Acordul din 26 ianuarie 1996

Articolul 1

Definiții

În sensul acestui acord:

1. Termenul investitor se referă, în legătură cu fiecare parte contractantă, la:

a) persoane fizice care, în conformitate cu legea acelei părți contractante, sunt considerate a fi cetățenii săi;

b) persoane juridice, incluzind societăți comerciale, corporatii, asociații de afaceri și alte organizații, care sunt constituite sau altfel organizate, în mod corespunzător, în conformitate cu legea acelei părți contractante, și își au sediul, împreună cu activitățile economice efective, pe teritoriul aceleiași părți contractante.

2. Termenul investiții va desemna orice fel de active investite de către investitorii unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante, în conformitate cu legile și cu reglementările acesteia din urma, și va include, în special, dar nu exclusiv:

a) drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile, precum și orice alte drepturi reale, cum ar fi servituți, ipoteci, sechestre, gajuri;

b) acțiuni, părți sociale sau orice alt fel de participare la societăți;

c) drepturi de creanta sau orice drepturi privind prestații care au o valoare economică;

d) drepturi de proprietate intelectuală, cum sunt: drepturi de autor, brevete, desene sau modele industriale, mărci de comerț sau de serviciu, nume comerciale, know-how și goodwill, precum și alte drepturi similare recunoscute de legile părților contractante;

e) concesiuni în conformitate cu legea, incluzind concesiuni privind prospectarea, extractia sau exploatarea resurselor naturale, precum și toate celelalte drepturi conferite prin lege, prin contract sau prin hotărârea autorităților, în conformitate cu legea.

Orice modificare a formei în care sunt investite sau reinvestite activele nu va afecta caracterul lor de investiție.

3. Termenul venituri desemnează sumele produse de o investiție și include, în special, dar nu exclusiv, profituri, dividende, dobinzi, sporuri de capital, redevențe, management și asistența tehnica sau alte onorarii, indiferent de forma în care este plătit venitul.

4. Termenul teritoriu desemnează:

- în ceea ce privește România: teritoriul României, inclusiv marea teritorială și zona economică exclusiva, asupra cărora România exercita, în conformitate cu legislația interna și cu dreptul internațional, suveranitate, drepturi suverane și jurisdicție;

- în ceea ce privește Republica Cuba: în afară de zonele din interiorul granițelor terestre, sunt incluse, de asemenea, zonele maritime. Acestea includ zonele marine și submarine, asupra cărora statul cubanez are suveranitate sau, în conformitate cu dreptul internațional, exercita drepturi suverane și jurisdicție.

Articolul 2

Promovare, admitere

1. Fiecare parte contractantă va promova, pe cît posibil, investițiile efectuate pe teritoriul sau de către investitorii celeilalte părți contractante și va admite aceste investiții în conformitate cu legile și cu reglementările sale.

2. Dacă o parte contractantă a admis o investiție pe teritoriul sau, ea va acorda, în conformitate cu legile și reglementările sale, autorizațiile necesare în legătură cu aceasta investiție, inclusiv autorizațiile pentru angajarea de personal de conducere și tehnic, la alegerea sa.

Articolul 3

Protejare, tratament

1. Fiecare parte contractantă va proteja pe teritoriul sau investițiile efectuate, în conformitate cu legile și reglementările sale, de investitorii celeilalte părți contractante și nu va afecta prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii managementul, întreținerea, folosință, fructificarea, extinderea, vânzarea sau lichidarea acestor investiții. În particular, fiecare parte contractantă (sau autoritățile sale competente) va emite autorizațiile necesare menționate la art. 2 paragraful 2 din acest acord.

2. Fiecare parte contractantă va asigura un tratament just și echitabil pe teritoriul sau investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante. Acest tratament nu va fi mai puțin favorabil decît cel acordat de fiecare parte contractantă investițiilor efectuate pe teritoriul sau de către investitorii oricărui stat terț, dacă acest din urma tratament este mai favorabil.

3. Tratamentul națiunii celei mai favorizate nu va fi interpretat ca obiectie a unei părți contractante de a extinde asupra investitorilor și investițiilor celeilalte părți contractante avantajele rezultate din orice uniune vamală sau economică existenta sau viitoare, zona de comerț liber sau organizație economică regionala, la care oricare dintre părțile contractante este sau devine membru. Acest tratament nu se va referi nici la avantajele pe care oricare parte contractantă le acorda investitorilor unui stat terț în virtutea unui acord de evitare a dublei impuneri sau a altor acorduri pe bază de reciprocitate referitoare la impozite.

Articolul 4

Transferul liber

1. Fiecare parte contractantă, pe al cărui teritoriu s-au efectuat investiții de către investitorii celeilalte părți contractante, va garanta acelor investitori transferul liber al plăților în legătură cu aceste investiții, în special al:

a) veniturilor, conform art. 1 paragraful 3 din acest acord;

b) sumelor provenind din împrumuturi contractate sau din alte obligații contractuale asumate, pentru investiție; și

c) sumelor provenind din vânzarea totală sau parțială, înstrăinarea sau lichidarea unei investiții.

2. Cu toate prevederile paragrafului 1 al acestui articol, oricare parte contractantă poate, în împrejurări economice și financiare excepționale, sa impună restrictii de schimb valutar în conformitate cu legile și reglementările sale.

3. Dacă nu s-a convenit altfel cu investitorul, transferurile se vor efectua în valută liber convertibilă, în conformitate cu legile și reglementările în vigoare ale părții contractante pe teritoriul căreia s-a efectuat investiția, la cursul de schimb oficial în vigoare la data transferului.

Articolul 5

Deposedare, despăgubire

1. Nici una dintre părțile contractante nu va lua, fie direct, fie indirect, măsuri de expropriere, naționalizare sau orice alte măsuri de aceasta natura sau cu același efect împotriva investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante, decît dacă măsurile sunt luate în interes public, asa cum s-a stabilit prin lege, pe o baza nediscriminatorie și în conformitate cu procedura legală și cu condiția să fie luate prin acordarea unei despăgubiri efective și adecvate. Aceasta despăgubire va corespunde valorii de piața a investiției expropriate, din ziua premergătoare zilei exproprierii sau înainte ca exproprierea iminenta sa devină cunoscută public.

Despăgubirea va fi plătită fără întârziere nejustificată, în valută liber convertibilă în care a fost facuta investiția, va include dobinda aplicată de banca centrala, de la data exproprierii până la data plății, și va fi liber transferabila de pe teritoriul unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante.

2. Investitorii unei părți contractante, ale căror investiții au suferit pierderi datorită războiului sau oricărui alt conflict armat, stării de necesitate sau rebeliunii, care au avut loc pe teritoriul celeilalte părți contractante, vor beneficia, din partea acesteia din urma, de un tratament în conformitate cu art. 3 paragraful 2 din acest acord. Ei vor fi îndreptățiți, în toate cazurile, la despăgubire.

Articolul 6

Investiții anterioare acordului

Prezentul acord se va aplica și investițiilor efectuate pe teritoriul unei părți contractante, în conformitate cu legile și reglementările sale, de investitorii celeilalte părți contractante, anterior intrării în vigoare a acestui acord. Totuși acordul nu se va aplica în cazul diferendelor care au apărut înainte de intrarea sa în vigoare.

Articolul 7

Alte obligații

1. Dacă legislația oricărei părți contractante indreptateste investițiile investitorilor celeilalte părți contractante la un tratament mai favorabil decît cel prevăzut de acest acord, respectiva legislație va prevala acestui acord, în măsura în care este mai favorabilă.

2. Fiecare parte contractantă va respecta orice alta obligație pe care și-a asumat-o privind investițiile efectuate pe teritoriul sau de investitorii celeilalte părți contractante.

Articolul 8

Principiul subrogarii

Dacă oricare parte contractantă sau agenția desemnată de ea face plati unuia dintre investitorii săi pe baza unei garanții financiare împotriva riscurilor necomerciale, în legătură cu o investiție de pe teritoriul celeilalte părți contractante, aceasta din urma va recunoaște, în virtutea principiului subrogarii, cesiunea oricărui drept sau titlu al acestui investitor către prima parte contractantă sau agenția desemnată de ea. Cealaltă parte contractantă va fi indreptatita sa deducă taxele și celelalte obligații cu caracter public datorate și plătibile de către investitor.

Articolul 9

Reglementarea diferendelor dintre o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante

1. În scopul reglementării diferendelor în legătură cu investițiile dintre o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante vor avea loc consultări între părțile interesate, în vederea soluționării cazului, pe cît posibil, pe cale amiabila.

2. Dacă aceste consultări nu conduc la o soluție în termen de 6 luni de la data cererii de reglementare, investitorul poate supune diferendul, la alegerea sa, spre soluționare la:

a) instanța judecătorească competența a părții contractante pe teritoriul căreia s-a efectuat investiția; sau

b) un tribunal arbitral ad-hoc, care, dacă nu s-a convenit altfel între părțile la diferend, va fi constituit pe baza regulilor de arbitraj ale Comisiei Națiunilor Unite pentru Drept Comercial Internațional (UNCITRAL).

3. Fiecare parte contractantă consimte, prin aceasta, sa supună un diferend privind investițiile concilierii sau arbitrajului internațional.

4. Partea contractantă care este parte la diferend nu va invoca în nici un moment, pe durata procedurilor privind diferendele legate de investiții, în apărare, imunitatea sa sau faptul ca investitorul a primit o despăgubire în baza unui contract de asigurare acoperind, în totalitate sau parțial, prejudiciul ori pierderea suferită.

Articolul 10

Reglementarea diferendelor dintre părțile contractante

1. Diferendele dintre părțile contractante privind interpretarea sau aplicarea prevederilor acestui acord vor fi reglementate pe canale diplomatice.

2. Dacă cele doua părți contractante nu pot ajunge la un acord în termen de douasprezece luni de la declanșarea diferendului dintre ele, diferendul, la cererea oricărei părți contractante, se va supune unui tribunal arbitral format din trei membri. Fiecare parte contractantă va numi un arbitru, iar acești doi arbitri vor numi un președinte care va fi cetățean al unui stat terț.

3. Dacă una dintre părțile contractante nu a numit propriul arbitru și nu a dat curs invitatiei celeilalte părți contractante să facă numirea în termen de doua luni, arbitrul va fi numit, la cererea acelei părți contractante, de către președintele Curții Internaționale de Justiție.

4. Dacă ambii arbitri nu pot ajunge la un acord privind alegerea președintelui în termen de doua luni după numirea lor, acesta din urma va fi numit, la cererea oricărei părți contractante, de către președintele Curții Internaționale de Justiție.

5. Dacă, în cazurile specificate la paragrafele 3 și 4 ale acestui articol, președintele Curții Internaționale de Justiție este împiedicat de la îndeplinirea funcției sale sau dacă este cetățean al uneia dintre părțile contractante, numirea se va face de către vicepreședinte și, dacă acesta din urma este împiedicat sau dacă este cetățean al uneia dintre părțile contractante, numirea se va face de către judecătorul Curții cu cea mai mare funcție, care nu este cetățean al uneia dintre părțile contractante.

6. În lipsa altor prevederi ale părților contractante, tribunalul își va stabili procedura.

7. Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a numit și ale reprezentării sale în procedurile arbitrale. Cheltuielile pentru președinte și celelalte cheltuieli vor fi suportate în părți egale de către părțile contractante.

8. Hotărârile tribunalului sunt definitive și obligatorii pentru fiecare parte contractantă.

Articolul 11

Prevederi finale

1. Acest acord va intra în vigoare la 30 de zile de la data la care părțile contractante își vor notifica reciproc îndeplinirea cerințelor lor legale pentru intrarea în vigoare a acestuia. El va rămâne în vigoare pe o perioadă inițială de 10 ani. Dacă o notificare oficială de denunțare nu este transmisă cu 6 luni înainte de expirarea acestui termen, acordul va fi considerat ca reînnoit, în aceleași condiții, pentru noi perioade de 10 ani.

2. În cazul unei notificări oficiale de denunțare a prezentului acord, prevederile art. 1-10 vor continua să fie în vigoare pentru o perioadă de încă 10 ani pentru investițiile efectuate înainte de a se transmite notificarea oficială.

Drept pentru care, subsemnații, pe deplin autorizați de către guvernele respective, au semnat acest acord.

Încheiat la București la 26 ianuarie 1996, în doua exemplare originale în limbile română, spaniola și engleza, fiecare text fiind egal autentic. În cazul unor diferențe de interpretare, textul în limba engleza va prevala.

Pentru Guvernul României,

Florin Georgescu,

ministru de stat,

ministrul finanțelor

Pentru Guvernul Republicii Cuba,

Ricardo Gabrisas Ruiz,

ministrul comerțului exterior