Decizia nr. 328/2005

Ioan Vida - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Florentina Balta - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 28 alin. (5) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/2002

privind Parchetul Național Anticoruptie, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Tulus Andreea Annamaria, Baldean Denisa Livia, Nicorici Silvia, Mora Ioan, Vitos Marta, Repede Adrian, Puscasiu Eugenia, Rodina Alina, Darjan Traian, Crisan Viorica, Niculescu Monica, Saracut Mihaela, Idriceanu Claudia, Ungur Liviu, Ilut Adriana, Cont Carmen Maria, Ionescu Ana, Cotutiu Gheorghe, Puscasu Danusia, Bozesan Ioana, Belean Emil, Lupea Adina, Trofin Monica, Tatu Claudia Oana, Rus Sergiu Leon, Moldovan Emil, Galis Georgeta, Litus Emese, Slesiu Sorina, Barbu Campean, Chis Ioan Daniel, Brehar Paulina Lucia, Ianculescu Janina (Goia), Couti Antoaneta Tania, Pop Anca Adriana, Balint Camelia, Dinca Ioana, Pacurar Iulian, Budisan Anca, Tasca Dan, Fagea Maria, Campean Anamaria, Neamt Alina, Bendea Elena, Bulieris Nicoleta, Ivanescu Simona, Dusa Radu, Iliescu Marin, Lazar Monica, Bujor (Stremtan) Francesca, Kosa Nicoleta, Ceteras Alexandrina, Cimbrudean Corina, Chirila Octavian, Topan Alina, Aldea Ana, Corovei Corina, Tatu Dorin, Alb Angela, Tuka Iustina, Chichisan Augusta, Budiu Mirela Agota, Szabo Simona, Cengher Camelia, Tatar Calin și Alicu Sever în Dosarul nr. 10.678/2004 al Tribunalului Cluj, precum și de Marincas Mircea, Papita Chivu, Stana Pompilia Dana, Pop Elena, Budusan Dan, Bologa Crin Nicu, Olar Adrian Claudiu, Balas Angela, Pece Vaida Rodica, Frasineanu Vasile, Bogdan Rodica, Taran Daria Braduta, Matyus Gabriela Elvira, Chis Marta Daniela, Ghiran Alina Andreea, Ciumarnean Isaia Daniel, Rădulescu Teodor și Miclea Iuliu în Dosarul nr. 87/2005 al Tribunalului Salaj - Secția civilă.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 9 iunie 2005, în prezenta părții Tulus Andreea Annamaria și a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru 14 iunie 2005 și apoi pentru 21 iunie 2005.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constata următoarele:

Prin Încheierea din 17 ianuarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 10.678/2004 al Tribunalului Cluj și prin Încheierea din 21 februarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 87/2005 al Tribunalului Salaj, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 28 alin. (4) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/2002

privind Parchetul Național Anticoruptie, devenit

art. 28 alin. (5) prin Legea nr. 601/2004

privind aprobarea

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 24/2004 . Excepția a fost ridicată de Tulus Andreea Annamaria, Baldean Denisa Livia, Nicorici Silvia, Mora Ioan, Vitos Marta, Repede Adrian, Puscasiu Eugenia, Rodina Alina, Darjan Traian, Crisan Viorica, Niculescu Monica, Saracut Mihaela, Idriceanu Claudia, Ungur Liviu, Ilut Adriana, Cont Carmen Maria, Ionescu Ana, Cotutiu Gheorghe, Puscasu Danusia, Bozesan Ioana, Belean Emil, Lupea Adina, Trofin Monica, Tatu Claudia Oana, Rus Sergiu Leon, Moldovan Emil, Galis Georgeta, Litus Emese, Slesiu Sorina, Barbu Campean, Chis Ioan Daniel, Brehar Paulina Lucia, Ianculescu Janina (Goia), Couti Antoaneta Tania, Pop Anca Adriana, Balint Camelia, Dinca Ioana, Pacurar Iulian, Budisan Anca, Tasca Dan, Fagea Maria, Campean Anamaria, Neamt Alina, Bendea Elena, Bulieris Nicoleta, Ivanescu Simona, Dusa Radu, Iliescu Marin, Lazar Monica, Bujor (Stremtan) Francesca, Kosa Nicoleta, Ceteras Alexandrina, Cimbrudean Corina, Chirila Octavian, Topan Alina, Aldea Ana, Corovei Corina, Tatu Dorin, Alb Angela, Tuka Iustina, Chichisan Augusta, Budiu Mirela Agota, Szabo Simona, Cengher Camelia, Tatar Calin și Alicu Sever, precum și de Marincas Mircea, Papita Chivu, Stana Pompilia Dana, Pop Elena, Budusan Dan, Bologa Crin Nicu, Olar Adrian Claudiu, Balas Angela, Pece Vaida Rodica, Frasineanu Vasile, Bogdan Rodica, Taran Daria Braduta, Matyus Gabriela Elvira, Chis Marta Daniela, Ghiran Alina Andreea, Ciumarnean Isaia Daniel, Rădulescu Teodor și Miclea Iuliu în cadrul unor litigii de muncă având ca obiect obligarea Ministerului Finanțelor Publice, a Ministerului Justiției, respectiv a Ministerului Public, a Curții de Apel Cluj, respectiv a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și a Parchetului de pe lângă Tribunalul Salaj, la plata drepturilor salariale reprezentând 40% din indemnizația de încadrare bruta lunară.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, cu privire la încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, că nu exista în realitate complete specializate pentru judecarea cauzelor de corupție, marea majoritate a judecătorilor secțiilor penale ale tribunalelor și curților de apel solutionand acest gen de cauze și, ca atare, nu se justifica acordarea unor drepturi salariale sporite. Totodată, aceste cauze nu necesita o specializare anume față de alte categorii de cauze, soluționate de alte secții ale acelorași instanțe, și, de asemenea, nu presupun un grad de complexitate sporit față de acestea. Mai arata ca, "în plus, acest gen de cauze nu supune judecătorul cauzei unor pericole mai mari decât cele la care este expus procurorul care a instrumentat cauza, care poate fi din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale sau curțile de apel, pentru ca unele cauze de corupție sunt de competența acestor parchete, iar procurorul, spre deosebire de judecătorul care instrumenteaza aceeași cauza, doar în alta faza a procesului, nu beneficiază de aceste drepturi". În acest sens invoca Decizia Curții Constituționale nr. 89/2003, prin care s-a statuat ca dispozițiile

art. 8 din Legea nr. 543/2002

sunt neconstituționale, întrucât limitează aplicarea legii la pedepse, măsuri și sancțiuni aplicate prin hotărâri judecătorești rămase definitive până la data intrării în vigoare a legii, excluzând pedepsele, măsurile și sancțiunile aplicate ulterior pentru fapte săvârșite până la această dată.

Totodată, arata ca legiuitorul a acordat acest spor și în privinta altor categorii de cauze, cum sunt cele privind combaterea criminalitatii organizate și a terorismului, precum și tuturor judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorilor de la parchetul de pe lângă această instanță.

În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 124 alin. (3) din Constituție, autorii excepției susțin ca acordarea sporului de 40% numai anumitor judecători aduce atingere independentei judecătorului, întrucât repartizarea judecătorilor pe secții și desemnarea judecătorilor specializați în cauze de corupție se fac de președintele instanței respective, iar "a lasă la indemana conducerii instanței acordarea sau neacordarea unor drepturi salariale atentează la independenta judecătorului, care are o componenta importanța în independenta materială".

Tribunalul Cluj și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este intemeiata, arătând ca dispozițiile

art. 28 alin. (4) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 , devenit

art. 28 alin. (5) prin Legea nr. 601/2004 , încalcă prevederile constituționale privind egalitatea în drepturi, deoarece soluționarea cauzelor de corupție nu presupune o specializare anume, aceste cauze nu au un grad sporit de dificultate față de alte cauze soluționate de diferitele secții ale instanțelor, nu supun judecătorul cauzei unor pericole mai mari decât cele la care este expus procurorul care instrumenteaza cauza și nu presupun o responsabilitate sporită față de alte categorii de cauze. Astfel, nu se poate susține ca simplul fapt ca aceste complete judeca o anumită categorie de cauze justifica acordarea unui spor la indemnizația de încadrare. Altfel, s-ar putea susține ca judecătorii nu sunt niciodată în situații egale care să justifice salarizare egala, întrucât unii judeca litigii de muncă, alții de familie, alții cauze civile etc. De altfel, arata instanța de judecată, "chiar legiuitorul a recunoscut ca diferența de tratament nu se justifica, atunci când a acordat acest spor tuturor judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă această instanță".

Totodată, instanța considera ca dispozițiile legale criticate contravin și prevederilor art. 124 alin. (3) din Constituție, deoarece "independenta materială este o latura fundamentală a independentei judecătorului", astfel cum rezultă din Principiul 3 din Recomandarea R(94) privind independenta, eficacitatea și rolul judecătorului (adoptată de Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei la 13 octombrie 1994), în care la pct. 1 lit. b) se arata ca pentru a crea condiții de muncă adecvate, care să permită judecătorilor sa munceasca eficient, se impune ca remunerația să fie pe măsura demnității profesiei și a responsabilităților. De asemenea, art. 13 din Carta Universala a Judecătorului prevede că "judecătorul trebuie să primească o remunerare suficienta pentru a-i asigura o adevarata independenta economică. Remunerarea nu trebuie să depindă de rezultatul activității judecătorului și nu va fi diminuată pe durata deținerii funcției de judecător". Conform art. 2 din Statutul Universal al Judecătorului, "judecătorul, în calitate de deținător al autorității judecătorești, trebuie să-și poată exercita funcția sa în deplina independenta în raport cu toate constrangerile/forțele de natura socială, economică și politica, în raport cu alți judecători și în raport cu administrația judecătorească". Art. 13 din același document prevede că "judecătorul va primi o remunerație suficienta pentru a-i asigura o reală independenta economică".

Mai arata ca independenta materială este o latura a independentei câtă vreme salarizarea judecătorului depinde de președintele instanței, ceea ce presupune un posibil control asupra activității și deciziilor acestuia din partea administrației instanței.

În ceea ce privește Decizia Curții Constituționale nr. 515/2004, invocată de părțile adverse în argumentarea constituționalității textului criticat, instanța apreciază ca aceasta decizie a făcut referire numai la posibila încălcare a art. 111 alin. (1) și art. 138 alin. (5) din Constituție.

Tribunalul Salaj și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este intemeiata, arătând ca dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale privind egalitatea în drepturi și independenta magistraților. Astfel, sub aspectul complexității și pericolului la care sunt supuși, nu exista deosebiri între magistrații care desfășoară activitatea specializată de combatere a infracțiunilor de corupție și ceilalți magistrați și nu se poate susține ca valorile ce constituie obiectul juridic al infracțiunilor de corupție sunt diferite de celelalte valori ocrotite de lege.

De asemenea, apreciază ca independenta magistraților are o componenta materială, "în condițiile în care salariile nu sunt pe măsura importantei sociale, complexității și solicitării impuse de această profesie și nu oferă nici o comparatie pentru privatiunile la care sunt supuși magistrații".

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul considera ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, apreciind ca dispoziția legală criticata nu contravine independentei judecătorilor și nici principiului egalității cetățenilor în fața legii.

Astfel, sporul prevăzut de textul legal criticat este acordat judecătorilor care intră în cauze de corupție, celor care intră în cauze de criminalitate organizată, precum și celorlalți judecători enumerati expres în textul de lege. Diferentierea de tratament la acordarea drepturilor salariale este stabilită în raport cu situația obiectivă diferita în care se afla cele două categorii de salariați, împrejurare ce justifica și instituirea tratamentului juridic diferit.

Nu constituie o discriminare nici desemnarea de către președinții instanțelor a judecătorilor specializați pe cauze de corupție, fapt care, de altfel, reprezintă una dintre atribuțiile conducătorilor de instanța, în baza căreia se pune în aplicare o dispoziție a legii. Desemnarea judecătorilor specializați pe cauze de corupție sau de criminalitate organizată nu ridica problema neconstitutionalitatii dispozițiilor legale respective. Faptul ca legiuitorul a acordat acest spor și judecătorilor de la Înaltă Curte de Casație și Justiție, precum și procurorilor de la parchetul de pe lângă această instanță nu echivaleaza cu o recunoaștere implicita a discriminarii față de restul judecătorilor, sporul fiind o consecința a soluționării unor astfel de cauze.

Împrejurarea ca exista cauze de complexitate diferita sau cauze care expun judecătorul la pericole mai mari, ca și cele privind criminalitatea organizată, nu înseamnă implicit ca textul legal criticat este neconstitutional întrucât creează discriminări în ce privește salarizarea judecătorilor.

Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 124 alin. (3) din Constituție, arata ca independenta judecătorilor, potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului, nu înseamnă independenta materială, ci doar independenta față de executiv și legislativ.

În final, precizează ca prin Decizia nr. 515/2004, Curtea Constituțională a constatat ca dispozițiile art. 28 alin. (5) sunt constituționale în sensul că nu încalcă prevederile art. 111 și ale art. 138 alin. (5) din Constituție.

Avocatul Poporului apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, dispozițiile legale criticate, prin care se instituie un spor la indemnizația de încadrare bruta lunară pentru personalul prevăzut de ipoteza normei legale, nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât principiul egalității în drepturi nu presupune uniformitate, astfel încât, la situații diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Stabilirea unui tratament juridic diferențiat în cazul categoriilor de personal reprezintă o opțiune a legiuitorului, justificată, în cazul dispozițiilor legale criticate, de complexitatea activității desfășurate, "precum și de necesitatea instituirii unor măsuri imediate pentru întărirea capacității Parchetului Național Anticoruptie ca parchet specializat în combaterea infracțiunilor de corupție".

În ceea ce privește invocarea art. 124 alin. (3) din Constituție, apreciază ca aceste dispoziții din Legea fundamentală nu au incidența în cauza de fața.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepțiile de neconstituționalitate ridicate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare ale Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile

art. 28 alin. (4) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/2002

privind Parchetul Național Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, modificate prin

art. IV pct. 15 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 24/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 27 aprilie 2004, devenite dispozițiile art. 28 alin. (5) prin

art. I pct. 8 din Legea nr. 601/2004

privind aprobarea

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 24/2004

(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.227 din 20 decembrie 2004).

Astfel, dispozițiile legale criticate au următorul cuprins: "Personalul prevăzut la alin. (1), judecătorii care compun completele de judecată specializate în infracțiunile de corupție - potrivit

art. 29 din Legea nr. 78/2000 , cu modificările și completările ulterioare -, procurorii care participa la judecarea acestor cauze, președintele, vicepreședintele, președinții de secții și judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție, adjunctii săi și procurorii din Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție beneficiază de un spor de 40% la indemnizația de încadrare bruta lunară. Personalul din Parchetul Național Anticoruptie prevăzut la alin. (2) și (3) beneficiază de un spor de 30% pentru activitatea specializată de combatere a infracțiunilor de corupție pe care o desfășoară."

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin ca prevederile legale criticate contravin următoarelor dispoziții constituționale:

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";

- Art. 124 alin. (3): "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii."

Analizând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale care instituie un spor de 40% din indemnizația de încadrare bruta lunară pentru anumiti magistrați, Curtea constata ca autorii excepției critica enumerarea limitativa a acestor categorii de magistrați, fiind nemultumiti de faptul ca dispoziția legală în discuție nu prevede acordarea acestui spor tuturor magistraților.

Potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea se pronunța numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, "fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Ca atare, Curtea constata că nu are competența de a completa prevederea legală potrivit căreia sporul de 40% se aplică numai anumitor magistrați, ci intră în competența exclusiva a legiuitorului adoptarea unor prevederi legale care să instituie anumite discriminări pozitive. Justificarea instituirii acestui spor, în condițiile în care nu exista specializări pentru anumite categorii de magistrați, cum sunt judecătorii care compun completele de judecată specializate în infracțiunile de corupție sau procurorii care participa la judecarea acestor cauze, reprezintă o problemă de legiferare, iar nu una de constituționalitate. În aceeași ordine de idei, acordarea acestui spor și judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție se înscrie în aceeași competența de legiferare, Curtea Constituțională neputându-se erija într-un "legislator pozitiv".

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibila, excepția de neconstitutionala a dispozițiilor

art. 28 alin. (5) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/2002

privind Parchetul Național Anticoruptie, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Tulus Andreea Annamaria, Baldean Denisa Livia, Nicorici Silvia, Mora Ioan, Vitos Marta, Repede Adrian, Puscasiu Eugenia, Rodina Alina, Darjan Traian, Crisan Viorica, Niculescu Monica, Saracut Mihaela, Idriceanu Claudia, Ungur Liviu, Ilut Adriana, Cont Carmen Maria, Ionescu Ana, Cotutiu Gheorghe, Puscasu Danusia, Bozesan Ioana, Belean Emil, Lupea Adina, Trofin Monica, Tatu Claudia Oana, Rus Sergiu Leon, Moldovan Emil, Galis Georgeta, Litus Emese, Slesiu Sorina, Barbu Campean, Chis Ioan Daniel, Brehar Paulina Lucia, Ianculescu Janina (Goia), Couti Antoaneta Tania, Pop Anca Adriana, Balint Camelia, Dinca Ioana, Pacurar Iulian, Budisan Anca, Tasca Dan, Fagea Maria, Campean Anamaria, Neamt Alina, Bendea Elena, Bulieris Nicoleta, Ivanescu Simona, Dusa Radu, Iliescu Marin, Lazar Monica, Bujor (Stremtan) Francesca, Kosa Nicoleta, Ceteras Alexandrina, Cimbrudean Corina, Chirila Octavian, Topan Alina, Aldea Ana, Corovei Corina, Tatu Dorin, Alb Angela, Tuka Iustina, Chichisan Augusta, Budiu Mirela Agota, Szabo Simona, Cengher Camelia, Tatar Calin și Alicu Sever în Dosarul nr. 10.678/2004 al Tribunalului Cluj, precum și de Marincas Mircea, Papita Chivu, Stana Pompilia Dana, Pop Elena, Budusan Dan, Bologa Crin Nicu, Olar Adrian Claudiu, Balas Angela, Pece Vaida Rodica, Frasineanu Vasile, Bogdan Rodica, Taran Daria Braduta, Matyus Gabriela Elvira, Chis Marta Daniela, Ghiran Alina Andreea, Ciumarnean Isaia Daniel, Rădulescu Teodor și Miclea Iuliu în Dosarul nr. 87/2005 al Tribunalului Salaj - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 21 iunie 2005.