Norme · Guvernul

Normele din 11 august 2005

privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică

prezumat în vigoare

Data actului
11 august 2005
Emitent
Guvernul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 800 din 2 septembrie 2005
Citează
6 acte
Structură
44 de articole, 1 anexă · 38.686 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1

În jurul lucrărilor de captare, construcțiilor și instalațiilor destinate alimentării cu apă potabilă, surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, surselor de ape minerale utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, lacurilor și nămolurilor terapeutice, în conformitate cu

art. 5 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, se instituie zone de protecție sanitară și perimetre de protecție hidrogeologică, în scopul prevenirii pericolului de alterare a calității surselor de apă și, respectiv, a lacurilor și a nămolurilor terapeutice.

Articolul 2

Sunt supuse prevederilor Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică, denumite în continuare norme, următoarele obiective:

a) sursele de ape subterane sau de suprafață, precum și captările aferente acestora folosite pentru alimentarea centralizată cu apă potabilă a populației, a agenților economici din industria alimentară și farmaceutică, a unităților sanitare și social-culturale, construcțiile și instalațiile componente ale sistemelor pentru alimentare cu apă potabilă;

b) zăcămintele de ape minerale și captările aferente acestora utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, instalațiile de îmbuteliere și instalațiile de exploatare a nămolurilor terapeutice;

c) lacurile și nămolurile terapeutice;

d) captările de ape subterane sau de suprafață folosite pentru îmbutelierea apei potabile, alta decât apa minerală naturală.

Articolul 3

Protecția sanitară a obiectivelor prevăzute la art. 2 se realizează prin aplicarea măsurilor de protecție a calității apelor, stabilite prin actele normative în vigoare, precum și prin instituirea în teren a următoarelor zone de protecție, cu grade diferite de risc față de factorii de poluare, și anume:

a) zona de protecție sanitară cu regim sever;

b) zona de protecție sanitară cu regim de restricție;

c) perimetrul de protecție hidrogeologică.

Articolul 4

În zonele de protecție sanitară și hidrogeologică, instituite pentru obiectivele prevăzute la art. 2, se impun, diferențiat, măsuri specifice în scopul evitării contaminării sau impurificării apelor și, respectiv, a lacurilor și nămolurilor terapeutice.

Articolul 5

Zona de protecție sanitară cu regim sever cuprinde terenul din jurul tuturor obiectivelor prevăzute la art. 2, unde este interzisă orice amplasare de folosință sau activitate care ar putea conduce la contaminarea sau impurificarea surselor de apă.

Articolul 6

Zona de protecție sanitară cu regim de restricție cuprinde teritoriul din jurul zonei de protecție sanitară cu regim sever, astfel delimitat încât, prin aplicarea de măsuri de protecție, în funcție de condițiile locale, să se elimine pericolul de alterare a calității apei.

Articolul 7

Perimetrul de protecție hidrogeologică cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare și de descărcare la suprafață și/sau în subteran a apelor subterane prin emergențe naturale (izvoare), drenuri și foraje și are rolul de a asigura protecția față de substanțe poluante greu degradabile sau nedegradabile și regenerarea debitului prelevat prin lucrările de captare.

Articolul 8

(1)

Măsurile pentru instituirea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică, incluse în documentațiile tehnice prevăzute la art. 2 alin. (1) din hotărâre, întocmite pentru obiectivele prevăzute la art. 2, sunt:

a) planuri de situație cu zonele de protecție delimitate conform prezentelor norme și, după caz, instrucțiunilor prevăzute la art. 12, fundamentate printr-o notă explicativă, în cazul captărilor de ape de suprafață, sau printr-un studiu hidrogeologic, în cazul captărilor de ape subterane și în cazul lacurilor și nămolurilor terapeutice;

b) lucrările de construcții-montaj necesare instituirii în teren a acestor zone de protecție, inclusiv costul acestora, care va fi cuprins în costul total al investiției;

c) o listă-îndrumar cu măsurile ce trebuie respectate în interiorul zonelor de protecție în conformitate cu prevederile prezentelor norme.

(2)

În cazul captărilor de ape subterane, înainte de instituirea în teren a zonelor de protecție, proiectantul va face obligatoriu o verificare finală și, dacă este cazul, o corectare a planurilor de situație prevăzute la alin. (1) lit. a), în funcție de datele rezultate din execuția lucrărilor de captare și din testele de pompare.

(3)

Documentațiile de urbanism elaborate și aprobate potrivit legii vor cuprinde obligatoriu planuri de situație cu marcarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrelor de protecție hidrogeologică. Regulamentele de urbanism aferente acestor documentații, ce se întocmesc potrivit legii, vor include și protecția sanitară și hidrogeologică a obiectivelor cuprinse la art. 2, în vederea atingerii scopurilor specifice de conservare.

(4)

Documentațiile de urbanism existente, în care nu au fost luate în considerare și marcate zonele de protecție sanitară și hidrogeologică, vor fi refăcute cu respectarea prezentelor norme, în termen de un an de la intrarea în vigoare a acestora.

Capitolul II Factorii ce reprezintă riscuri de poluare a apei potabile și mecanismul poluării

Articolul 9

Procesul de poluare a apei potabile poate avea loc ca urmare a activității umane, economice și sociale, principalele riscuri fiind:

1. poluarea cu agenți patogeni: bacterii, virusuri sau alte organisme vii;

2. poluarea chimică cu:

a) substanțe fitofarmaceutice provenite din combaterea dăunătorilor în agricultură și silvicultură, precum și compuși ai azotului, fosforului și potasiului rezultați din aplicarea îngrășămintelor în agricultură;

b) substanțe chimice provenite din activitatea industrială sau din utilizarea produșilor chimici ca: fenoli, gudroane, detergenți, petrol și reziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi, coloranți, cianuri, metale grele și altele asemenea;

c) substanțe radioactive;

3. poluarea termică cu ape cu temperatura ridicată evacuate de la instalațiile de răcire ale unităților industriale.

Articolul 10

Micșorarea sau evitarea influenței factorilor de poluare se face prin fenomenele de autopurificare și diluție, precum și prin măsuri speciale de interdicție a unor activități, de utilizare cu restricții a terenurilor în zonele de protecție sanitară și de folosire a tuturor mijloacelor și tehnologiilor de prevenire a poluării solului și a apelor subterane în realizarea lucrărilor și activităților situate în perimetrele de protecție hidrogeologică.

Capitolul III

Indicații tehnice pentru dimensionarea zonelor de protecție sanitară a captărilor de apă potabilă din subteran și de ape minerale utilizate pentru cura internă și pentru îmbuteliere

Articolul 11

În vederea evitării oricărei posibilități de impurificare a apei, dimensionarea zonelor de protecție se va face luându-se în considerare toți factorii locali, naturali și antropici, care pot interveni în impurificarea apei, și anume:

a) caracteristicile geomorfologice, geotectonice și geotehnice ale zonei;

b) structura și parametrii hidrogeologici ai stratelor situate deasupra acviferului captat;

c) structura și parametrii hidrogeologici ai acviferului captat;

d) calitatea apelor de suprafață, în cazurile când acestea sunt în legătură hidraulică cu acviferul captat;

e) regimul de exploatare a captărilor;

f) sursele punctuale și difuze de poluare existente;

g) alte aspecte constatate în teren.

Articolul 12

(1)

Dimensiunile și configurația zonelor de protecție se stabilesc de către unitățile atestate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin studii hidrogeologice elaborate în conformitate cu instrucțiunile privind delimitarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică, aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor; zonele de protecție astfel stabilite se reprezintă cartografic pe planul de situație în sistem Stereo 70 al lucrărilor respective, la o scară corespunzătoare, cu precizarea măsurilor de protecție impuse în conformitate cu prezentele norme.

(2)

Deținătorii și/sau operatorii cu orice titlu ai captărilor de ape subterane destinate alimentării centralizate cu apă potabilă vor supune studiile hidrogeologice prevăzute la alin. (1) expertizei efectuate în cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Fac excepție de la această prevedere captările care furnizează debite medii de până la 10 mc/zi sau care deservesc mai puțin de 50 de persoane.

Articolul 13

Principiile de dimensionare a zonelor de protecție au la bază aplicarea selectivă a criteriilor de dimensionare, în funcție de condițiile specifice fiecărei captări, astfel încât suprafețele delimitate să asigure protecția corespunzătoare gradului lor de risc:

a) la dimensionarea zonelor de protecție sanitară cu regim sever și cu regim de restricție se utilizează, de regulă, criteriul timpului de tranzit în subteran al unei particule de apă hidrodinamic active, folosindu-se în calcule parametrii hidrogeologici ai acviferului;

b) mărimea zonei de protecție sanitară cu regim sever se determină astfel încât să fie asigurat un timp de tranzit în subteran de minimum 20 de zile pentru orice particule de apă presupuse contaminate care s-ar infiltra la limita acestei zone și ar ajunge la locul de captare a apei. În cazul captărilor care exploatează acvifere freatice la care nu există suficiente date pentru aplicarea metodelor de dimensionare cuprinse în instrucțiunile prevăzute la art. 12 alin. (1), dimensiunile zonei de protecție sanitară cu regim sever vor fi de minimum 50 m amonte, 20 m aval de captare și 20 m lateral, de o parte și de alta a captării, pe direcția de curgere a apelor subterane, în cazul forajelor și drenurilor, iar în cazul captărilor de izvoare, de minimum 50 m amonte și 20 m lateral, de o parte și de alta a captării;

c) mărimea zonei de protecție cu regim de restricție se determină luând în considerare un timp de tranzit în subteran de minimum 50 de zile de la punctul de infiltrare până la locul captării;

d) dimensionarea perimetrului de protecție hidrogeologică se face pentru captările de izvoare, pentru drenuri și pentru forajele la freatic; această dimensionare necesită o analiză detaliată a situației hidrogeologice, având în vedere aria de regenerare a resurselor de apă exploatate.

Articolul 14

În cazul forajelor care exploatează acvifere de adâncime sub presiune și care sunt executate astfel încât să realizeze condițiile de izolare a stratului captat față de suprafața terenului și față de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protecție sanitară cu regim sever, care va fi circulară, cu centrul pe poziția forajului și raza de 10 m; în acest caz zona de protecție sanitară cu regim de restricție coincide cu zona de protecție sanitară cu regim sever, iar perimetrul de protecție hidrogeologică, situat în zona de alimentare a acviferului, se instituie simultan pentru toate captările care exploatează aceeași structură acviferă regională. Zonele de alimentare ale structurilor acvifere regionale se declară zone protejate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, stabilindu-se totodată și măsurile de protecție necesare.

Articolul 15

Terenurile pe care s-au executat lucrări deschise pentru aducțiunea apei, precum și bazine de infiltrare sau alte amenajări realizate în scopul realimentării artificiale a acviferului exploatat vor fi incluse integral în zona de protecție sanitară cu regim sever a lucrărilor de captare.

Articolul 16

(1)

Zona de protecție sanitară cu regim sever, cu excepția celei instituite pentru aducțiuni și rețele de distribuție, se va împrejmui și se va marca prin plăcuțe avertizoare. Înălțimea și tipul împrejmuirii, marcajele și distanța între acestea se stabilesc de către deținătorul și/sau operatorul captării, construcțiilor și instalațiilor, de comun acord cu autoritatea de gospodărire a apelor, astfel încât să fie oprit accesul populației, animalelor și utilajelor de orice fel. Pot fi exceptate de la împrejmuire și acele zone care se găsesc în locuri greu accesibile persoanelor fizice datorită configurației terenului.

(2)

Limitele zonei de protecție sanitară cu regim de restricție vor fi marcate de către deținătorul și/sau operatorul captării prin borne sau semne vizibile, cu mențiunea: zonă de protecție sanitară. Tipul și înălțimea marcajelor, precum și distanța dintre ele se stabilesc de către deținătorul și/sau operatorul captării, de comun acord cu autoritatea de gospodărire a apelor. Marcajele se amplasează pe teren de către deținătorul și/sau operatorul captării, împreună cu reprezentanții consiliului local și cu deținătorii terenurilor, astfel încât de la fiecare marcaj să se vadă celelalte două marcaje învecinate.

Capitolul IV Mărimea zonei de protecție sanitară cu regim sever pentru captările din surse de suprafață și pentru lacurile și nămolurile terapeutice

Articolul 17

(1)

Pentru captările din cursurile de apă zona de protecție sanitară cu regim sever va fi determinată după caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunile minime ale acesteia vor fi de:

a) 100 m, pe direcția amonte de priză.

b) 25 m, pe direcția aval de ultimele lucrări componente ale prizei;

c) 25 m lateral, de o parte și de alta a prizei.

(2)

Când dimensiunea laterală nu poate fi respectată, vor fi executate lucrări compensatorii.

(3)

Pentru captările din lacuri zona de protecție sanitară cu regim sever va avea următoarele dimensiuni minime, măsurate la nivelul minim de exploatare al captării:

a) 100 m radial, pe apă, față de locul în care este situat punctul de captare;

b) 25 m radial, pe malul unde este situată priza.

(4)

Pentru lacurile și nămolurile terapeutice zona de protecție sanitară cu regim sever cuprinde toată suprafața apei lacului, iar pe mal are 5 m lățime în jurul lacului.

Articolul 18

Zona de protecție sanitară cu regim sever se va marca pe suprafața apei prin geamanduri sau prin alte semne convenționale vizibile și se va împrejmui pe maluri, împrejmuirea fiind marcată cu plăcuțe avertizoare. Suprafața astfel delimitată va fi păstrată curată prin grija deținătorului captării, care va lua măsurile de protecție corespunzătoare, prevăzute în capitolul VII al prezentelor norme.

Capitolul V Măsuri referitoare la utilizarea terenurilor cuprinse în perimetrele de protecție hidrogeologică

Articolul 19

(1)

În perimetrele de protecție hidrogeologică măsurile de protecție au drept scop păstrarea regimului de alimentare a acviferelor cât mai aproape de cel natural, precum și evitarea poluării apelor subterane și a lacurilor și nămolurilor terapeutice cu substanțe poluante greu degradabile sau nedegradabile, în special cu substanțe radioactive și cu substanțe periculoase și prioritar periculoase prevăzute în anexa A la Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 .

(2)

În cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere a gospodăririi apelor a tuturor lucrărilor situate în perimetrele de protecție hidrogeologică, se vor lua în considerare posibilele efecte ale acestor lucrări asupra captărilor de ape subterane și a lacurilor și nămolurilor terapeutice, impunându-se toate măsurile de precauție necesare pentru prevenirea poluării acestora cu substanțe greu degradabile sau nedegradabile, precum și pentru prevenirea sau compensarea modificărilor semnificative a regimului de regenerare a resurselor de apă exploatate.

Articolul 20

(1)

Pentru toate lucrările și activitățile de pe terenurile situate în perimetrele de protecție hidrogeologică este necesară evaluarea impactului asupra mediului în cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere al protecției mediului.

(2)

Studiul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie să prevadă toate măsurile necesare pentru prevenirea pătrunderii oricăror substanțe poluante greu degradabile sau nedegradabile în apele subterane sau în lacurile și nămolurile terapeutice, măsuri care vor constitui condiții impuse prin actul de reglementare.

Capitolul VI Măsuri cu privire la exploatarea și amenajarea terenurilor incluse în zonele de protecție sanitară cu regim de restricție

Articolul 21

(1)

Terenurile cuprinse în zona de protecție sanitară cu regim de restricție pot fi exploatate agricol de către deținătorii acestora, dar cu interzicerea:

a) utilizării îngrășămintelor naturale și chimice;

b) utilizării substanțelor fitosanitare;

c) irigării cu ape uzate, chiar epurate complet;

d) amplasării grajdurilor și cotețelor de animale și a depozitării de gunoi animalier;

e) pășunatului și însilozării nutrețurilor;

f) amplasării de sere și de iazuri piscicole.

(2)

În vederea respectării prevederilor alin. (1) deținătorii și/sau operatorii captărilor de ape subterane, cu excepția celor prevăzute la art. 14, vor întocmi și vor ține la zi un inventar al folosinței terenurilor aflate în zona de protecție sanitară cu regim de restricție a captărilor respective.

Articolul 22

În afara măsurilor restrictive prevăzute la art. 21 alin. (1), pe aceste terenuri sunt interzise:

a) amplasarea de abatoare, triaje de cale ferată, baze auto;

b) amplasarea de bazine neetanșe pentru ape reziduale, puțuri absorbante, haznale cu groapă simplă;

c) amplasarea de locuințe, spitale, aeroporturi, unități militare, dacă nu dispun de un sistem de canalizare care să transporte apele reziduale și pluviale, în condiții de deplină siguranță, în afara zonei de protecție sanitară cu regim de restricție;

d) amplasarea de cimitire umane și de animale, cimitire de mașini, containere de deșeuri;

e) vidanjarea și spălarea cisternelor care transportă ape fecaloid-menajere;

f) infiltrarea sau injectarea de ape de zăcământ și/sau de răcire;

g) efectuarea de manevre militare, amplasarea de balastiere, exploatări de turbă, cariere de piatră, execuția lucrărilor de drenaj sau a oricăror alte lucrări prin care se diminuează stratul acoperitor, protector al acviferului;

h) executarea de construcții pentru activități industriale și agricole, precum: grajduri, silozuri, depozite de îngrășăminte și de substanțe fitosanitare, depozite de carburanți, lubrifianți, combustibili solizi;

i) amplasarea de campinguri și de ștranduri, dacă nu dispun de un sistem de canalizare care să transporte apele reziduale și pluviale, în condiții de deplină siguranță, în afara zonei de protecție sanitară cu regim de restricție;

j) spălarea mașinilor și efectuarea schimburilor de ulei;

k) transportul pe conducte al substanțelor poluante de orice fel, cu excepția conductelor de canalizare a obiectivelor situate în interiorul zonei de protecție sanitară cu regim de restricție, pentru care trebuie prevăzute măsuri stricte de asigurare a etanșeității.

Articolul 23

Pentru captările existente și în cazuri bine justificate se admit exceptări de la prevederile art. 22 lit. b), i) și k), cu avizul unităților de sănătate publică și cu respectarea următoarelor condiții:

a) asigurarea cu sisteme complete de canalizare a clădirilor de locuit și a obiectivelor economice și social-culturale;

b) captarea apelor de șiroire prin canale adecvate și dirijarea lor în afara zonei de protecție sanitară cu regim de restricție;

c) desființarea puțurilor absorbante, a haznalelor și a latrinelor.

Capitolul VII Măsuri cu privire la utilizarea suprafețelor incluse în zonele de protecție sanitară cu regim sever

Articolul 24

Terenurile cuprinse în zona de protecție sanitară cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru asigurarea exploatării și întreținerii sursei, construcției și instalației de alimentare cu apă.

Articolul 25

În zonele de protecție sanitară cu regim sever instituite pentru captările de ape subterane, precum și în partea de pe mal a zonelor de protecție sanitară cu regim sever instituite pentru sursele de apă de suprafață, sunt interzise toate activitățile prevăzute pentru zona de protecție sanitară cu regim de restricție, precum și:

a) amplasarea de construcții sau amenajări care nu sunt legate direct de exploatarea sursei și a instalațiilor;

b) efectuarea de explozii, săpături și excavații de orice fel;

c) depozitarea de materiale, cu excepția celor strict necesare exploatării sursei și a instalațiilor. În aceste cazuri se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina pătrunderea în sol a oricăror substanțe poluante;

d) traversarea zonei de către sisteme de canalizare pentru ape uzate, cu excepția celor ce se colectează prin canalizarea aferentă obiectivului protejat. În aceste cazuri se vor lua măsuri de asigurare a etanșeității sistemelor de canalizare.

Articolul 26

În zonele de protecție sanitară cu regim sever, instituite pentru apele de suprafață, sunt, de asemenea, interzise:

a) deversarea de ape uzate, chiar dacă sunt epurate;

b) navigarea și acostarea de ambarcațiuni, oprirea acestora și acostarea plutelor și a lemnului flotant, în alte condiții decât cele stabilite la instituirea zonei de protecție sanitară cu regim sever;

c) pescuitul și scăldatul;

d) recoltatul gheții și morăritul pe apă, precum și adăparea animalelor.

Articolul 27

În zona de protecție sanitară cu regim sever se vor lua următoarele măsuri de protecție:

a) nu sunt permise nici un fel de intervenții asupra stratului de sol activ și depozitelor acoperitoare ale acviferului;

b) terenul aferent zonei de protecție sanitară cu regim sever va fi protejat împotriva eroziunii și inundațiilor, toate lucrările vechi de excavații deschise și galerii, canale, puțuri, foraje, pâlnii de explozii vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrării apelor cu potențial poluant.

Articolul 28

(1)

Terenurile agricole cuprinse în zonele de protecție sanitară cu regim sever vor putea fi exploatate numai pentru culturi de plante perene, de plante păioase și de pomi fructiferi, în condiții care să nu provoace degradarea lucrărilor de alimentare cu apă.

(2)

Pe terenurile agricole din zona de protecție sanitară cu regim sever sunt interzise:

a) utilizarea îngrășămintelor animale sau chimice și a substanțelor fitofarmaceutice;

b) irigarea cu ape care nu au caracteristici de potabilitate;

c) culturile care necesită lucrări de îngrijire frecventă sau folosirea tracțiunii animale;

d) pășunatul.

Articolul 29

Lucrările și instalațiile de captare a apei vor fi apărate împotriva inundațiilor prin lucrări specifice, conform normelor tehnice în vigoare, iar în cazul captărilor de mal întreaga arie aferentă zonei de protecție sanitară cu regim sever va fi îndiguită, cu respectarea normelor tehnice specifice.

Capitolul VIII Măsuri referitoare la protecția sanitară a construcțiilor și instalațiilor

Articolul 30

Dimensionarea zonei de protecție sanitară cu regim sever pentru stațiile de pompare, instalațiile de îmbunătățire a calității apei - deznisipatoare, decantoare, filtre, stații de dezinfecție și altele asemenea -, stațiile de îmbuteliere a apelor minerale, rezervoarele îngropate, aducțiunile și rețelele de distribuție se va face cu respectarea următoarelor limite minime:

a) stații de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

b) instalații de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalației;

c) rezervoare îngropate, 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

d) aducțiuni, 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora;

e) alte conducte din rețelele de distribuție, 3 m.

Articolul 31

(1)

La intersecția aducțiunilor de apă potabilă sau de ape minerale pentru cura internă ori pentru îmbuteliere cu canalele sau conductele de canalizare a apelor uzate ori meteorice, aducțiunile de apă potabilă, respectiv de ape minerale, se vor amplasa deasupra canalului sau conductei, asigurându-se o distanță între ele de minimum 0,40 m pe verticală.

(2)

În zonele de traversare prevăzute la alin. (1) aducțiunile se vor executa din tuburi metalice, pe o lungime de 5 m, de o parte și de alta a punctului de intersecție.

Articolul 32

(1)

În cazul în care rețelele de apă potabilă se intersectează cu canale sau conducte de ape uzate menajere ori industriale sau când sunt situate la mai puțin de 3 m de acestea, rețeaua de apă potabilă se va așeza totdeauna mai sus decât aceste canale ori conducte, cu condiția de a se realiza adâncimea minimă pentru prevenirea înghețului.

(2)

Atunci când, din cauze obiective, nu se pot îndeplini condițiile prevăzute la alin. (1), se vor lua măsuri speciale care să prevină exfiltrarea apelor din canalele sau conductele de canalizare a apelor uzate.

Articolul 33

La proiectarea și execuția rețelelor de apă potabilă se vor avea în vedere evitarea oricăror legături între acestea și rețelele de apă nepotabilă, precum și realizarea și menținerea în timp a etanșeității.

Articolul 34

Se interzice trecerea conductelor de apă potabilă sau de ape minerale prin cămine de vizitare a rețelei de canalizare, prin canale de evacuare a apelor uzate, prin haznale etc.

Capitolul IX Supravegherea comportării acviferelor în exploatare

Articolul 35

(1)

Pentru asigurarea folosirii raționale și a protecției resurselor de apă subterană împotriva supraexploatării și poluării, în cazul captărilor destinate alimentării cu apă potabilă care furnizează în medie peste 100 mc de apă pe zi, deținătorii acestora au obligația de a efectua în forajele captării observații și măsurători privind evoluția debitelor exploatate și evoluția nivelurilor apelor subterane și a calității acestora, pe baza unui program stabilit prin autorizația de gospodărire a apelor, de a ține o evidență la zi a datelor obținute în cadrul programului și de a transmite aceste date unității bazinale de gospodărire a apelor, în conformitate cu prevederile

art. 35 din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

(2)

În cazul lucrărilor de captare destinate alimentării cu apă potabilă care furnizează în medie peste 5.000 mc de apă pe zi, deținătorii acestora vor amplasa și executa, în interiorul zonei de protecție sanitară cu regim de restricție, un număr de foraje de monitorizare dependent de dimensiunile captării, foraje ale căror amplasament și caracteristici tehnice vor fi aprobate prin avizul, respectiv autorizația de gospodărire a apelor; programul de observații și măsurători prevăzut la alin. (1) va fi efectuat atât în forajele captării, cât și în forajele de monitorizare.

(3)

Administrația Națională "Apele Române" întocmește și ține la zi evidența computerizată a zonelor de protecție sanitară și a perimetrelor de protecție hidrogeologică din fiecare bazin hidrografic și o transmite la sfârșitul fiecărui an calendaristic direcției de specialitate din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor, în vederea înscrierii acestora în Registrul zonelor protejate.

Articolul 36

Supravegherea modificărilor regimului cantitativ și calitativ al apelor subterane în perimetrele de protecție hidrogeologică a lucrărilor de captare se face prin rețeaua hidrogeologică națională, parte componentă a rețelei naționale de observații și măsurători pentru gospodărirea apelor.

Capitolul X Sancțiuni

Articolul 37

Constituie contravenții la prezentele norme următoarele fapte:

a) proiectarea și executarea obiectivelor prevăzute la art. 2 lit. a) și b), fără a avea în vedere protecția sanitară a acestora pe baza documentației prevăzute la art. 8 alin. (1);

b) punerea în funcțiune, respectiv exploatarea obiectivelor prevăzute la art. 2 lit. a) și b), fără instituirea în teren a zonelor de protecție sanitară prevăzute de prezentele norme, delimitate conform documentației prevăzute la art. 8 alin. (1);

c) refuzul deținătorilor obiectivelor prevăzute la art. 2 lit. a) și b) de a pune la dispoziția persoanelor cu drept de control documentația de instituire a zonelor de protecție sanitară și/sau accesul la obiective și terenuri în scopul verificării concordanței între zonele instituite propriu-zis în teren și cele prevăzute în documentație;

d) inexistența împrejmuirii și a plăcuțelor avertizoare la limita zonei de protecție sanitară cu regim sever a unei captări, precum și nerespectarea măsurilor prevăzute pentru această zonă;

e) inexistența bornării și semnalizării zonei de protecție sanitară cu regim de restricție, prevăzute în documentația întocmită conform prezentelor norme;

f) refuzul deținătorului captărilor de ape subterane, cu excepția celor prevăzute la art. 14, de a prezenta inventarul folosinței terenurilor aflate în zona de protecție sanitară cu regim de restricție în vederea respectării măsurilor corespunzătoare prevăzute de prezentele norme, precum și lipsa acestor documente;

g) nerealizarea forajelor de monitorizare prevăzute la art. 35 și 43, conform condițiilor prevăzute în avizul, respectiv autorizația de gospodărire a apelor;

h) nerealizarea programului de observații și măsurători prevăzut la art. 35 și 42, netransmiterea datelor către unitățile bazinale de gospodărire a apelor, în conformitate cu prevederile autorizației de gospodărire a apelor, lipsa unei evidențe la zi a datelor obținute în cadrul programului sau refuzul de a prezenta această evidență persoanelor cu drept de control.

Articolul 38

(1)

Contravențiile prevăzute la art. 37 se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 6.000 lei (RON) la 12.000 lei (RON), faptele prevăzute la art. 37 lit. b), d) și g);

b) cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), faptele prevăzute la art. 37 lit. a), c), e), f) și h).

(2)

Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1) pentru fapta săvârșită.

Articolul 39

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către:

a) inspectorii Inspecției de stat a apelor din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor și inspectorii din cadrul Administrației Naționale "Apele Române";

b) comisarii Gărzii Naționale de Mediu;

c) inspectorii compartimentelor de inspecție teritorială pentru resurse minerale ale Agenției Naționale pentru Resurse Minerale;

d) alte persoane împuternicite de conducătorul autorității publice centrale din domeniul apelor sau al autorității administrației publice locale.

Capitolul XI Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 41

(1)

În situația restrângerii sau încetării funcționării unor lucrări existente de captare a apelor subterane, abandonarea acestora se va face numai după închiderea lor conform instrucțiunilor aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, pentru a se evita utilizarea acestor lucrări la evacuarea de reziduuri în subteran și pentru a se reface continuitatea acviferului.

(2)

Pentru avizarea de către autoritățile de gospodărire a apelor a unor noi lucrări de captare ale aceluiași beneficiar documentația va conține obligatoriu costul și operațiunile necesare închiderii lucrărilor de captare abandonate conform instrucțiunilor prevăzute la alin. (1).

(3)

Autorizația de gospodărire a apelor pentru noile lucrări de captare nu poate fi eliberată fără realizarea efectivă a operațiunilor de închidere a vechilor lucrări de captare, prevăzute în documentația avizată.

Articolul 42

În cazurile în care se va constata că, din cauze neprevăzute, zonele instituite conform prevederilor prezentelor norme nu conferă protecția necesară, la cererea unităților de sănătate publică și a celor pentru gospodărirea apelor, cei care exploatează obiectivele prevăzute la art. 2 vor lua măsuri pentru redimensionarea zonelor de protecție.

Articolul 43

Captările de ape subterane destinate alimentării centralizate cu apă potabilă pentru care nu poate fi asigurată protecția sanitară, în conformitate cu prezentele norme, având în vedere situația preexistentă în zona de amplasament, vor primi avizul, respectiv autorizația de gospodărire a apelor, numai dacă documentația de fundamentare a acestora demonstrează că nu este fezabilă nici o altă soluție de alimentare cu apă. În acest caz documentația trebuie să prevadă lucrări suplimentare pentru supravegherea calității apei în amonte de captare, precum și programul de monitoring pe care deținătorul captării urmează să îl efectueze în lucrările respective, în vederea avertizării în timp util a consumatorilor asupra oricărei eventuale poluări a apei.

Articolul 44

Termenii și expresiile tehnice folosite în prezentele norme au semnificațiile stabilite în anexa care face parte integrantă din prezentele norme.

Anexa ──────

la norme
────────
DEFINIȚIILE
termenilor tehnici folosiți în cuprinsul normelor
1. acvifer - unul sau mai multe strate geologice cu o porozitate și o permeabilitate suficiente pentru a permite fie trecerea unui curent important de apă, fie captarea unor cantități importante de apă subterană;
2. aducțiune - ansamblul construcțiilor și instalațiilor care asigură transportul apei între obiectele principale ale sistemului de alimentare cu apă situate în amonte de rezervor;
3. apă pluvială - apă din precipitații care se scurge la suprafața terenului spre depresiuni naturale, canale de coastă, rigole sau alte sisteme constructive prevăzute pentru evacuare;
4. apă potabilă - apă care poate fi consumată de om, direct sau indirect, timp îndelungat, fără a-i prejudicia sănătatea, îndeplinind condițiile prevăzute de
Legea nr. 458/2002
privind calitatea apei potabile, modificată și completată prin
Legea nr. 311/2004 ;
5. apă uzată (reziduală) - orice apă care a făcut obiectul unei folosiri și căreia în procesul de utilizare i s-au modificat caracteristicile fizice, chimice, biologice sau microbiologice;
6. captare de apă - ansamblu de construcții și instalații care servesc la preluarea apei dintr-o sursă naturală, în vederea satisfacerii necesarului unei folosințe;
7. dren - construcție hidrotehnică cu dimensiunea principală dezvoltată pe orizontală, realizată în scopul captării apei dintr-un strat acvifer de mică adâncime sau în scopul coborârii nivelului apei subterane;
8. epurarea apei - succesiune de procedee tehnologice prin care sunt reținute, neutralizate și îndepărtate elementele impurificatoare din apele uzate;
9. foraj - puț executat prin forare și definitivat prin tubarea unei coloane prevăzute cu filtre, în scopul captării apelor subterane sau al efectuării de observații asupra acestora;
10. puț absorbant - puț cu fund și pereți perforați, executat până la nivelul unui strat permeabil, în scopul introducerii în acesta a unor cantități de apă uzată;
11. realimentare artificială a acviferului - introducerea voluntară de apă în acviferul respectiv, pentru mărirea afluxului de apă sau pentru ridicarea nivelului apelor subterane, reprezentând aportul de apă în acvifer suplimentar alimentării sale naturale;
12. rețea de canalizare - parte din sistemul de canalizare alcătuită din canale, construcții-anexă, stații de pompare etc., care asigură colectarea și transportul apelor uzate și pluviale în afara incintelor utilizatorilor;
13. rețea de distribuție - parte din sistemul de alimentare cu apă alcătuită din conducte, armături și construcții-anexă, prin care apa este distribuită utilizatorilor;
14. sistem de alimentare cu apă - ansamblu de construcții și instalații prin care apa este preluată dintr-o sursă naturală, este tratată, transportată, înmagazinată și distribuită utilizatorilor;
15. sistem de canalizare - ansamblu de canale, construcții-anexă, stații de pompare etc., prin care apele uzate și pluviale sunt colectate, transportate, epurate și evacuate într-un receptor.
______________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.