuturor societăților de asigurare implicate; • interdicția reasigurării cotei-părți individuale a fiecărei societăți de asigurare, din riscul coreasigurat, sau cesionarea cotei-părți individuale.

Articolul 48

Condiții ,i obligații care reprezintă restricționări ale concurenței ce exclud de la exceptare acordurile din sectorul asigurărilor

Consiliul Concurenței nu va acorda beneficiul exceptării de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței pentru acordurile din sectorul asigurărilor, dacă acestea cuprind oricare dintre următoarele obligații pentru societățile de asigurare sau pentru asigurați:

1. În domeniul calculului primelor de asigurare Impunerea obligației pentru societățile de asigurare de a nu folosi calculații sau tabele care diferă de cele elaborate conform art. 46 alin. (1) lit. a) sau de a folosi numai rezultatele studiilor menționate la art. 46 alin (1) lit. b). 2. În domeniul poli,tei standard pentru asigurări directe : a) cuprinderea, în condițiile standard menționate la art. 46 alin. (2) lit. a), a uneia dintre următoarele clauze: - excluderea de la asigurare a unor evenimente care se referă în mod normal la categoria de riscuri din acord sau neindicarea, în mod explicit, că fiecare societate de asigurare este liberă să extindă asigurarea la astfel de evenimente; - condiționarea anumitor asigurări de condiții specifice, fără a se indica explicit că fiecare societate de asigurare este liberă în stabilirea condițiilor; - impunerea de asigurări globale, care includ riscuri la care un număr semnificativ de asigurați nu sunt expuși simultan, fără a se indica explicit că fiecare societate de asigurare este liberă să propună asigurări separate; - indicarea valorii asigurării care va fi plătită sau a părții pe care asiguratul trebuie să o suporte; - permiterea ca societatea de asigurare să folosească polița de asigurare standard în cazul în care se anulează parțial riscurile asigurate, să mărească prima de asigurare fără ca riscurile sau domeniul acoperit de asigurare să se fi modificat sau permiterea oricărei modificări a condițiilor asigurării fără acordul expres al asiguratului; - permiterea ca societatea de asigurări să modifice condițiile poliței de asigurare fără acceptul expres al asiguratului; - impunerea pentru asigurați, în afară de asigurările de viață, a unei durate a asigurării mai mari de 3 ani; - impunerea, în cazul polițelor de asigurare care se reînnoiesc automat, a unei noi perioade de valabilitate mai mari de un an, fără notificarea prealabilă înainte de expirarea termenului inițial de valabilitate; - obligarea asiguratului de a fi de acord cu reînnoirea asigurării care nu mai are obiect datorită dispariției riscului asigurat, dacă acesta este expus din nou unui risc de aceeași natură; - obligarea asiguratului de a încheia asigurări cu aceeași societate de asigurări, pentru riscuri diferite; - obligarea asiguratului, în cazul înstrăinării bunului asigurat, de a-l determina pe noul proprietar al bunului să preia și polița de asigurare a obiectului în cauză, fără afectarea dreptului societății de asigurare de a pretinde plata primei de asigurare de la noul proprietar, pentru perioada asigurată deja de vechiul proprietar; b) obligarea societăților de asigurare participante la acord sau a altor societăți de asigurare de a nu aplica decât condițiile poliței standard pentru asigurări directe, convenite conform prevederilor art. 46 alin. (2) lit. a); c) excluderea de la asigurare a anumitor categorii de riscuri pe considerentul unor caracteristici specifice ale asiguratului, în condițiile în care pot fi stabilite condiții de asigurare specifice pentru categorii de populație delimitate pe criterii sociale sau privind ocupația; d) modelele uzuale menționate la art. 46 alin. (2) lit. b) includ numai ratele de profit scontat sau conțin cifre care indică costurile pentru gestionarea asigurării; e) obligarea societăților de asigurare implicate într-un acord de a nu folosi alte modele uzuale ilustrative decât cele menționate la art. 46 alin. (2) lit. b).

Articolul 48

Alte prevederi

Societă,ti de asigurare legate :

a) Prevederile prezentului regulament se aplică și în cazurile în care societățile de asigurare participante la un acord stabilesc drepturi și obligații pentru societăți de asigurare legate de ele. Ponderea de piață deținută, faptele juridice și comportamentul acestora vor fi considerate ca fiind ale societăților de asigurare de care sunt legate, participante la acord. b) În contextul prezentului capitol, societă,ti de asigurare legate se consideră: 1. societățile de asigurare la care una dintre societățile participante la un acord în domeniul asigurărilor deține, direct sau indirect: - mai mult de jumătate din capitalul social sau din active, sau - puterea de a exercita mai mult de jumătate din drepturile de vot; sau - puterea de a desemna mai mult de jumătate din numărul membrilor consiliului de administrație sau ai organelor de reprezentare legale; sau - dreptul de a conduce afacerile societății respective de asigurare; 2. societățile de asigurare care dețin, direct sau indirect, la una dintre societățile de asigurare participante la un acord, în domeniul asigurărilor, drepturile sau puterile enumerate la lit. b) pct. 1; 3. societățile de asigurare la care una dintre societățile de asigurare menționate mai sus deține, direct sau indirect, drepturile sau puterile enumerate la lit. b) pct. 1. c) Societățile de asigurare (societăți în comun) la care părțile participante la un acord în domeniul asigurărilor sau societățile de asigurări legate de ele dețin controlul în comun în baza drepturilor sau puterilor enumerate la lit. b) pct. 1 sunt considerate ca fiind legate de fiecare dintre societățile de asigurare participante la acord.

Articolul 49

Notificarea acordurilor din domeniul asigurărilor ,i obținerea deciziei Consiliului Concurenței

(1) În baza prevederilor art. 5 alin. (7) din Legea concurenței, notificarea acordurilor în domeniul asigurărilor, furnizarea informațiilor și a documentelor, examinarea notificărilor și emiterea deciziilor Consiliului Concurenței se fac în conformitate cu prevederile prezentului regulament, formularul pentru notificare fiind cuprins în anexa nr. 1/8. (2) În condițiile menționate la alin. (1), Consiliul Concurenței va putea acorda, de la caz la caz, beneficiul exceptării acordului în domeniul asigurărilor de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței. (3) În cazurile pentru care s-a emis decizie de neîncadrare, acordul în cauză neputând beneficia de exceptarea pentru categoria acordurilor din domeniul asigurărilor, agenții economici vor putea înainta cerere de dispensă la Consiliul Concurenței, în condițiile art. 5 alin. (2) din Legea concurenței, în baza art. 5 alin. (4) și (6) din lege și a Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 și 6 din Legea concurenței nr. 21/1996, privind practicile anticoncurențiale, emis de Consiliul Concurenței.

Articolul 50

Prezentarea notificărilor

(1) Acordurile susceptibile a se încadra în vreuna dintre categoriile exceptate de la prevederile art. 5 alin. (1) din Legea concurenței vor fi notificate de către agenții economici sau asociațiile de agenți economici Consiliului Concurenței. (2) Notificările vor fi făcute pentru acordurile enumerate la art. 1, care satisfac condițiile stabilite în cap. II-IX, pe fiecare categorie în parte. (3) Notificările se vor completa pe formularele-tip cuprinse în anexele nr. 1/1-1/8 și se vor înainta Consiliului Concurenței în conformitate cu prevederile prezentului regulament. (4) Formularul pentru notificare, împreună cu documentele cerute, în cinci exemplare, semnate de reprezentanții legali ai agenților economici care sunt părți la acordul notificat sau de persoanele împuternicite legal să-i reprezinte, va fi înaintat Consiliului Concurenței prin poștă, recomandat sau prin prezentare directă. Documentele cerute prin formular vor fi prezentate în copii sau fotocopii, certificate de părțile care semnează formularul de notificare, pentru conformitate cu originalele.

Articolul 51

lnformațiile ,i documentele necesare notificării

(1) Notificarea va cuprinde informațiile și va fi însoțită de documentele cerute în formular. Informațiile trebuie să fie corecte și complete. (2) Atunci când se constată că informațiile furnizate prin notificare, inclusiv prin documentele aferente, sunt incomplete sau inexacte, Consiliul Concurenței va informa neîntârziat în scris părțile care au înaintat notificarea și va fixa un termen de cel mult 15 zile, în care părțile în cauză sunt obligate să corecteze și să completeze informațiile din notificare. (3) Prevederile alin. (2) nu se aplică atunci când se constată că informațiile furnizate sunt inexacte cu scopul de a induce în eroare. În aceste cazuri notificarea va fi respinsă, iar agenților economici în cauză li se vor aplica sancțiunile prevăzute de lege.

Articolul 52

Data efectivă a notificării

(1) Notificările devin efective la data primirii lor de către Consiliul Concurenței, atunci când sunt corecte și complete, conform prevederilor art. 51 alin. (1). (2) În cazurile menționate la art. 51 alin. (2), notificarea devine efectivă la data primirii de către Consiliul Concurenței a completării informațiilor, respectiv a corectării acestora, astfel încât notificarea să devină corectă și completă. (3) Dacă autorii notificării nu corectează sau nu completează informațiile conform solicitării și până la expirarea termenului fixat de Consiliul Concurenței potrivit prevederilor art. 51 alin. (2), notificarea respectivă va fi considerată inacceptabilă și va putea fi respinsă. Consiliul Concurenței îi va informa în scris, fără întârziere, pe agenții economici în cauză. ARTICOLUL 53 Evidența notificărilor Consiliul Concurenței va înregistra notificările transmise sau, după caz, depuse într-un registru special de evidență și va elibera depunătorilor confirmarea depunerii acestora. CAPITOLUL XI Decizii ARTICOLUL 54 Examinarea notificărilor ,i emiterea deciziilor (1) În examinarea de fond a cazurilor notificate, Consiliul Concurenței se bazează pe informațiile furnizate în formularul de notificare și în documentele însoțitoare, putând să solicite, în baza art. 41 din Legea concurenței, și alte informații considerate necesare de la agenții economici care au înaintat notificarea, de la alți agenți economici sau de la autorități și instituții publice. (2) Furnizarea de informații incomplete sau inexacte prin notificare, în sensul art. 51 alin. (3), sau furnizarea de informații inexacte și nefurnizarea informațiilor solicitate de Consiliul Concurenței, conform prevederilor art. 41 din Legea concurenței, constituie contravenție și se sancționează conform prevederilor art. 55 lit. b) și c) și ale art. 59 alin. (1) lit. a) din lege. (3) Într-un termen de maximum 60 de zile de la data la care notificarea devine efectivă, Consiliul Concurenței, în baza examinării notificării, va proceda, de la caz la caz, astfel: a) va emite o decizie de acordare a exceptării, atunci când, pe baza informațiilor cuprinse în notificare și a altor informații obținute, constată că acordul notificat îndeplinește condițiile prevăzute pentru încadrarea în categoria respectivă, pentru a fi exceptată de la interdicția prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței; b) va emite o decizie motivată de neîncadrare a acordului notificat în categoria respectivă de acorduri, acesta neputând beneficia de exceptare în condițiile art. 5 alin. (7) din Legea concurenței, respectiv în condițiile prezentului regulament, elaborat în aplicarea art. 5 alin. (5) din lege. (4) Deciziile emise în condițiile alin. (3) lit. a) sau b) vor fi comunicate de îndată, în scris, de către Consiliul Concurenței, agenților economici care au înaintat notificarea. (5) Dacă până la expirarea termenului de 60 de zile de la data la care o notificare a devenit efectivă Consiliul Concurenței nu a emis nici o decizie conform prevederilor alin. (3), se consideră că exceptarea a fost acordată, prin încadrarea în mod tacit a acordului notificat în categoria respectivă de exceptări. Exceptarea va fi valabilă, dacă nu se modifică condițiile din acord, respectiv din notificare, pe perioada pentru care categoria respectivă de acorduri este exceptată conform prezentului regulament. (6) Orice modificare semnificativă a condițiilor acordului, respectiv a circumstanțelor și/sau a condițiilor din notificarea pe baza căreia Consiliul Concurenței a emis decizia de acordare a beneficiului exceptării conform alin. (3) lit. a) sau a acordat, în mod tacit, încadrarea în exceptare, potrivit alin. (5), va fi comunicată neîntârziat, în scris, de către părțile implicate, Consiliului Concurenței, care va decide operativ asupra menținerii sau retragerii beneficiului încadrării respectivului acord în exceptare. (7) În cazurile pentru care s-a emis decizie de neîncadrare în categoria respectivă de exceptare, conform alin. (3) lit. b), agenții economici în cauză vor putea înainta cerere de dispensă în condițiile art. 5 alin. (2) din Legea concurenței, în baza art. 5 alin. (4) și (6) din lege și a Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 și 6 din Legea concurenței nr. 21/1996, privind practicile anticoncurențiale, emis de Consiliul Concurenței. CAPITOLUL XII Nulități și alte dispoziții ARTICOLUL 55 Cazurile de nulitate a exceptărilor acordate (1) Orice decizie de acordare a exceptării prevăzute la art. 5 alin. (2) din Legea concurenței, obținută pe baza unor informații eronate, inexacte sau incomplete, se anulează de către Consiliul Concurenței, iar agenții economici care, cu rea-credință, au furnizat informațiile respective vor suporta sancțiunile prevăzute de lege. (2) Dacă, pe durata exceptării acordate, Consiliul Concurenței constată, printr-o investigație desfășurată în exercitarea atribuțiilor sale, modificarea semnificativă a condițiilor sau circumstanțelor față de cele care au stat la baza încadrării în categoria exceptată, modificare ce nu a fost comunicată conform art. 54 alin. (6), Consiliul Concurenței va putea emite o decizie de anulare a beneficiului exceptării, decizie prin care se va fixa și termenul pentru rezilierea acordului și încetarea oricărei activități în baza acestuia. În cazurile sus-menționate, de emitere a deciziei de anulare a beneficiului exceptării, părțile implicate nu sunt exonerate de sancțiunile prevăzute de lege.

Articolul 56

Alte dispoziții

(1) Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României. (2) Pentru acordurile, atât anterioare, cât și ulterioare datei intrării în vigoare a Legii concurenței (1 februarie 1997), care intră sub incidența interdicției prevăzute la art. 5 alin. (1) din lege, se va proceda, după publicarea în Monitorul Oficial al României a prezentului regulament și a Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 și 6 din Legea concurenței nr. 21/1996, privind practicile anticoncurențiale, astfel: a) pentru acordurile susceptibile a se încadra în vreuna dintre categoriile exceptate conform prezentului regulament, agenții economici sau asociațiile de agenți economici interesați vor înainta notificarea la Consiliul Concurenței în condițiile de procedură din prezentul regulament. Pentru a se asigura îndeplinirea condițiilor de încadrare în categoria respectivă de acorduri exceptate, agenții economici în cauză vor putea renegocia acordul; b) pentru a obține dispensă în cazuri individuale de acorduri, în condițiile art. 5 alin. (2) din Legea concurenței, agenții economici sau asociațiile de agenți economici interesați vor înainta Consiliului Concurenței cerere de dispensă conform Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 și 6 din Legea concurenței nr. 21/1996, privind practicile anticoncurențiale, emis de Consiliul Concurenței. (3) Acordurile care intră sub incidența art. 5 alin. (1) din Legea concurenței, pentru care agenții economici sau asociațiile de agenți economici în cauză nu au procedat conform prevederilor alin. (2) lit. a) și b), sunt interzise, agenții economici implicați fiind pasibili de aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 56 lit. a) și la art. 59 alin. (3) din Legea concurenței. (4) Pentru acordurile susceptibile de a beneficia de exceptarea pe categorii, pentru care agenții economici sau asociațiile de agenți economici au înaintat la Consiliul Concurenței notificarea conform alin. (2) lit. a), nu vor fi aplicate amenzi pentru încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea concurenței, pe perioada de la data inaintării notificării până la data emiterii deciziei de către Consiliul Concurenței, pentru activitățile acoperite prin notificare. (5) Anexele nr. 1/1-1/8 fac parte integrantă din prezentul regulament.

N O T I F I C A R E

pentru obținerea beneficiului exceptării de la prevederile art. 5 alin. (1) din Legea concurenței, prin încadrarea în categoria de acorduri pentru distribuție exclusivă