Ordinul nr. 645/2005
privind aprobarea încadrării regiunilor viticole românești în zonele viticole ale Uniunii Europene și condițiile aplicării corectiilor de tărie alcoolică și de aciditate asupra recoltelor de struguri aflate în diferite stadii de prelucrare
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 244/2002 29 aprilie 2002 (prevederi anume) viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 244/2002
În baza prevederilor art. 3 alin. (3) din Legea viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 244/2002 și ale
art. 111 lit. k) din Hotărârea Guvernului nr. 1.134/2002
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 244/2002,
în temeiul
Hotărârii Guvernului nr. 155/2005
privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale emite următorul ordin:
Articolul 1
Se aprobă încadrarea regiunilor viticole românești în următoarele zone viticole ale Uniunii Europene:
B - cu tărie alcoolică naturala de minimum 6,0% vol.;
CIa) - cu tărie alcoolică naturala de minimum 7,5% vol.;
CII - cu tărie alcoolică naturala de minimum 8,5% vol.
Încadrarea regiunilor viticole românești în cele trei zone viticole ale Uniunii Europene se face astfel:
2.1. Regiunea Viticolă a Podisului Transilvaniei în zona viticolă B;
2.2. Regiunea Viticolă a Dealurilor Moldovei în zona viticolă CIa);
2.3. Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei și Olteniei,
cu podgoriile: Stefanesti-Arges, Samburesti, Dragasani și Dealurile Craiovei, în zona viticolă CIa);
2.4. Regiunea Viticolă a Banatului în zona viticolă CIa);
2.5. Regiunea Viticolă a Crisanei și Maramuresului în zona viticolă CIa);
2.6. Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei și Olteniei, cu podgoriile: Dealurile Buzaului, Dealu Mare, Severinului și Plaiurile Drancei, în zona viticolă CII;
2.7. Regiunea Viticolă a Colinelor Dobrogei în zona viticolă CII;
2.8. Regiunea Viticolă a Teraselor Dunării în zona viticolă CII;
2.9. Regiunea Viticolă a Nisipurilor și Altor Terenuri Favorabile din Sudul tarii în zona viticolă CII.
Încadrarea regiunilor viticole românești în zonele viticole B, CIa) și CII ale Uniunii Europene a fost realizată pe baza "Studiului ecopedologic și ecoclimatic pentru încadrarea arealelor viticole din România în zonele viticole ale U.E.", elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura și Vinificație Valea Calugareasca.
Articolul 2
În anii nefavorabili se poate autoriza de către Oficiul Național al Viei și Vinului mărirea (ridicarea) în anumite limite a tăriei alcoolice totale la recoltele viticole aflate în diferite stadii de procesare, după cum urmează: struguri proaspeți, must de struguri, must de struguri parțial fermentat, vin nou aflat în fermentație și vin de masa, obținute din soiurile nobile de vin recomandate și autorizate pentru cultura viței-de-vie.
Mărirea (ridicarea) tăriei alcoolice totale se autorizeaza numai în cazul în care recolta de struguri aflată în diferite stadii de procesare prevăzute la alin. (1) a dobândit cel puțin următoarele valori ale tăriei alcoolice naturale:
a) pentru arealele viticole românești încadrate în zona viticolă B, 6% volume alcool, adică 102 g/l zaharuri tărie alcoolică potențiala;
b) pentru arealele viticole românești încadrate în zona viticolă CIa), 7,5% volume alcool, adică 127,5 g/l zaharuri tărie alcoolică potențiala;
c) pentru arealele viticole românești încadrate în zona viticolă CII, 8,5% volume alcool, adică 144,5 g/l zaharuri tărie alcoolică potențiala.
Mărirea tăriei alcoolice se poate face numai până la anumite plafoane prevăzute la art. 3 alin. (7) și (8), prin aplicarea practicilor oenologice menționate la art. 3 alin. (1), și nu poate depăși următoarele limite:
a) pentru arealele viticole românești încadrate în zona viticolă B, 2,5% volume alcool, adică 42,5 g/l zaharuri tărie alcoolică potențiala;
b) pentru arealele viticole românești încadrate în zonele viticole CIa) și CII, 2,0% volume alcool, adică 34,0 g/l zaharuri tărie alcoolică potențiala.
În arealele viticole românești încadrate în zona viticolă B, în anii în care condițiile climatice au fost deosebit de nefavorabile, mărirea tăriei alcoolice totale se poate face în limita a 3,5% volume alcool, adică 59,5 g/l zaharuri tărie alcoolică potențiala, până la plafonul prevăzut la art. 3 alin. (5), prin aplicarea practicilor oenologice menționate la art. 3 alin. (1).
Articolul 3
Creșterea tăriei alcoolice totale exprimate în % volume alcool, menționată la art. 2, se poate realiza numai prin:
a) adaos de zaharoza, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat, în cazul strugurilor proaspeți, al mustului de struguri parțial fermentat sau al vinului nou aflat încă în fermentație;
b) adaos de zaharoza, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat sau prin concentrare parțială, inclusiv osmoza inversa, în cazul mustului de struguri;
c) concentrare parțială la rece, în cazul producerii vinului de masa.
Procedeele menționate la alin. (1) se exclud reciproc.
Adaosul de zaharoza menționat la alin. (1) lit. a) și b) se poate realiza numai în cazul producerii vinurilor de masa seci.
Adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat nu poate mari volumul inițial de struguri proaspeți presati, de must de struguri, must de struguri parțial fermentat sau de vin nou aflat încă în fermentație, cu mai mult de 8% în arealele viticole românești încadrate în zona viticolă B și 6,5 % în arealele viticole românești încadrate în zonele viticole CIa) și CII.
În cazul aplicării prevederilor art. 2 alin. (4), limita de marire în volume este de 11% în arealele viticole românești încadrate în zona viticolă B.
Concentrarea nu poate reduce cu mai mult de 20% volumul inițial și în nici un caz nu poate să mărească cu mai mult de 2% volume tăria alcoolică naturala a mustului de struguri, a vinului apt sa devină vin de masa sau a vinului de masa.
Procedeele menționate anterior nu pot în nici un caz sa mărească tăria alcoolică totală în % volume a strugurilor proaspeți, a mustului de struguri, a mustului de struguri parțial fermentat, a vinului nou aflat încă în fermentație, a vinului apt sa devină vin de masa sau a vinului de masa cu mai mult de 12% volume în arealele viticole românești încadrate în zona viticolă B, 12,5% volume în arealele viticole românești încadrate în zona viticolă CIa) și 13% volume în arealele viticole românești încadrate în zona viticolă CII.
Pentru vinul roșu tăria alcoolică totală în % volume a produselor menționate la alin. (7) poate crește până la 12,5% volume în arealele viticole românești încadrate în zona viticolă B.
Vinul din care se poate obține vin de masa și vinul de masa nu pot fi concentrate, dacă produsele din care au fost obținute au făcut obiectul procedeelor menționate la art. 3 alin. (1) lit. a) și b).
Articolul 4
Corectiile aciditatii totale se pot aplica recoltelor viticole aflate în următoarele stadii de prelucrare: strugurii proaspeți, mustul de struguri, mustul de struguri parțial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentație și vinul. Ele pot face obiectul:
a) unei dezacidificari (micsorari a aciditatii totale) parțiale în arealele viticole românești încadrate în zonele viticole B și CIa);
b) unei acidificari sau unei dezacidificari (mariri sau micsorari ale aciditatii totale), fără a aduce atingere dispozițiilor alin. (3), în arealele viticole românești încadrate în zona viticolă CII.
Acidificarea produselor, cu excepția vinului, menționate la alin. (1) se poate face doar până la limita maxima de 1,50 g/l, exprimată în acid tartric sau 20 miliechivalenti/l.
Acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maxima de 2,50 g/l, exprimată în acid tartric sau 33,3 miliechivalenti/l.
Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maxima de 1,0 g/l, exprimată în acid tartric sau 13,3 miliechivalenti/l.
Mustul de struguri destinat concentrarii poate face obiectul unei dezacidificari parțiale.
În anii în care condițiile climatice au fost nefavorabile se pot autoriza acidificarea și dezacidificarea produselor cuprinse la alin. (1) din arealele viticole românești încadrate în zona viticolă CII și dezacidificarea parțială în arealele viticole încadrate în zonele viticole B și CIa).
Acidificarea și imbogatirea în zaharuri, în afară situațiilor de derogare stabilite de la caz la caz, precum și acidificarea și dezacidificarea aceluiași produs se exclud reciproc.
Articolul 5
Fiecare procedura menționată la art. 2 alin. (2) și la art. 4 alin. (1) trebuie înscrisă atât pe un document de însoțire sub care circulă produsele astfel tratate, cat și în registrul practicilor și tratamentelor oenologice.
Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogarile motivate de condiții nefavorabile de clima, numai:
a) înainte de 1 ianuarie, în arealele viticole românești încadrate în zonele viticole CIa) și CII;
b) înainte de 16 martie, în arealele viticole românești încadrate în zona viticolă B și numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedenta acestor date.
Articolul 6
Prezentul ordin creează cadrul necesar aplicării directe, la data aderării României la Uniunea Europeană, a
Regulamentului (CE) nr. 1.493/1999
privind organizarea comuna a pieței vitivinicole, anexa III, anexa V, lit. C, D, E, G, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 179 din 14 iulie 1999.
Articolul 7
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Romanie Partea I, și intră în vigoare la data de 1 septembrie 2005.
Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, Gheorghe Flutur București, 15 iulie 2005. Nr. 645. __________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.