Regulamentul din 8 septembrie 2005
de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar
prezumat în vigoare
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, denumit în continuare regulament, cuprinde norme referitoare la organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar de stat și particular, în conformitate cu
Legea învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și cu
privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 2
Respectarea regulamentului este obligatorie pentru personalul de conducere, îndrumare și control din Ministerul Educației și Cercetării, din inspectoratele școlare județene și al municipiului București, denumite în continuare inspectorate școlare, pentru personalul de conducere, îndrumare, control, didactic de predare și instruire practică, didactic auxiliar, nedidactic, pentru elevii și părinții care vin în contact cu unitatea de învățământ.
Articolul 3
În România cetățenii au drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățământ, indiferent de condiția socială și materială, de sex, de rasă, de naționalitate, de apartenență politică sau religioasă, fără restricții care ar putea constitui o discriminare ori o segregare.
Articolul 4
Statul coordonează și sprijină organizarea și funcționarea unităților de învățământ de pe teritoriul țării. Sprijinul acordat de stat nu afectează, în limitele legii, independența instituțională în organizarea și desfășurarea activităților specifice unităților de învățământ.
Articolul 5
Activitatea de instruire și educație din cadrul unităților de învățământ se desfășoară potrivit principiilor Declarației Universale a Drepturilor Omului, ale Convenției cu privire la drepturile copilului și potrivit actelor normative generale și speciale.
Articolul 6
Unitățile de învățământ sunt organizate și funcționează în baza legislației generale și speciale, a actelor normative elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, a prezentului regulament, a deciziilor inspectoratului școlar și a regulamentului intern al fiecărei unități.
Regulamentul intern este aprobat de consiliul de administrație, cu participarea reprezentanților organizațiilor sindicale, recunoscute la nivel de ramură, existente în școală, și cuprinde reglementări specifice condițiilor concrete de desfășurare a activității, în concordanță cu prevederile legale în vigoare.
Regulamentul intern se propune și se dezbate de consiliul profesoral, la care participă cu drept de vot și personalul didactic auxiliar și nedidactic, reprezentanți ai părinților și ai elevilor din clasele a IX-a - a XII-a/a XIII-a.
Respectarea regulamentului intern este obligatorie pentru tot personalul salariat al unității de învățământ, pentru elevii și părinții/reprezentanții legali ai acestora.
Articolul 7
În incinta unităților de învățământ preuniversitar sunt interzise, potrivit legii, crearea și funcționarea oricăror formațiuni politice, organizarea și desfășurarea activităților de propagandă politică și prozelitism religios, orice formă de activitate care încalcă normele conviețuirii sociale, care pun în pericol sănătatea fizică și psihică a elevilor, a personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic.
Articolul 8
Anul școlar începe la 1 septembrie și se încheie la 31 august din anul calendaristic următor.
Structura anului școlar, respectiv perioadele de desfășurare a cursurilor, a vacanțelor și a sesiunilor de examene, se stabilesc prin ordin al ministrului educației și cercetării, după consultarea reprezentanților federațiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură - învățământ.
În situații obiective, ca de exemplu: epidemii, calamități naturale etc., cursurile școlare pot fi suspendate pe o perioadă determinată.
Suspendarea cursurilor școlare se poate face, după caz:
a) la nivelul unității de învățământ, la cererea directorului, după consultarea sindicatelor și cu aprobarea inspectorului școlar general;
b) la nivelul grupurilor de unități din același județ/municipiu București, la cererea inspectorului școlar general, cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării;
c) la nivel regional sau național, prin ordin al ministrului educației și cercetării.
Suspendarea cursurilor este urmată de măsuri privind parcurgerea integrală a programei școlare până la sfârșitul semestrului, respectiv al anului școlar. Aceste măsuri se stabilesc prin decizie a directorului unității/unităților de învățământ.
Articolul 9
Pentru învățământul seral, cu frecvență redusă și pentru învățământul la distanță structura anului școlar, efectivele colectivelor de elevi și modalitățile de evaluare sunt aceleași cu cele din învățământul de zi, cu adaptările specifice.
Capitolul II Organizarea unităților de învățământ
Articolul 10
Rețeaua unităților de învățământ de stat care organizează cursuri de zi, serale, cu frecvență redusă și la distanță, precum și planuri de școlarizare se aprobă potrivit prevederilor legale în vigoare.
Unitățile de învățământ primar și gimnazial sunt obligate să școlarizeze, cu prioritate, în limita planului de școlarizare aprobat, elevii care au domiciliul în aria de cuprindere a unității de învățământ respective. Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui/tutorelui legal.
Părintele/tutorele legal are dreptul de a solicita școlarizarea fiului/fiicei sale la o altă unitate școlară de învățământ primar sau gimnazial decât cea la care domiciliul său este arondat. Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui/tutorelui legal și se aprobă de către consiliul de administrație al unității de învățământ la care se solicită înscrierea, în limita planului de școlarizare aprobat, după asigurarea școlarizării elevilor aflați în aria de cuprindere a școlii respective.
Inspectoratele școlare stabilesc arondarea străzilor din fiecare localitate la unitățile de învățământ primar/gimnazial cele mai apropiate. Arondarea se face inclusiv pentru unitățile de învățământ liceal sau profesional care organizează clase de învățământ primar/gimnazial.
Unitățile școlare, cu sprijinul autorităților locale și al serviciului de evidență a populației, au obligația de a face anual recensământul copiilor de 6-7 ani din zona arondată.
Articolul 11
În învățământul preuniversitar formațiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, conform
art. 158 din Legea nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. Activitatea de învățământ pe grupe de studiu se reglementează prin ordin al ministrului educației și cercetării.
Studiul disciplinelor de specialitate din învățământul de artă și sportiv se realizează pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educației și Cercetării, prin metodologii specifice.
Ministerul Educației și Cercetării poate stabili, prin reglementări specifice, și alte discipline de învățământ la care predarea se face pe grupe sau individual.
Articolul 12
La înscrierea în învățământul gimnazial, liceal și profesional (școala de arte și meserii și anul de completare) continuitatea studiului limbilor moderne se asigură în funcție de oferta educațională a unității de învățământ.
La înscrierea în învățământul liceal și profesional (școala de arte și meserii și anul de completare), pentru a evita împărțirea excesivă a elevilor în grupe de studiu al unor limbi moderne, directorul unității de învățământ poate interveni, la solicitarea scrisă a părinților și a elevilor, pentru inversarea ordinii de studiere a celor două limbi sau chiar pentru schimbarea lor.
Articolul 13
În învățământul liceal, în cadrul aceluiași profil/specializare, clasele se constituie în funcție de oferta educațională a unității de învățământ, de limbile moderne care se studiază în unitatea de învățământ, de opțiunile elevilor și de alte criterii proprii, cuprinse în regulamentul intern.
Pentru studiul disciplinelor din curriculum la decizia școlii, al limbilor moderne sau pentru situații speciale clasele pot fi împărțite în grupe. Constituirea de grupe poate fi efectuată numai în situația în care studiul cu întreaga clasă nu este posibil.
O grupă de studiu conține minimum 10 elevi; în situații speciale, inspectoratul școlar poate aproba grupe cuprinzând cel puțin 7 elevi, cu asumarea consecințelor financiare implicate.
În învățământul preuniversitar, în situații speciale, grupele, clasele și anii de studiu sub efectiv funcționează cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării.
Articolul 14
În unitățile de învățământ preuniversitar cursurile se desfășoară într-un singur schimb, în situația în care resursele materiale și umane permit acest lucru.
Învățământul primar, precum și clasele terminale din învățământul gimnazial, liceal și din școala de arte și meserii funcționează, de regulă, în această ordine, în programul de dimineață.
În învățământul primar ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare oră și o pauză de 20 de minute după cea de-a doua oră de curs.
În situațiile în care clasele I-IV funcționează împreună cu clasele din alte cicluri de învățământ, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele 5 minute învățătorii organizează activități extracurriculare de tip recreativ.
Pentru clasele din învățământul gimnazial, liceal, profesional (școala de arte și meserii și anul de completare) și din învățământul postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră; după a treia oră de curs se poate stabili o pauză de 15 minute.
În situații speciale și pe o perioadă determinată, durata orelor de curs și durata pauzelor pot fi modificate, cu aprobarea inspectorului școlar general, la propunerea bine fundamentată a consiliului de administrație al unității de învățământ.
Capitolul III Conducerea unităților de învățământ
Secțiunea 1 Dispoziții generale
Articolul 15
Conducerea unităților de învățământ preuniversitar este asigurată în conformitate cu prevederile
Legii nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale
Legii nr. 128/1997 , cu modificările și completările ulterioare.
La nivelul fiecărei unități de învățământ din România se înființează Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității în educație, conform prevederilor legale în vigoare.
Secțiunea 2 Directorul
Articolul 16
Directorul exercită conducerea executivă a unității de învățământ, în conformitate cu atribuțiile conferite de lege, cu hotărârile consiliului de administrație al unității de învățământ, precum și cu alte reglementări legale.
Directorul este subordonat inspectoratului școlar, reprezentat prin inspectorul școlar general. Fișa postului și fișa de evaluare ale directorului sunt elaborate de inspectoratul școlar, în baza reperelor stabilite și comunicate în teritoriu de către Ministerul Educației și Cercetării.
Directorul reprezintă unitatea de învățământ în relațiile cu terțe persoane fizice și juridice, în limitele competențelor prevăzute de lege.
Directorul trebuie să manifeste loialitate față de unitatea de învățământ, credibilitate și responsabilitate în deciziile sale, încredere în capacitățile angajaților, să încurajeze și să susțină colegii, în vederea motivării pentru formare continuă și pentru crearea în unitate a unui climat optim desfășurării procesului de învățământ.
Directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, în care funcționează compartiment financiar-contabil prin care se realizează evidența contabilă sintetică și analitică, precum și execuția bugetară, coordonează direct acest compartiment. Personalul compartimentului financiar-contabil este subordonat directorului și își desfășoară activitatea conform atribuțiilor stabilite de acesta prin fișa postului.
Directorul are drept de îndrumare și control asupra activității întregului personal salariat al unității de învățământ; el colaborează cu personalul cabinetului medical și stomatologic.
Vizitarea unității de învățământ și asistența la orele de curs sau la activități școlare/extrașcolare, efectuate de persoane din afara unității de învățământ, se fac numai cu aprobarea directorului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Fac excepție de la această prevedere reprezentanții instituțiilor cu drept de control asupra unităților de învățământ.
Articolul 17
Drepturile și obligațiile directorului unității școlare sunt cele prevăzute de lege, de prezentul regulament, precum și de regulamentul intern.
Directorul beneficiază de indemnizație de conducere, conform reglementărilor legale în vigoare.
Norma didactică de predare a directorului și/sau degrevarea de ore a acestuia se stabilesc prin fișa postului, în baza normelor metodologice aprobate de Ministerul Educației și Cercetării.
Perioada concediului anual de odihnă al directorului se aprobă de către inspectorul școlar general.
Articolul 18
Directorul este președintele consiliului profesoral și al consiliului de administrație, în fața cărora prezintă rapoarte semestriale și anuale.
În cazul în care hotărârile acestor organisme încalcă prevederile legale, directorul are dreptul să interzică aplicarea lor și este obligat să îl informeze în acest sens, în termen de 3 zile, pe inspectorul școlar general.
Directorul numește prin decizie componența comisiilor pentru examenele de corigențe, amânări sau diferențe. Președinte ale acestor comisii este directorul sau directorul adjunct.
Articolul 19
În realizarea funcției de conducere, directorul are următoarele atribuții:
a) coordonează elaborarea proiectului de dezvoltare a școlii, prin care se stabilește politica educațională a acesteia;
b) este direct responsabil de calitatea educației furnizate de unitatea de învățământ;
c) lansează proiecte de parteneriat cu unități de învățământ similare din Uniunea Europeană sau din alte zone;
d) emite decizii și note de serviciu care vizează realizarea obiectivelor politicii educaționale și de dezvoltare instituțională;
e) propune inspectorului școlar general proiectul planului de școlarizare, avizat de consiliul profesoral, de comitetul local de dezvoltare a parteneriatului social în formarea profesională (pentru învățământul profesional, tehnic și postliceal), și aprobat de consiliul de administrație;
f) numește învățătorii/diriginții la clase și coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare, care este și șeful comisiei diriginților, în urma consultării șefilor de catedră/ai comisiilor metodice, cu respectarea principiului continuității și al performanței;
g) stabilește componența formațiunilor de studiu;
h) în baza propunerilor primite, numește șefii catedrelor și ai comisiilor metodice, comisia pentru curriculum, comisia pentru evaluarea și asigurarea calității, șefii compartimentelor funcționale, ai comisiilor și colectivelor pe domenii și solicită avizul consiliului profesoral cu privire la programele de activitate ale acestora;
i) numește, dintre membrii comisiei pentru curriculum, echipa de întocmire a orarului unității de învățământ, pe care îl verifică și îl aprobă;
j) poate propune spre aprobare consiliului profesoral cadre didactice care să facă parte din consiliul de administrație și solicită consiliului elevilor, consiliului reprezentativ al părinților și, după caz, consiliului local, desemnarea reprezentanților lor în consiliul de administrație al unității de învățământ;
k) stabilește atribuțiile directorului/directorilor adjuncți, ai șefilor catedrelor și ai comisiilor metodice, ai colectivelor pe domenii, precum și responsabilitățile membrilor consiliului de administrație;
l) vizează fișele posturilor pentru personalul din subordine, conform legii și contractului colectiv de muncă;
m) elaborează, după consultarea șefilor de catedre/ comisii metodice, proiectele de încadrare pe discipline de învățământ, urmărind respectarea principiului continuității;
n) asigură, prin șefii catedrelor și ai comisiilor metodice, aplicarea planului de învățământ, a programelor școlare și a metodologiei privind evaluarea rezultatelor școlare;
o) elaborează instrumente interne de lucru, utilizate în activitatea de îndrumare, control și evaluare a tuturor activităților care se desfășoară în unitatea de învățământ. Instrumentele respective se aprobă în consiliul de administrație al unității de învățământ, cu avizul consultativ al sindicatelor reprezentate la nivelul unității școlare;
p) controlează, cu sprijinul șefilor de catedră, calitatea procesului instructiv-educativ. În cursul unui an școlar directorul efectuează săptămânal 3-4 asistențe la orele de curs, astfel încât fiecare cadru didactic să fie asistat cel puțin o dată pe semestru. La asistențele efectuate sau la unele activități ale catedrelor directorul este însoțit, de regulă, de șeful de catedră;
r) monitorizează activitatea de formare continuă a personalului didactic, didactic-auxiliar și nedidactic;
s) aprobă graficul serviciului pe școală al personalului didactic și al elevilor; atribuțiile acestora sunt precizate în regulamentul intern al unității de învățământ;
t) aprobă graficul desfășurării tezelor semestriale;
u) coordonează activitățile de pregătire organizate de cadrele didactice cu rezultate deosebite, pentru elevii care participă la olimpiade, concursuri, competiții sportive și festivaluri naționale și internaționale;
v) aprobă regulamentele de funcționare a cercurilor, asociațiilor științifice, tehnice, sportive și cultural-artistice ale elevilor din unitatea de învățământ;
w) îndeplinește atribuțiile stabilite prin alte metodologii aprobate de Ministerul Educației și Cercetării.
Articolul 20
Directorul, în calitate de angajator, are următoarele atribuții:
a) încheie contracte individuale de muncă cu personalul angajat și aprobă concediile de odihnă ale personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic, pe baza solicitărilor scrise ale acestora, conform
- Codul muncii, cu modificările ulterioare, și contractului colectiv de muncă aplicabil;
b) aprobă concediul fără plată și zilele libere plătite, conform prevederilor legale și ale contractului colectiv de muncă aplicabil, pentru întreg personalul, în condițiile asigurării suplinirii activității acestora;
c) consemnează zilnic în condica de prezență absențele și întârzierile de la orele de curs ale personalului didactic de predare și de instruire practică, precum și ale personalului didactic auxiliar și nedidactic de la programul de lucru;
d) atribuie, prin decizie internă, personalului didactic titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate, în regim de cumul sau plată cu ora, orele de curs rămase neocupate;
e) numește și eliberează din funcție personalul didactic auxiliar și nedidactic, conform legislației în vigoare;
f) coordonează comisia de salarizare și aprobă trecerea personalului salariat al unității de învățământ, de la o gradație salarială la alta, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.
Articolul 21
Directorul unității de învățământ, în calitate de evaluator, are următoarele atribuții:
a) informează inspectoratul școlar cu privire la rezultatele de excepție ale personalului didactic, pe care îl propune pentru conferirea distincțiilor și premiilor, conform prevederilor
Legii nr. 128/1997 , cu modificările și completările ulterioare;
b) apreciază personalul didactic de predare și de instruire practică la inspecțiile pentru obținerea gradelor didactice, precum și pentru acordarea salariului de merit și a gradațiilor de merit.
Articolul 22
Directorul unității de învățământ, în calitate de ordonator de credite, răspunde de:
a) elaborarea proiectului de buget propriu;
b) urmărirea modului de încasare a veniturilor;
c) necesitatea, oportunitatea și legalitatea angajării și utilizării creditelor bugetare, în limita și cu destinația aprobate prin bugetul propriu;
d) integritatea și buna funcționare a bunurilor aflate în administrare;
e) organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a bilanțurilor contabile și a conturilor de execuție bugetară.
Articolul 23
Directorul unității de învățământ îndeplinește și următoarele atribuții:
a) numește și controlează personalul care răspunde de sigiliul unității de învățământ și de completarea carnetelor de muncă;
b) răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea și gestionarea actelor de studii;
c) răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificarea, rectificarea și gestionarea documentelor de evidență școlară;
d) răspunde de realizarea, utilizarea, păstrarea, completarea și modernizarea bazei materiale și sportive a unității de învățământ, coordonează activitatea din internat și de la cantină;
e) se preocupă de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor legale;
f) răspunde de corectitudinea încadrării personalului și de întocmirea la termen a statelor lunare de plată a drepturilor salariale;
g) supune spre aprobare consiliului reprezentativ al părinților o listă de priorități care vizează conservarea patrimoniului, completarea și modernizarea bazei materiale și sportive, reparații, îmbogățirea fondului de carte al bibliotecii, stimularea elevilor capabili de performanțe școlare, precum și a celor cu situație materială precară, din fondurile gestionate de consiliul reprezentativ al părinților;
h) răspunde de asigurarea manualelor școlare pentru elevii din învățământul obligatoriu, conform prevederilor
Legii nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare; asigură personalului didactic condițiile necesare pentru studierea și alegerea manualelor pentru elevi;
i) asigură, prin diriginți/învățători, distribuirea carnetelor pentru plata alocației de stat pentru copii și răspunde de stabilirea necesarului de burse școlare și a altor facilități la nivelul unității de învățământ, conform legislației în vigoare;
j) răspunde de respectarea condițiilor și a exigențelor privind normele de igienă școlară, de protecție a muncii, de protecție civilă și de pază contra incendiilor în unitatea de învățământ;
k) aplică sancțiuni pentru abaterile disciplinare săvârșite de personalul unității de învățământ, în limita prevederilor legale în vigoare;
l) aplică sancțiunile prevăzute de prezentul regulament și de regulamentul intern pentru abaterile disciplinare săvârșite de elevi.
Articolul 24
Anual directorul elaborează un raport general privind starea și calitatea învățământului din unitatea școlară pe care o conduce. Raportul general privind starea și calitatea învățământului din unitatea școlară este prezentat în consiliul profesoral și în consiliul reprezentativ al părinților. Un rezumat al acestuia, conținând principalele constatări, va fi făcut public, inclusiv prin afișare clasică sau electronică.
Articolul 25
În comunele și orașele mici, cu mai multe unități de învățământ directorul uneia dintre acestea poate primi, din partea inspectoratului școlar general, atribuții de coordonare a activității din cadrul celorlalte școli, în condițiile stabilite de Ministerul Educației și Cercetării.
Articolul 26
Directorul adjunct își desfășoară activitatea în subordinea directorului, care îi elaborează fișa postului în concordanță cu atribuțiile stabilite prin prezentul regulament și prin regulamentul intern, îi evaluează activitatea și îi acordă calificativul anual; acesta răspunde în fața directorului, a consiliului profesoral, a consiliului de administrație și a organelor de îndrumare, evaluare și control pentru activitatea proprie, conform fișei postului.
Directorul adjunct răspunde de activitatea educativă școlară și extrașcolară din unitatea de învățământ și îndeplinește atribuțiile delegate de director pe perioade determinate, precum și pe cele stabilite prin fișa postului și prin regulamentul intern al unității de învățământ și preia toate prerogativele directorului în lipsa acestuia.
În unitățile de învățământ gimnazial, liceal și profesional (școlile de arte și meserii și anul de completare) directorul adjunct avizează activitatea coordonatorului pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare, numit din rândul cadrelor didactice angajate ale școlii.
Secțiunea 3 Consiliul profesoral
Articolul 27
Consiliul profesoral este alcătuit din totalitatea personalului didactic de predare și de instruire practică cu norma de bază în unitatea de învățământ respectivă, titular și suplinitor, și are rol de decizie în domeniul instructiv-educativ. Personalul didactic auxiliar al unității de învățământ este obligat să participe la ședințele consiliului profesoral atunci când se discută probleme referitoare la activitatea acestuia și atunci când este invitat, absențele nemotivate constituindu-se în abateri disciplinare.
La ședințele consiliului profesoral directorul invită, în funcție de tematica dezbătută, reprezentanți desemnați ai părinților, ai consiliului elevilor, ai autorităților locale și ai partenerilor sociali.
Consiliul profesoral se întrunește la începutul și la sfârșitul fiecărui semestru. De asemenea, acesta se întrunește în următoarele situații: când directorul consideră necesar, la solicitarea a două treimi din numărul membrilor consiliului elevilor, a jumătate plus unu din numărul membrilor consiliului reprezentativ/asociației părinților sau la solicitarea a două treimi din numărul membrilor consiliului de administrație.
Consiliul profesoral poate fi convocat în ședință extraordinară și la cererea a minimum o treime din numărul membrilor săi.
Participarea la ședințele consiliului profesoral este obligatorie pentru cadrele didactice; absența nemotivată de la aceste ședințe se consideră abatere disciplinară.
Directorul unității de învățământ numește prin decizie secretarul consiliului profesoral, care are atribuția de a redacta lizibil și inteligibil procesele-verbale ale ședințelor consiliului profesoral.
La sfârșitul fiecărei ședințe a consiliului profesoral toți membrii și invitații, în funcție de situație, au obligația să semneze procesul-verbal încheiat cu această ocazie. Directorul unității de învățământ răspunde de acest lucru. Lipsa cvorumului de semnături anulează valabilitatea punerii în aplicare a hotărârilor ședinței respective.
Procesele-verbale se scriu în Registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, care se înregistrează în unitatea de învățământ pentru a deveni document oficial, se leagă și se numerotează. Pe ultima foaie directorul unității de învățământ ștampilează și semnează pentru autentificarea numărului paginilor și a registrului.
Registrul de procese-verbale al consiliului profesoral este însoțit în mod obligatoriu de dosarul care conține anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări, memorii, sesizări etc.). Cele două documente oficiale, registrul și dosarul, se păstrează într-un fișet securizat, ale cărui chei se găsesc la secretarul și la directorul unității de învățământ.
Articolul 28
Consiliul profesoral are următoarele atribuții:
a) analizează și dezbate raportul de evaluare internă privind calitatea educației și raportul general privind starea și calitatea învățământului din unitatea școlară;
b) dezbate, avizează și propune spre aprobare consiliului de administrație planul de dezvoltare a școlii;
c) dezbate și aprobă rapoartele de activitate, programele semestriale, planul anual de activitate, precum și eventuale completări sau modificări ale acestora;
d) alege cadrele didactice care fac parte din consiliul de administrație și actualizează, dacă este cazul, componența acestuia;
e) aprobă componența nominală a comisiilor/catedrelor metodice din unitatea de învățământ;
f) validează raportul privind situația școlară semestrială și anuală prezentată de fiecare învățător/diriginte, precum și situația școlară după încheierea sesiunii de amânări, diferențe și corigențe;
g) numește comisiile de cercetare a faptelor care constituie abateri disciplinare, săvârșite de personalul salariat al unității de învățământ, conform legislației în vigoare;
h) stabilește sancțiuni disciplinare pe baza raportului comisiei de cercetare, conform prevederilor legale în vigoare, ale prezentului regulament și ale regulamentului intern;
i) decide asupra tipului de sancțiune disciplinară aplicată elevilor care săvârșesc abateri;
j) decide asupra acordării recompenselor pentru elevi și pentru personalul salariat al unității de învățământ, conform reglementărilor în vigoare;
k) validează notele la purtare mai mici de 7, precum și calificativele la purtare mai mici de "Bine" pentru clasele I-IV;
l) validează oferta de discipline opționale pentru anul școlar în curs;
m) avizează proiectul planului de școlarizare;
n) formulează aprecieri sintetice privind activitatea personalului de instruire practică și de predare, care solicită acordarea salariului de merit, a gradației de merit sau a altor distincții și premii, potrivit legii, pe baza raportului de autoevaluare a activității desfășurate de acesta;
o) dezbate și avizează regulamentul intern al unității de învățământ în ședință la care participă cel puțin două treimi din numărul personalului salariat al unității de învățământ;
p) dezbate, la solicitarea Ministerului Educației și Cercetării, a inspectoratului școlar sau din proprie inițiativă, proiecte de legi sau de acte normative, care reglementează activitatea instructiv-educativă și transmite inspectoratului școlar propuneri de modificare sau de completare;
q) dezbate probleme legate de conținutul sau de organizarea activității instructiv-educative din unitatea de învățământ.
Articolul 29
Ședințele consiliului profesoral al unității de învățământ se constituie legal în prezența a două treimi din numărul total al membrilor.
Hotărârile se iau prin vot deschis sau secret, în funcție de opțiunea membrilor, cu cel puțin jumătate plus unu din numărul total al acestora și sunt obligatorii pentru întregul personal salariat al unității de învățământ.
Secțiunea 4 Consiliul de administrație
Articolul 30
Consiliul de administrație funcționează conform prevederilor
Legii nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale
Legii nr. 128/1997 , cu modificările și completările ulterioare, și ale prezentului regulament.
Consiliul de administrație are rol de decizie în domeniul organizatoric și administrativ.
Articolul 31
Atribuțiile consiliului de administrație sunt:
a) asigură respectarea prevederilor legislației în vigoare, ale actelor normative emise de Ministerul Educației și Cercetării și ale deciziilor inspectorului școlar general;
b) administrează, prin delegare din partea consiliului local, terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ preuniversitar și, prin preluare de la vechiul consiliu de administrație, celelalte componente ale bazei materiale - mijloace fixe, obiecte de inventar, materiale care sunt de drept proprietatea unității de învățământ;
c) aprobă planul de dezvoltare a școlii, elaborat de un grup de lucru desemnat de director, după dezbaterea și avizarea sa în consiliul profesoral;
d) aprobă regulamentul intern al unității de învățământ, după ce a fost dezbătut în consiliul profesoral și în comisia paritară;
e) elaborează, prin consultare cu sindicatele, fișele și criteriile de evaluare specifice unității de învățământ pentru personalul nedidactic, în vederea acordării calificativelor anuale, primelor lunare și salariilor de merit;
f) acordă calificative anuale pentru întregul personal salariat, pe baza propunerilor rezultate din raportul general privind starea și calitatea învățământului din unitatea școlară, a analizei șefilor catedrelor/comisiilor metodice, a celorlalte compartimente funcționale;
g) aprobă, la propunerea directorului, acordarea salariului de merit pentru toate categoriile de salariați din unitatea de învățământ. Pentru personalul didactic de predare și de instruire practică aprobarea se acordă pe baza aprecierilor sintetice ale consiliului profesoral și cu respectarea metodologiei specifice;
h) stabilește acordarea primelor lunare pentru personalul unității de învățământ;
i) stabilește perioadele concediului de odihnă, pe baza cererilor individuale scrise ale tuturor salariaților unității de învățământ, a propunerilor directorului și în urma consultării sindicatelor;
j) stabilește componența și atribuțiile comisiilor de lucru din unitatea de învățământ;
k) controlează periodic parcurgerea materiei și evaluarea ritmică a elevilor, solicitând rapoarte sintetice din partea șefilor de catedre/comisii metodice;
l) aprobă acordarea burselor școlare, conform legislației în vigoare;
m) avizează și propune spre aprobare consiliului local proiectul planului anual de venituri și cheltuieli întocmit de director și de contabilul-șef, pe baza solicitărilor șefilor catedrelor/comisiilor metodice și ale compartimentelor funcționale;
n) hotărăște strategia de realizare și de gestionare a resurselor financiare extrabugetare, conform legislației în vigoare;
o) acordă avizul consultativ pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct;
p) propune nivelul indemnizației de conducere a directorului;
q) avizează proiectele de plan anual de școlarizare, de state de funcții și de buget ale unității de învățământ;
r) stabilește structura și numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar, pe baza criteriilor de normare elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, pentru fiecare categorie de personal;
s) aprobă strategia de dezvoltare a resurselor umane la nivelul unității școlare;
t) validează raportul general privind starea și calitatea învățământului din unitatea școlară și promovează măsuri ameliorative, conform normelor legale în vigoare.
Articolul 32
Membrii consiliului de administrație coordonează și răspund de domenii de activitate, pe baza delegării de sarcini stabilite de președintele consiliului, prin decizie.
Articolul 33
Consiliul de administrație al unității de învățământ este format, potrivit legii, din 9-15 membri, între care:
a) directorul unității de învățământ;
b) directorii adjuncți;
c) 1-5 reprezentanți ai cadrelor didactice, aleși de consiliul profesoral;
d) contabil/contabil-șef, dacă există la nivelul unității școlare;
e) reprezentanți ai autorității publice locale, ai asociației de părinți, ai elevilor din clasele a IX-a - a XII-a/a XIII-a, ai agenților economici (în mod obligatoriu pentru învățământul profesional și tehnic), precum și ai instituțiilor și organizațiilor comunității locale;
f) în mediul rural se va avea în vedere ca în consiliile de administrație să fie reprezentate corespunzător structurile școlare din satele care aparțin localităților respective; reprezentarea poate fi asigurată de cadrul didactic coordonator al structurii școlare.
Personalul didactic de predare și de instruire practică, care face parte din consiliul de administrație, este ales de consiliul profesoral, la propunerea directorului sau a celorlalți membri ai acestuia, dintre cadrele didactice care au calități manageriale și performanțe profesionale deosebite.
Președintele consiliului de administrație este directorul unității de învățământ.
La ședințele consiliului de administrație participă fără drept de vot, cu statut de observator/observatori, liderul sindical/liderii sindicali din unitatea de învățământ. Punctul de vedere al liderului sindical se menționează în procesul-verbal al ședinței.
Președintele consiliului de administrație invită în scris, cu 48 de ore înainte de data ședinței, membrii consiliului de administrație și observatorii, care nu fac parte din personalul școlii.
Președintele consiliului de administrație numește prin decizie secretarul consiliului de administrație, care are atribuția de a redacta lizibil și inteligibil procesele-verbale ale ședințelor consiliului de administrație.
La sfârșitul fiecărei ședințe a consiliului de administrație toți membrii și invitații, dacă există, au obligația să semneze procesul-verbal, încheiat cu această ocazie. Președintele consiliului de administrație răspunde de acest lucru. Lipsa cvorumului de semnături anulează valabilitatea punerii în aplicare a hotărârilor ședinței respective.
Procesele-verbale se scriu în Registrul de procese-verbale ale consiliului de administrație, care se înregistrează în unitatea de învățământ pentru a deveni document oficial, se leagă și se numerotează. Pe ultima foaie președintele ștampilează și semnează, pentru autentificarea numărului paginilor și a registrului.
Registrul de procese-verbale ale consiliului de administrație este însoțit în mod obligatoriu de dosarul care conține anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări, memorii, sesizări etc.). Cele două documente oficiale, registrul și dosarul, se păstrează în biroul directorului, într-un fișet securizat, ale cărui chei se găsesc la președintele și la secretarul consiliului de administrație.
Articolul 34
Consiliul de administrație se întrunește lunar, precum și ori de câte ori consideră necesar directorul sau o treime din numărul membrilor acestuia și este legal constituit în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi. Consiliul de administrație este convocat și la solicitarea a două treimi din numărul membrilor consiliului elevilor sau a jumătate plus unu din numărul membrilor consiliului reprezentativ al părinților/asociației de părinți.
Hotărârile consiliului de administrație se iau prin vot, cu jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți.
Secțiunea 5 Catedrele/comisiile metodice
Articolul 35
În cadrul aceleiași unități de învățământ catedrele/comisiile metodice se constituie din minimum 4 membri, pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau pe arii curriculare.
În învățământul primar catedrele/comisiile metodice se constituie pe ani de studiu, pe grupe de clase sau pe ciclu de învățământ.
Articolul 36
Atribuțiile catedrelor/comisiilor metodice sunt următoarele:
a) elaborează propunerile pentru oferta educațională a unității de învățământ și strategia acesteia, cuprinzând obiective, finalități, resurse materiale și umane, curriculum la decizia școlii;
b) elaborează programe de activități semestriale și anuale;
c) consiliază cadrele didactice în procesul de elaborare a proiectării didactice și a planificărilor semestriale;
d) elaborează instrumentele de evaluare și notare;
e) analizează periodic performanțele școlare ale elevilor;
f) monitorizează parcurgerea programei la fiecare clasă și modul în care se realizează evaluarea elevilor;
g) organizează și răspunde de desfășurarea recapitulărilor finale;
h) organizează activități de pregătire specială a elevilor pentru examene și concursuri școlare;
i) șeful de catedră/comisie metodică stabilește atribuțiile fiecărui membru al catedrei/comisiei metodice;
j) șeful de catedră/comisie metodică evaluează activitatea fiecărui membru al catedrei/comisiei metodice și propune consiliului de administrație calificativele anuale ale acestora, în baza unui raport bine documentat;
k) organizează activități de formare continuă și de cercetare - acțiuni specifice unității de învățământ, lecții demonstrative, schimburi de experiență etc.;
l) șeful de catedră sau un membru desemnat de acesta efectuează asistențe la lecțiile personalului didactic de predare și de instruire practică din cadrul catedrei, cu precădere la stagiari și la cadrele didactice nou-venite în unitatea de învățământ;
m) elaborează informări, semestrial și la cererea directorului, asupra activității catedrei/comisiei metodice, pe care le prezintă în consiliul profesoral;
n) implementează și ameliorează standardele de calitate specifice.
Articolul 37
Șeful catedrei/comisiei metodice răspunde în fața directorului și a inspectorului de specialitate de activitatea profesională a membrilor acesteia.
Șeful catedrei/comisiei metodice are obligația de a participa la toate acțiunile inițiate de director și de a efectua asistențe la orele de curs, în special la profesorii stagiari, la cei nou-veniți sau la cei în activitatea cărora se constată disfuncții în procesul de predare-învățare ori în relația profesor-elev.
Ședințele catedrei/comisiei metodice se țin lunar, după o tematică aprobată de directorul unității de învățământ, sau ori de câte ori directorul ori membrii catedrei/comisiei metodice consideră că este necesar.
Secțiunea 6 Consiliul clasei
Articolul 38
Consiliul clasei este constituit din totalitatea personalului didactic de predare și de instruire practică ce predă la clasa respectivă, din cel puțin un părinte delegat al comitetului de părinți al clasei și, pentru toate clasele, cu excepția celor din învățământul primar, din liderul elevilor clasei respective.
Președintele consiliului clasei este învățătorul/dirigintele.
Articolul 39
Consiliul clasei își desfășoară activitatea la nivelul fiecărei clase, având ca principale obiective:
a) armonizarea cerințelor educative ale personalului didactic de predare și instruire practică cu solicitările elevilor și ale părinților;
b) evaluarea progresului școlar al elevilor;
c) stabilirea modalităților de sprijinire a elevilor cu un ritm lent de învățare;
d) organizarea de activități suplimentare pentru elevii capabili de performanțe școlare.
Articolul 40
Consiliul clasei are următoarele atribuții:
a) analizează semestrial progresul școlar și comportamentul fiecărui elev;
b) analizează volumul temelor pentru acasă și ia măsuri de corelare a acestora între diferitele discipline;
c) stabilește măsuri de asistență educațională atât pentru elevii cu probleme de învățare sau de comportament, cât și pentru elevii cu rezultate deosebite;
d) propune notele la purtare pentru fiecare elev al clasei, în funcție de comportarea acestora în unitatea de învățământ și în afara acesteia, și propune consiliului profesoral validarea mediilor mai mici de 7,00;
e) propune recompense pentru elevii cu rezultate deosebite;
f) participă la întâlniri cu părinții și elevii cel puțin o dată pe semestru și ori de câte ori este nevoie, la solicitarea dirigintelui/învățătorului, sau cel puțin a unei treimi din numărul părinților elevilor clasei;
g) propune dirigintelui, directorului sau consiliului profesoral, după caz, sancțiunile disciplinare prevăzute pentru elevi de prezentul regulament și de regulamentul intern;
h) elaborează semestrial aprecieri sintetice despre progresul școlar și comportamentul fiecărui elev și informează în scris părintele.
Articolul 41
Coordonarea activității claselor de elevi se realizează prin învățători/diriginți, numiți de directorul unității de învățământ dintre cadrele didactice de predare și de instruire practică de prestigiu și cu experiență, care predau la clasa respectivă.
Funcția de diriginte devine obligatorie pentru personalul didactic învestit de director cu această responsabilitate.
Învățătorul/dirigintele își proiectează și își desfășoară activitatea potrivit sarcinilor prevăzute de planul anual al unității de învățământ și în acord cu particularitățile educaționale ale clasei respective.
Învățătorul/dirigintele întocmește, după consultarea profesorilor clasei, a părinților și a elevilor, planificarea semestrială și anuală, care va cuprinde componentele activității educative, în acord cu problemele specifice ale colectivului de elevi, precum și cu programa elaborată de Ministerul Educației și Cercetării.
Articolul 42
Învățătorul/dirigintele are următoarele atribuții:
a) coordonează activitatea consiliului clasei;
b) numește, prin consultarea elevilor, liderul elevilor clasei; îi repartizează sarcini și organizează împreună cu acesta colectivul de elevi al clasei;
c) colaborează cu toți profesorii clasei și, după caz, cu consilierul școlar, în vederea armonizării influențelor educative și pentru a asigura coeziunea clasei de elevi;
d) preia, pe bază de proces-verbal, sala de clasă în care își desfășoară activitatea elevii cărora le este diriginte și răspunde de păstrarea și modernizarea acesteia;
e) prezintă elevilor și părinților prevederile prezentului regulament și ale regulamentului intern;
f) organizează, împreună cu consilierul școlar, acțiuni de orientare școlară și profesională;
g) informează elevii și pe părinții acestora cu privire la prevederile legale, referitoare la testările naționale, la bacalaureat, la admiterea în licee și în școli de arte și meserii, precum și la certificarea competențelor profesionale și la metodologia de continuare a studiilor, după finalizarea învățământului obligatoriu;
h) urmărește frecvența elevilor, cercetează cauzele absențelor unor elevi și informează familia elevului săptămânal;
i) motivează absențele elevilor, pe baza certificatelor avizate de cabinetul medical al școlii sau, după caz, eliberate de medicul de familie, precum și în baza cererilor personale, motivate, ale părinților, aprobate de director;
j) analizează periodic situația la învățătură a elevilor, monitorizează îndeplinirea îndatoririlor școlare de către toți elevii, inițiază cu consiliul clasei programe de consultații cu părinții;
k) sprijină organizarea și desfășurarea activităților elevilor în afara clasei și a unității de învățământ;
l) informează în scris familiile elevilor în legătură cu situațiile de corigență, sancționările disciplinare, neîncheierea situației școlare sau repetenția;
m) stabilește, împreună cu consiliul clasei, nota la purtare a fiecărui elev și prezintă în scris consiliului profesoral propunerile de notare mai mici decât 7,00 pentru elevii care au săvârșit abateri grave;
n) felicită în scris părinții sau tutorii elevilor pentru rezultatele excepționale obținute de copiii lor la învățătură sau în cadrul activităților extrașcolare; înmânează elevilor diplome și premii la festivitatea organizată la sfârșitul fiecărui an școlar;
o) organizează întâlniri și discuții cu părinții, care se pot desfășura pe grupe, individual sau în plen, se consultă cu aceștia în legătură cu cauzele și cu măsurile care vizează progresul școlar al copiilor lor și îi informează pe aceștia despre absențele și comportamentul elevilor, despre potențialele situații de corigențe, de amânare a încheierii situației școlare și de aplicare a unor sancțiuni disciplinare;
p) propune consiliului de administrație acordarea de alocații și burse elevilor, în conformitate cu legislația în vigoare;
q) aplică elevilor, pe baza consultării cu directorul, sancțiunile prevăzute în prezentul regulament;
r) recomandă, spre aprobare, directorului participarea organizată a elevilor la activități în cluburi și asociații sportive, cultural-artistice și științifice, în afara unității de învățământ;
s) completează catalogul clasei și răspunde de exactitatea datelor înscrise și de starea fizică a acestuia;
t) calculează media generală semestrială și anuală a fiecărui elev, stabilește clasificarea elevilor la sfârșitul anului școlar, propune acordarea premiilor, a recompenselor și a distincțiilor, potrivit prevederilor prezentului regulament și ale regulamentului intern; consemnează în carnetele de elev mediile semestriale și anuale;
u) proiectează, organizează și desfășoară activități educative, de consiliere și de orientare școlară și profesională, în funcție de particularitățile colectivului de elevi;
v) prezintă, spre validare, consiliului profesoral raportul scris asupra situației școlare și comportamentale a elevilor la sfârșitul semestrului/anului școlar.
Capitolul IV Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității
Articolul 43
Ministerul Educației și Cercetării adoptă standarde, standarde de referință, indicatori de performanță, precum și metodologia de asigurare a calității.
În baza metodologiei elaborate de Ministerul Educației și Cercetării unitatea școlară elaborează și adoptă propria strategie și propriul regulament de funcționare a comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității.
Articolul 44
Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității este formată din 3-9 membri. Conducerea ei operativă este asigurată de conducătorul organizației sau de un coordonator desemnat de acesta.
Componența comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității cuprinde în număr relativ egal:
a) reprezentanți ai corpului profesoral;
b) reprezentanți ai părinților și, în cazul școlii de arte și meserii, al învățământului liceal și postliceal, reprezentanți ai elevilor;
c) reprezentanți ai consiliului local.
Membrii comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității nu pot îndeplini funcția de director sau de director adjunct în instituția respectivă, cu excepția persoanei care asigură conducerea ei operativă. Activitatea membrilor comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității poate fi remunerată, cu respectarea legislației în vigoare.
Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității are următoarele atribuții:
a) elaborează și coordonează aplicarea procedurilor și activităților de evaluare și asigurare a calității, aprobate de conducerea unității școlare, conform domeniilor și criteriilor prevăzute de legislația în vigoare;
b) elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitatea educației în unitatea școlară respectivă, pe baza căruia directorul elaborează raportul general privind starea și calitatea învățământului din unitatea școlară. Raportul este adus la cunoștința tuturor beneficiarilor, prin afișare sau publicare, și este pus la dispoziție evaluatorului extern;
c) elaborează propuneri de îmbunătățire a calității educației;
d) cooperează cu agenția română specializată pentru asigurarea calității, cu alte agenții și organisme abilitate sau cu instituții similare din țară ori din străinătate, potrivit legii.
Orice control sau evaluare externă a calității din partea Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar sau a Ministerului Educației și Cercetării se va baza pe analiza raportului de evaluare internă a activității din unitatea școlară.
Capitolul V Părinții
Secțiunea 1 Dispoziții generale
Articolul 45
Părinții/tutorii legali au dreptul și obligația de a colabora cu unitatea de învățământ, în vederea realizării obiectivelor educaționale.
Părinții/tutorii legali au obligația ca, cel puțin o dată pe lună, să ia legătura cu învățătorul/dirigintele pentru a cunoaște evoluția copilului lor.
Părintele, tutorele legal instituit sau susținătorul legal este obligat, conform legii, să asigure frecvența școlară a elevului în învățământul obligatoriu.
Secțiunea 2 Comitetul de părinți al clasei
Articolul 46
Comitetul de părinți al clasei se alege în fiecare an în adunarea generală a părinților elevilor clasei, convocată de învățător/diriginte, care prezidează ședința.
Convocarea adunării generale pentru alegerea comitetului de părinți al clasei are loc în primele 30 de zile de la începerea cursurilor anului școlar.
Comitetul de părinți al clasei se compune din 3 persoane: un președinte și 2 membri.
Dirigintele/învățătorul clasei convoacă adunarea generală a părinților la începutul fiecărui semestru și la încheierea anului școlar. De asemenea, dirigintele/ învățătorul sau președintele comitetului de părinți al clasei poate convoca adunarea generală a părinților ori de câte ori este necesar.
Comitetul de părinți al clasei reprezintă interesele părinților elevilor clasei în adunarea generală a părinților la nivelul școlii, în consiliul reprezentativ al părinților, în consiliul profesoral și în consiliul clasei.
Articolul 47
Comitetul de părinți al clasei are următoarele atribuții:
a) ajută învățătorii/diriginții în activitatea de cuprindere în învățământul obligatoriu a tuturor copiilor de vârstă școlară și de îmbunătățire a frecvenței acestora;
b) sprijină unitatea de învățământ și dirigintele în activitatea de consiliere și de orientare socioprofesională sau de integrare socială a absolvenților;
c) sprijină dirigintele/învățătorul în organizarea și desfășurarea unor activități extrașcolare;
d) are inițiative și se implică în îmbunătățirea condițiilor de studiu pentru elevii clasei;
e) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuții financiare sau materiale, susțin programe de modernizare a activității educative și a bazei materiale din clasă și din școală.
f) sprijină conducerea unității de învățământ și dirigintele/învățătorul în întreținerea, dezvoltarea și modernizarea bazei materiale a clasei și a unității de învățământ.
Articolul 48
Comitetul de părinți al clasei ține legătura cu unitatea de învățământ prin dirigintele/ învățătorul clasei.
Comitetul de părinți al clasei poate propune în adunarea generală, dacă se consideră necesar, o sumă minimă prin care părinții elevilor clasei să contribuie la întreținerea, dezvoltarea și modernizarea bazei materiale a clasei ori a unității de învățământ.
Contribuția prevăzută la alin. (2) nu este obligatorie, iar neachitarea acesteia nu poate limita în nici un caz exercitarea de către elevi a drepturilor prevăzute de prezentul regulament și de prevederile legale în vigoare. Informarea celor implicați cu privire la conținutul acestui articol este obligatorie.
Contribuția prevăzută la alin. (2) se colectează și se administrează numai de către comitetul de părinți, fără implicarea cadrelor didactice.
Este interzisă implicarea elevilor în strângerea fondurilor.
Dirigintelui/învățătorului îi este interzis să opereze cu aceste fonduri.
Fondurile bănești ale comitetului de părinți se cheltuiesc la inițiativa acestuia sau ca urmare a propunerii dirigintelui/învățătorului ori a directorului, însușită de comitet.
Sponsorizarea clasei sau a unității de învățământ nu atrage drepturi în plus pentru anumiți elevi.
Se interzice inițierea, de către școală sau de către părinți, a oricărei discuții cu elevii în vederea colectării și administrării fondurilor comitetului de părinți.
Secțiunea 3 Consiliul reprezentativ al părinților/Asociația de părinți
Articolul 49
La nivelul fiecărei unități de învățământ funcționează consiliul reprezentativ al părinților.
Articolul 50
Consiliul reprezentativ al părinților din unitatea de învățământ este compus din președinții comitetelor de părinți ai fiecărei clase.
Consiliul reprezentativ al părinților prevăzut la alin. (1) își desemnează reprezentanții în organismele de conducere ale școlii.
Articolul 51
Consiliul reprezentativ al părinților poate decide constituirea sa în asociație cu personalitate juridică, conform reglementărilor în vigoare.
Consiliul reprezentativ al părinților/asociația părinților se organizează și funcționează în conformitate cu propriul regulament de ordine interioară/statutul asociației.
Articolul 52
Consiliul reprezentativ al părinților/asociația de părinți are următoarele atribuții:
a) susține unitatea de învățământ în activitatea de consiliere și orientare socioprofesională sau de integrare socială a absolvenților;
b) propune măsuri pentru școlarizarea elevilor din învățământul obligatoriu și încadrarea în muncă a absolvenților;
c) propune unităților de învățământ discipline și domenii care să se studieze prin curriculumul la decizia școlii;
d) identifică surse de finanțare extrabugetară și propune consiliului de administrație al unității, la nivelul căreia se constituie, modul de folosire a acestora;
e) sprijină parteneriatele educaționale dintre unitățile de învățământ și instituțiile cu rol educativ în plan local;
f) susține unitățile de învățământ în derularea programelor de prevenire și de combatere a abandonului școlar;
g) se preocupă de conservarea, promovarea și cunoașterea tradițiilor culturale specifice minorităților în plan local, de dezvoltare a multiculturalității și a dialogului cultural;
h) susține unitatea de învățământ în organizarea și desfășurarea festivităților anuale;
i) susține conducerea unității școlare în organizarea și în desfășurarea consultațiilor cu părinții pe teme educaționale;
j) conlucrează cu comisiile de ocrotire a minorilor, cu organele de autoritate tutelară sau cu organizațiile neguvernamentale cu atribuții în acest sens, în vederea soluționării situației elevilor care au nevoie de ocrotire;
k) sprijină conducerea unității de învățământ în întreținerea și modernizarea bazei materiale;
l) are inițiative și se implică în îmbunătățirea calității vieții și activității elevilor, în internate și în cantine.
Articolul 53
Comitetele de părinți ale claselor/consiliul reprezentativ al părinților/asociația de părinți poate atrage resurse financiare extrabugetare, constând în contribuții, donații, sponsorizări etc., venite din partea unor persoane fizice sau juridice din țară și din străinătate, care vor fi utilizate pentru:
a) modernizarea și întreținerea patrimoniului unității de învățământ, a bazei materiale și sportive;
b) acordarea de premii și de burse elevilor;
c) sprijinirea financiară a unor activități extrașcolare;
d) acordarea de sprijin financiar sau material copiilor care provin din familii cu o situație materială precară;
e) alte activități care privesc bunul mers al unității de învățământ sau care sunt aprobate de adunarea generală a părinților.
Personalul didactic nu operează cu aceste fonduri.
Fondurile colectate în condițiile alin. (1) se cheltuiesc numai prin decizie a organizațiilor părinților, din proprie inițiativă sau în urma consultării consiliului de administrație al unității de învățământ.
Articolul 54
Colectarea și administrarea sumelor destinate întreținerii, dezvoltării și modernizării bazei materiale a unității de învățământ, reprezentând o cotă-parte din contribuția prevăzută la art. 48, se face numai de consiliul reprezentativ al părinților.
Personalul didactic nu operează cu aceste fonduri.
Fondurile colectate de consiliul reprezentativ al părinților se cheltuiesc numai prin decizia acestuia, din propria inițiativă sau în urma consultării consiliului de administrație al unității de învățământ.
Adunarea generală a asociației părinților din unitatea de învățământ stabilește suma de bani care poate să se afle permanent la dispoziția consiliului reprezentativ al părinților și care să fie folosită pentru situații urgente, la solicitarea consiliului de administrație al unității de învățământ.
Capitolul VI Evaluarea
Secțiunea 1 Evaluarea rezultatelor elevilor
Articolul 55
Evaluarea rezultatelor la învățătură se realizează în mod ritmic, pe parcursul semestrelor sau în vacanțele școlare, conform prevederilor Ministerului Educației și Cercetării.
Fiecare semestru cuprinde și perioade de consolidare și de evaluare a competențelor dobândite de elevi. În aceste perioade se urmărește:
a) ameliorarea rezultatelor procesului de predare-învă țare;
b) fixarea și sistematizarea cunoștințelor;
c) stimularea elevilor cu ritm lent de învățare sau cu alte dificultăți în dobândirea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor;
d) stimularea pregătirii elevilor capabili de performanță.
Articolul 56
Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcție de vârsta și de particularitățile psihopedagogice ale elevilor și de specificul fiecărei discipline. Acestea pot fi:
a) lucrări scrise;
b) activități practice;
c) referate și proiecte;
d) interviuri;
e) portofolii;
f) alte instrumente stabilite de catedrele/comisiile metodice și aprobate de director sau elaborate de Ministerul Educației și Cercetării ori de inspectoratul școlar.
Articolul 57
În învățământul preuniversitar evaluările se concretizează, de regulă, prin note de la 10 la 1.
În clasele din învățământul primar aprecierea rezultatelor elevilor se face prin calificative sau prin alte forme de apreciere, respectându-se reglementările Ministerului Educației și Cercetării.
Notele/calificativele acordate se comunică în mod obligatoriu elevilor, se trec în catalog și în carnetul de elev de către profesorul/învățătorul care le acordă și se comentează cu părinții.
Numărul de note acordate fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, exclusiv nota de la teză, trebuie să fie cel puțin egal cu numărul săptămânal de ore de curs prevăzut în planul de învățământ. Fac excepție disciplinele cu o oră de curs pe săptămână, la care numărul minim de note/calificative este de două.
Elevii aflați în situație de corigență vor avea cu cel puțin o notă/un calificativ în plus față de numărul de note/calificative prevăzut la alin. (4), ultima notă/ultimul calificativ fiind acordat, de regulă, în ultimele două săptămâni ale semestrului.
Disciplinele la care se susțin teze se stabilesc de Ministerul Educației și Cercetării. În învățământul postliceal, la unele specializări, tezele pot fi înlocuite cu elaborarea unor microproiecte.
Tezele se susțin începând cu a doua jumătate a semestrului.
Notele la teze, cu o pondere de 25% din media semestrială, se analizează cu elevii într-o oră școlară special destinată și se trec în catalog cu cel puțin două săptămâni înaintea încheierii semestrului.
Tezele se păstrează în școală până la sfârșitul anului școlar și pot fi consultate de părinții elevilor, în prezența profesorului care predă disciplina de studiu respectivă și care a acordat nota.
Secțiunea 2 Încheierea situației școlare
Articolul 58
La sfârșitul fiecărui semestru și la încheierea anului școlar, învățătorii și profesorii au obligația să încheie situația școlară a elevilor care nu intră sub incidența art. 64.
La sfârșitul fiecărui semestru învățătorul/dirigintele consultă consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situației școlare a fiecărui elev.
Articolul 59
La fiecare disciplină de studiu media semestrială se consideră legal constituită dacă este calculată din numărul de note prevăzut de prezentul regulament.
Media la evaluarea periodică este media aritmetică a notelor înscrise în catalog, cu excepția notei de la teză, medie calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire.
La disciplinele de studiu la care nu se susține teză media semestrială se obține prin rotunjirea mediei de la evaluarea periodică la cel mai apropiat număr întreg. La o diferență de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
La disciplinele de studiu la care se susține teză media semestrială se calculează astfel: "media semestrială = (3M+T)/4", unde "M" reprezintă media la evaluarea periodică, iar "T" reprezintă nota obținută la teză. Nota astfel obținută se rotunjește la cel mai apropiat număr întreg; la o diferență de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
Media anuală la fiecare disciplină este dată de media aritmetică a celor două medii semestriale, calculată cu două zecimale exacte. Aceasta nu se rotunjește. La disciplina de învățământ Educație fizică și sport media anuală/calificativul se poate încheia și cu media/calificativul de pe un singur semestru dacă elevul a fost scutit medical pe celălalt semestru.
În cazul în care curriculumul este organizat modular, fiecare modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire. Media unui modul se calculează ca medie aritmetică a notelor obținute pe parcursul desfășurării modulului, calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire. Încheierea mediei unui modul care se finalizează pe parcursul anului se face în mod obligatoriu în momentul finalizării acestuia, nefiind condiționată de sfârșitul semestrului. Aceasta este considerată media anuală a modulului. Media unui modul este similară cu media anuală a unei discipline, neîncheindu-se medie semestrială.
Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele.
La clasele I-IV se stabilesc calificative semestriale și anuale la fiecare disciplină de studiu.
Pentru clasele menționate la alin. (8) calificativul semestrial la fiecare disciplină se stabilește astfel: se aleg două calificative cu frecvența cea mai mare, acordate în timpul semestrului, după care, în perioadele de recapitulare și de consolidare a materiei, în urma aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic optează pentru unul dintre cele două calificative.
Pentru clasele menționate la alin. (8) calificativul anual la fiecare disciplină este dat de unul dintre calificativele semestriale stabilite de cadrul didactic în baza următoarelor criterii:
a) progresul sau regresul performanței elevului;
b) raportul efort-performanță realizată;
c) creșterea sau descreșterea motivației elevului;
d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de cadrul didactic și care au fost aduse la cunoștință părintelui.
Articolul 60
Mediile/calificativele semestriale și anuale la fiecare disciplină de studiu se consemnează în catalog de către cadrul didactic care a predat disciplina respectivă, iar mediile/calificativele la purtare, de către diriginți/învățători.
Articolul 61
Elevii scutiți de efort fizic au obligația de a fi prezenți la orele de educație fizică și sport. Acestor elevi nu li se acordă note și nu li se încheie media la această disciplină, în semestrul sau în anul în care sunt scutiți medical.
Pentru elevii scutiți medical profesorul de educație fizică și sport consemnează în catalog, la rubrica respectivă, "scutit medical în semestrul........" sau "scutit medical în anul școlar.....", specificându-se documentul medical, numărul și data eliberării acestuia.
Elevii scutiți medical, semestrial sau anual, nu sunt obligați să vină în echipament sportiv la orele de educație fizică și sport, având însă încălțăminte adecvată pentru sălile de sport. Absențele lor de la aceste ore se consemnează în catalog și generează efectele prevăzute de legislația în vigoare.
În timpul orei de educație fizică și sport elevilor scutiți medical, pentru o firească integrare în colectiv, cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice: arbitraj, cronometrare, măsurare, supraveghere, înregistrarea unor elemente tehnice, ținerea scorului, distribuirea și recuperarea de material didactic, montarea și demontarea instalațiilor sportive ușoare etc.
Articolul 62
Școlarizarea elevilor sportivi nominalizați pentru centrele de pregătire olimpică se realizează în unități de învățământ situate în apropierea acestor structuri sportive și respectă dinamica selecției. Elevii sunt nominalizați de federațiile naționale sportive. Situația școlară, înregistrată în perioadele în care elevii se pregătesc la aceste centre, se transmite unităților de învățământ de care aparțin aceștia. În cazul în care școlarizarea se realizează la unități de învățământ care nu pot asigura pregătirea elevilor la unele discipline de învățământ, situația școlară a acestor elevi se poate încheia, la disciplinele respective, la școlile de care elevii aparțin, după întoarcere, conform dispozițiilor metodologice prevăzute în prezentul regulament.
Elevii sportivi nominalizați pentru centrele olimpice de excelență se școlarizează în unitățile de învățământ în care este organizat învățământ sportiv și pe lângă care funcționează ca afiliate aceste centre. Școlarizarea elevilor respectă dinamica selecției și se face ori de câte ori este nevoie.
Articolul 63
Sunt declarați promovați elevii care, la sfârșitul anului școlar, obțin la fiecare disciplină de studiu cel puțin media anuală 5,00/calificativul "Suficient", iar la purtare, media anuală 6,00/calificativul "Suficient".
Pentru elevii liceelor pedagogice și ai liceelor teologice media anuală minimă de promovare la purtare este 7,00.
Articolul 64
Sunt declarați amânați, semestrial sau anual, elevii cărora nu li se poate definitivă situația școlară la una sau la mai multe discipline de studiu/module din următoarele motive:
a) au absentat, motivat sau nemotivat, la cel puțin 50% din numărul de ore de curs prevăzut într-un semestru la disciplinele respective. Consiliul clasei, cu acordul profesorului care predă disciplina respectivă, poate decide încheierea situației școlare a elevilor care absentează motivat, din cauza unor afecțiuni grave, menționate ca atare în documente medicale, sau din alte cauze, pe care consiliul clasei le apreciază ca fiind justificate, cu condiția ca după revenirea la școală aceștia să participe regulat la cursuri și să poată fi evaluați. Deciziile luate în aceste cazuri se menționează într-un proces-verbal, care rămâne la dosarul care conține anexele proceselor-verbale ale consiliului profesoral;
b) au fost scutiți de frecvență de către directorul unității de învățământ, în urma unor solicitări oficiale, pentru perioada participării la festivaluri și concursuri profesionale, cultural-artistice și sportive, cantonamente și pregătire specializată, interne și internaționale;
c) au beneficiat de bursă de studiu în străinătate, recunoscută de Ministerul Educației și Cercetării;
d) au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte țări.
Articolul 65
Elevii declarați amânați pe semestrul I își vor încheia situația școlară în primele 4 săptămâni de la revenirea la școală, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.
Încheierea situației școlare a elevilor amânați pe semestrul al doilea sau amânați anual se face într-o perioadă stabilită de conducerea unității de învățământ, înaintea sesiunii de corigențe. Elevii amânați, care nu promovează la una sau două discipline de studiu, în sesiunea de încheiere a situației școlare, se pot prezenta la sesiunea de corigențe.
Articolul 66
Sunt declarați corigenți elevii care obțin medii anuale sub 5,00/calificativul "Insuficient" la cel mult două discipline de studiu, precum și elevii amânați care nu promovează examenul de încheiere a situației școlare la cel mult două discipline de studiu.
În școlile și în liceele de artă, precum și la clasele cu program sportiv elevii care nu îndeplinesc condițiile de promovare la disciplina principală de specialitate sunt declarați inapți pentru aceste profiluri și îndrumați spre un alt profil; fac excepție de la această prevedere elevii de la clasele terminale.
Pentru elevii corigenți se organizează anual o singură sesiune de examene, într-o perioadă stabilită de Ministerul Educației și Cercetării.
În cazul în care curriculumul este organizat modular, sunt declarați corigenți:
- elevii care obțin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizează pe parcursul anului școlar, indiferent de numărul modulelor nepromovate;
- elevii care obțin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizează la sfârșitul anului școlar, precum și elevii amânați care nu promovează examenul de încheiere a situației școlare.
Pentru elevii declarați corigenți la modulele ce se finalizează pe parcursul anului școlar, indiferent de numărul modulelor nepromovate, se aprobă organizarea unei sesiuni de corigențe în ultima săptămână a lunii mai a anului școlar, în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Media fiecărui modul, obținută în urma examenului de corigență, reprezintă media anuală a modulului.
Articolul 67
Sunt declarați repetenți:
a) elevii care au obținut medii anuale sub 5,00/calificativul "Insuficient" la mai mult de două discipline de învățământ;
b) elevii care au obținut la purtare media anuală mai mică de 6,00/calificativul "Insuficient", respectiv mai mică de 7,00 în cazul liceelor pedagogice și teologice, indiferent de mediile obținute la disciplinele de studiu;
c) elevii corigenți, care nu se prezintă la examen sau care nu promovează examenul la cel puțin o disciplină;
d) elevii amânați, care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situației școlare la cel puțin o disciplină;
e) elevii exmatriculați, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele școlare "Repetent prin exmatriculare, cu drept de reînscriere în aceeași unitate de învățământ sau în alta".
În învățământul primar repetenția apare numai după finalizarea ciclului de achiziții fundamentale (clasa a II-a). Elevii care, la încheierea clasei I, se găsesc în situația prevăzută la alin. (1) vor rămâne în colectivele în care au învățat în clasa I și vor intra într-un program de remediere/recuperare școlară, realizat de învățătorul clasei, împreună cu un specialist de la centrul județean/municipal de asistență psihopedagogică.
Articolul 68
Elevii declarați repetenți se pot înscrie în anul școlar următor în clasa pe care o repetă, la aceeași unitate de învățământ sau la alta, în limita efectivului de 30 de elevi/clasă. În situația în care formațiunile de studiu sunt constituite la limita maximă prevăzută de lege și școlarizarea nu se poate realiza cu respectarea limitei de 30 de elevi/clasă, efectivul maxim poate fi depășit cu 1-2 elevi/clasă.
Pentru elevii din învățământul liceal, profesional (școala de arte și meserii și anul de completare) și din învățământul postliceal, declarați repetenți la sfârșitul primului an de studii, reînscrierea se poate face și peste cifra de școlarizare aprobată, de regulă în limita efectivului de 30 de elevi/clasă. Excepțiile de la regulă se analizează și se aprobă, în situații speciale, de către inspectoratele școlare.
În învățământul de stat, în anul de completare și în ciclul superior al liceului elevii se pot afla în situația de repetenție de cel mult două ori. Anul de studiu se poate repeta o singură dată.
Elevii din anul de completare și din ciclul superior al liceului, care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (3), își pot continua studiile numai la învățământul seral sau cu frecvență redusă, cu achitarea unei taxe, stabilită de consiliul de administrație al unității de învățământ, cu avizul inspectoratului școlar județean/al municipiului București.
Elevul care nu frecventează cursurile de zi ale unei clase din învățământul obligatoriu, depășind cu mai mult de 2 ani vârsta clasei respective, se află în situația de abandon școlar. Elevul aflat în situația de abandon școlar poate fi înscris, la cerere, în forme de învățământ seral, cu frecvență redusă sau la distanță, pentru care se constituie formațiuni aparte.
Tinerii care au depășit vârsta școlară cu mai mult de 4 ani își pot completa educația de bază, prin parcurgerea unor programe de tip "A doua șansă", conform metodologiei Ministerului Educației și Cercetării.
Articolul 69
Elevii care au urmat cursurile într-o unitate de învățământ din altă țară pot dobândi calitatea de elev în România numai după echivalarea de către Ministerul Educației și Cercetării a studiilor urmate în străinătate și după susținerea examenelor de diferențe în perioada stabilită de directorul unității de învățământ de stat sau particular.
Elevii din învățământul obligatoriu, prevăzuți la alin. (1), care nu au acte de studii, vor fi evaluați la o unitate de învățământ nominalizată de inspectoratul școlar, după care se stabilește clasa în care pot fi înscriși, potrivit rezultatelor evaluării și vârstei.
Examenele de diferențe și clarificarea situației școlare au loc în cel mult 60 de zile de la data înapoierii în țară. Până la promovarea examenelor de diferențe, elevii menționați la alin. (1) pot audia cursurile, fără a fi înscriși în catalog.
După promovarea tuturor examenelor de diferență elevul este înscris în clasa pentru care a susținut examenele.
Dacă elevul nu promovează cel puțin două examene de diferență, acesta este evaluat pentru o clasă inferioară. Dacă elevul nu promovează un singur examen de diferență, se acordă o singură reexaminare. În cazul în care nu promovează nici la reexaminare, elevul este evaluat pentru o clasă inferioară.
Pentru copiii care nu cunosc limba română, înscrierea în învățământul românesc se face conform reglementărilor Ministerului Educației și Cercetării.
Copiilor lucrătorilor migranți li se aplică prevederile legale în vigoare privind accesul la învățământul obligatoriu din România al copiilor lucrătorilor migranți proveniți din statele membre ale Uniunii Europene, precum și cele ale alin. (2).
Elevilor străini (cetățeni străini de origine română, cetățeni români cu domiciliul în străinătate și cetățeni străini care nu sunt de origine română) li se aplică precizările Ministerului Educației și Cercetării privind școlarizarea elevilor străini în învățământul preuniversitar din România.
Articolul 70
Elevilor înscriși într-o unitate de învățământ de stat sau particulară din România, care urmează să continue studiile în alte țări, pentru o perioadă determinată de timp, li se rezervă locul.
Încheierea situației școlare a acestei categorii de elevi, declarați amânați, se face, după revenirea în țară, la disciplinele de învățământ neechivalate de Ministerul Educației și Cercetării, în conformitate cu prevederile art. 65.
Articolul 71
Consiliile profesorale din unitățile de învățământ de stat sau particular validează situația școlară a elevilor, pe clase, în ședința de încheiere a cursurilor semestriale și anuale, iar secretarul consiliului o consemnează în procesul-verbal, menționându-se numele celor promovați, corigenți, repetenți, amânați, exmatriculați, precum și numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00.
Situația școlară a elevilor corigenți, amânați sau repetenți se comunică în scris părinților/tutorilor legali, de către diriginte/învățător, în cel mult 10 zile de la încheierea fiecărui semestru/an școlar.
Pentru elevii amânați sau corigenți, învățătorul/ dirigintele comunică părinților/tutorilor legali, în scris, programul de desfășurare a examenelor de corigență și perioada de încheiere a situației școlare.
Situația școlară anuală a tuturor elevilor, cu specificarea mediei generale, se afișează la avizierul unității de învățământ, în termen de 3 zile de la încheierea cursurilor.
În alte situații decât cele prevăzute în prezentul regulament nici un document școlar nu poate fi făcut public fără acordul elevului/absolventului, dacă este major, sau al părintelui/tutorelui legal, cu respectarea
art. 83 din Legea nr. 272/2004
privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Secțiunea 3 Examenele organizate de unitățile de învățământ
Articolul 72
Examenele organizate de unitățile de învățământ sunt:
a) examen de corigență pentru elevii declarați corigenți la încheierea cursurilor anuale și pentru elevii declarați corigenți după susținerea examenelor din sesiunea pentru elevii amânați;
b) examen de încheiere a situației școlare pentru elevii declarați amânați pe semestrul al doilea sau anual;
c) examen de diferențe pentru elevii a căror înscriere în unitatea de învățământ este condiționată de promovarea unor astfel de examene.
Se interzice organizarea unor examinări, în vederea înscrierii elevilor în clasa I, respectiv a V-a. Organizarea unor forme de testare este acceptabilă în următoarele situații particulare:
a) pentru formarea unor clase cu studiul intensiv de limbi străine. În acest caz, testările vor viza verificarea nivelului de stăpânire a limbii străine;
b) pentru unități de învățământ care au în structura lor clase gimnaziale, dar nu și clase primare, iar numărul candidaților care solicită înscrierea în clasa a V-a depășește numărul de locuri;
c) pentru unități de învățământ care au în structura lor atât clase gimnaziale, cât și clase primare, dar numărul de locuri alocate clasei a V-a este mai mic decât numărul absolvenților clasei a IV-a.
Articolul 73
Ministerul Educației și Cercetării stabilește perioadele de desfășurare a examenelor de corigență.
Directorul unității de învățământ stabilește perioada de desfășurare a examenelor pentru elevii declarați amânați pe semestrul al doilea sau anual. Aceste examene se desfășoară înaintea examenelor de corigență.
Desfășurarea examenelor de diferență, în urma transferării de la o unitate de învățământ la alta, are loc, de regulă, în vacanțele școlare.
Perioadele pentru celelalte examene de diferență sunt precizate în art. 69.
Articolul 74
La examenele de diferență pentru elevii care solicită transferul de la o unitate de învățământ la alta nu se acordă reexaminare.
După încheierea sesiunii de corigență, elevii care nu au promovat la o singură disciplină de învățământ/un singur modul au dreptul să solicite reexaminarea. Aceasta se acordă de către director, în cazuri justificate, o singură dată, după consultarea învățătorului sau a profesorului și la solicitarea scrisă a elevului sau a părintelui/tutorelui legal.
Cererea de reexaminare se depune în termen de 24 de ore de la afișarea rezultatelor examenului de corigență.
Reexaminarea se desfășoară în termen de două zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data deschiderii cursurilor noului an școlar. Comisia de reexaminare se numește de către director.
Beneficiază de reexaminare și elevii migranți care se află într-o situație identică cu cea prevăzută la art. 69 alin. (6).
Articolul 75
Toate examenele se desfășoară după aceeași metodologie.
Pentru elevii declarați corigenți sau amânați anual, examinarea se face din toată materia studiată de elevi în anul școlar, conform programei școlare a clasei sau grupei respective.
Pentru elevii amânați pe un semestru examinarea se face numai din materia acelui semestru.
Pentru elevii care susțin examene de diferențe examinarea se face din toată materia studiată în anul școlar sau dintr-o parte a acesteia, în funcție de situație.
Disciplinele la care se dau examene de diferență sunt cele prevăzute în trunchiul comun al specializării clasei și care nu au fost studiate de candidat. Se dă examen separat pentru fiecare an de studiu.
Nu se susțin examene de diferență pentru disciplinele din curriculum la decizia școlii.
În cazul elevilor transferați, aceștia preiau disciplinele opționale ale clasei în care se transferă. La disciplinele opționale în curs de desfășurare, părintele/tutorele legal al elevului care nu a împlinit 18 ani își asumă responsabilitatea însușirii de către elev a conținutului programei școlare parcurse până în momentul transferului. În foaia matricolă se trec mediile obținute la opționalele studiate la unitatea de învățământ de la care se transferă.
Articolul 76
Pentru desfășurarea examenelor există 3 tipuri de probe: scrise, orale și practice. La toate examenele se susțin, de regulă, două din cele trei probe - proba scrisă și proba orală.
Pentru disciplinele de studiu la care, datorită profilului sau/și specializării, este necesară și proba practică, modalitățile de susținere a acesteia, precum și cea de-a doua probă de examen sunt stabilite de directorul unității de învățământ, împreună cu membrii catedrei de specialitate.
Proba practică se susține la disciplinele care au, preponderent, astfel de activități.
Directorul unității de învățământ stabilește prin decizie internă componența comisiilor și datele de desfășurare a examenelor. Fiecare comisie are un președinte și 2 profesori examinatori.
Articolul 77
La toate examenele evaluarea elevilor se face de către 2 profesori/învățători de aceeași specialitate sau de specialități înrudite.
Pentru examinarea elevilor corigenți, unul dintre profesori/învățători este cel care a predat elevului disciplina de învățământ în timpul anului școlar. În absența temeinic motivată a acestuia examinarea se face de către un alt profesor de specialitate/învățător din școală, numit de directorul unității de învățământ, sau de către un profesor/învățător de la o altă unitate de învățământ, numit de inspectorul școlar general, la solicitarea întemeiată a directorului unității de învățământ. Dacă directorul unității de învățământ apreciază că între elev și profesor există un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluării, examinarea poate fi făcută de o comisie stabilită de director și avizată de inspectorul de specialitate.
Articolul 78
Proba scrisă a examenelor are o durată de 45 de minute pentru învățământul primar și de 90 de minute pentru învățământul secundar și postliceal, din momentul transcrierii subiectelor pe tablă sau al primirii de către elev a foii cu subiecte. Proba scrisă conține două variante de subiecte, dintre care elevul tratează o singură variantă, la alegere.
Proba orală a examenelor se desfășoară prin dialog profesor-elev, pe bază de bilete de examen. Numărul biletelor de examen este de două ori mai mare decât numărul elevilor care susțin examenul la disciplina respectivă. Fiecare bilet conține două subiecte. Elevul poate schimba de cel mult două ori biletul de examen. Fiecare schimbare atrage scăderea notei acordate de către fiecare examinator cu câte un punct.
Fiecare profesor examinator acordă elevului câte o notă la fiecare probă susținută de acesta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi fracționare. Media aritmetică a notelor acordate la cele două probe, rotunjită la nota întreagă cea mai apropiată, reprezintă nota finală la examenul de corigență, acordată de profesorul/învățătorul examinator; fracțiunile de 50 de sutimi rotunjindu-se în favoarea elevului.
Media obținută de elev la examenul de corigență este media artimetică, nerotunjită, a notelor finale acordate de cei 2 examinatori. Între notele finale acordate de cei 2 examinatori nu se acceptă o diferență mai mare de un punct. În caz contrar, medierea o face președintele comisiei de examen.
La clasele la care evaluarea cunoștințelor se face prin calificative se procedează astfel: după corectarea lucrărilor scrise și după susținerea examenului oral fiecare examinator acordă calificativul său, global; calificativul final al elevului la examenul de corigență se stabilește de comun acord între cei 2 examinatori. În cazul unei neconcordanțe, președintele comisiei de examen are drept de decizie pentru stabilirea calificativului final al elevului la acest examen.
Articolul 79
Elevul corigent este declarat promovat la disciplina de examen dacă obține cel puțin media 5,00/calificativul "Suficient".
Sunt declarați promovați anual elevii care obțin la fiecare disciplină la care susțin examenul de corigență cel puțin media 5,00/calificativul "Suficient".
La examenul de corigență, la cel de încheiere a situației școlare pentru elevii amânați anual și la examenul de diferență care echivalează o disciplină studiată un an școlar complet, media obținută constituie media anuală a disciplinei respective și intră în calculul mediei generale anuale.
La examenul de încheiere a situației școlare pentru elevii amânați pe semestrul al doilea sau la examenul de diferență care echivalează o disciplină numai pe intervalul unui semestru, media obținută constituie media semestrială a elevului la disciplina respectivă.
Articolul 80
Elevii corigenți sau amânați, care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, în cel mult 5 zile lucrătoare de la data examenului, sunt examinați la o dată ulterioară, stabilită de director, dar nu mai târziu de începutul noului an școlar. În situații excepționale, respectiv internări în spital, imobilizări la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul școlar poate aproba susținerea examenului și după începerea cursurilor noului an școlar.
Articolul 81
Rezultatele obținute la examenele de încheiere a situației, la examenele pentru elevii amânați și la examenele de corigență, inclusiv la cele de reexaminare, se consemnează în catalogul de examen de către profesorii/învățătorii examinatori și se trec în catalogul clasei de secretariatul școlii, în termen de maximum 5 zile de la afișarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an școlar.
Rezultatele obținute de elevi la examenele de diferență se consemnează în catalogul de examen, de către examinatori, iar în registrul matricol și în catalogul clasei, de către secretarul școlii.
În catalogul de examen se consemnează notele/calificativele acordate la fiecare probă, nota finală acordată de fiecare profesor examinator sau calificativul global, precum și media obținută de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semnează de către examinatori și de către președintele comisiei, imediat după terminarea examenului.
Președintele comisiei de examen predă secretarului unității de învățământ toate documentele specifice acestor examene, cum ar fi: cataloage de examen, lucrările scrise și însemnările elevilor la proba orală/practică etc. Aceste documente se predau imediat după finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor anului școlar.
Rezultatul la examenele de corigență și la examenele de încheiere a situației pentru elevii amânați, precum și situația școlară anuală a elevilor se afișează a doua zi după încheierea sesiunii de examen și se consemnează în procesul-verbal al consiliului profesoral de la începutul anului școlar.
Articolul 82
După terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situației, de corigență sau de reexaminare, învățătorul/dirigintele consemnează în catalog situația școlară a elevilor care au participat la aceste examene.
Lucrările scrise și foile cu însemnările elevului la proba orală a examenului se păstrează în arhiva unității de învățământ, timp de un an.
Capitolul VII Personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic
Articolul 83
Legea nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și
Legea nr. 128/1997 , cu modificările și completările ulterioare, reglementează funcțiile, competențele, responsabilitățile, drepturile și obligațiile personalului didactic de predare și de instruire practică și ale personalului didactic auxiliar.
Articolul 84
În sistemul național de învățământ funcționează personal didactic de predare și de instruire practică, personal didactic auxiliar și nedidactic cu calități morale, apt din punct de vedere medical, capabil să relaționeze corespunzător cu elevii, părinții și colegii.
Personalul din învățământ are obligația de a participa la programe de formare continuă, în conformitate cu specificul activității și cu reglementările în vigoare, pentru fiecare categorie.
Personalul din învățământ trebuie să aibă o ținută morală demnă, în concordanță cu valorile educaționale pe care le transmite elevilor, o vestimentație decentă și un comportament responsabil.
Personalul din învățământ are obligația să sesizeze, la nevoie, instituțiile publice de asistență socială/ educațională specializată, direcția generală de asistență socială și protecția copilului în legătură cu aspecte care afectează demnitatea, integritatea fizică și psihică a elevului/copilului.
Personalul din învățământ trebuie să dovedească respect și considerație în relațiile cu elevii și cu părinții/reprezentanții legali ai acestora.
Personalului din învățământ îi este interzis să desfășoare acțiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului, viața intimă, privată și familială a acestuia.
Personalului din învățământ îi este interzis să aplice pedepse corporale, precum și să agreseze verbal sau fizic elevii și/sau colegii.
Se interzice personalului didactic să condiționeze evaluarea elevilor sau calitatea prestației didactice la clasă de obținerea oricărui tip de avantaje de la elevi sau de la părinții/aparținătorii/reprezentanții legali ai acestora. Astfel de practici, dovedite, se sancționează cu excluderea din învățământ.
Personalul didactic este obligat să prezinte, conform legii, rezultatele analizelor medicale solicitate, efectuate conform
Legii nr. 128/1997 , cu modificările și completările ulterioare, și Acordului comun, încheiat de Ministerul Educației și Cercetării cu Ministerul Sănătății și Familiei și cu Casa de Asigurări, avizul pentru examenul clinic, eliberat de medicul de familie, examenul pulmonar al cărui cost este suportat de consiliul local, examenul psihologic, realizat de personalul de specialitate din centrele de asistență psihopedagogică din cadrul sistemului de învățământ județean.
Articolul 85
Personalul didactic de predare și de instruire practică din învățământul preuniversitar are drepturile și obligațiile prevăzute în
Legea nr. 128/1997 , cu modificările și completările ulterioare. La nivelul fiecărei unități de învățământ, prin regulamentul de ordine interioară se pot stabili drepturi și obligații specifice, cu consultarea reprezentantului/reprezentanților organizației/organizațiilor sindicale din unitate.
Articolul 86
Compartimentul secretariat este subordonat directorului unității de învățământ.
Secretariatul funcționează pentru elevi, părinți, personalul unității de învățământ și pentru alte persoane interesate, potrivit unui program de lucru aprobat de director.
Secretariatul asigură permanența pe întreaga perioadă de desfășurare a orelor de curs.
Secretarul aduce condica în cancelarie și o ia la sfârșitul orelor. Secretarul descuie și încuie fișetul în care se păstrează cataloagele, la începutul/terminarea orelor, după ce a verificat, împreună cu profesorul/învățătorul de serviciu, existența tuturor cataloagelor.
Secretarul completează fișele matricole, cataloagele de corigență și se ocupă de arhivarea tuturor documentelor școlare.
În perioada vacanțelor școlare cataloagele se păstrează la secretariat.
Procurarea, deținerea și folosirea sigiliilor se fac în conformitate cu reglementările stabilite prin ordin al ministrului educației și cercetării.
Procurarea, completarea, eliberarea și evidența actelor de studii se fac în conformitate cu prevederile "Regulamentului privind regimul juridic al actelor de studii și al documentelor de evidență școlară în învățământul preuniversitar", aprobat prin ordin al ministrului educației și cercetării.
Evidența, selecționarea, păstrarea și depunerea documentelor școlare la Arhivele Naționale, după expirarea termenelor de păstrare stabilite prin Indicatorul termenelor de păstrare, aprobat prin ordin al ministrului educației și cercetării, se fac în conformitate cu prevederile
Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 , cu modificările ulterioare.
Articolul 87
Serviciul de contabilitate este subordonat directorului unității de învățământ.
Serviciul de contabilitate al unității de învățământ și cel al centrului de execuție bugetară, acolo unde este cazul, subordonat directorului-ordonator terțiar de credite, asigură și răspunde de organizarea și desfășurarea activității financiar-contabile a unității de învățământ, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.
Contabilitatea îndeplinește orice sarcini financiar-contabile încredințate de director sau stipulate expres în acte normative.
Articolul 88
Serviciul de administrație este subordonat directorului unității de învățământ.
Administratorul își desfășoară activitatea sub conducerea directorului, răspunde de gestionarea și de întreținerea bazei materiale a unității de învățământ, coordonează activitatea personalului administrativ de întreținere și curățenie (mecanici, paznici, portari, magazineri, muncitori, gestionari, personalul pentru cantină, internat și aprovizionare).
Întregul inventar mobil și imobil al unității de învățământ se trece în registrul inventar al acesteia și în evidențele contabile. Schimbarea destinației bunurilor ce aparțin unității de învățământ se poate face numai cu îndeplinirea formelor legale.
Programul personalului de îngrijire se stabilește de administrator, potrivit nevoilor unității de învățământ, și se aprobă de director.
Administratorul stabilește sectoarele de lucru ale personalului de îngrijire. În funcție de nevoile unității de învățământ, directorul poate schimba aceste sectoare.
Administratorul nu poate folosi personalul subordonat în alte activități decât în cele necesare unității de învățământ.
Articolul 89
Bibliotecarul este subordonat directorului unității de învățământ.
Bibliotecarul organizează activitatea bibliotecii, asigură funcționarea acesteia și este interesat de completarea rațională a fondului de publicații.
Activitățile de bază ale bibliotecarului sunt:
a) îndrumă lectura și studiul și ajută la elaborarea lucrărilor elevilor, punând la dispoziție acestora instrumente de informare, respectiv fișiere, cataloage, liste bibliografice etc., care să le înlesnească o orientare rapidă în colecțiile bibliotecii;
b) sprijină informarea și documentarea rapidă a personalului didactic;
c) participă la toate cursurile specifice de formare continuă.
Bibliotecarul organizează sau participă la organizarea de acțiuni specifice: lansare de carte, întâlniri literare, simpozioane, vitrine și expoziții de cărți, standuri de noutăți sau de colecții de cărți, prezentări de manuale opționale etc.
Articolul 90
Laborantul, informaticianul, programatorul, tehnicianul, pedagogul și profesorul documentarist sunt subordonați directorului unității de învățământ.
Atribuțiile fiecărei funcții menționate la alin. (1) sunt prevăzute în fișele de post aprobate de director.
Capitolul VIII Elevii
Secțiunea 1 Dobândirea calității de elev
Articolul 91
Orice persoană, indiferent de sex, rasă, naționalitate, apartenență politică sau religioasă, care este înscrisă în unitatea de învățământ și participă la activitățile organizate de aceasta, are calitatea de elev.
Articolul 92
În învățământul primar (clasele I-IV) și în ciclul gimnazial al învățământului secundar inferior (clasele V-VIII), calitatea de elev se dobândește în urma solicitării scrise adresate de părinți sau tutori legali către unitatea de învățământ de stat ori particular. Părintele sau tutorele legal are dreptul de a alege forma de învățământ și felul educației copilului minor.
În ciclul inferior al liceului și în școala de arte și meserii (clasele IX-X), în învățământul secundar superior (ciclul superior al liceului), în anul de completare și în învățământul postliceal, înscrierea elevilor se face pe baza regulamentului de admitere sau a criteriilor generale elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, în limita numărului de locuri din planul de școlarizare. Înscrierea în ciclul superior al liceului, cursuri de zi, se poate face în primii 2 ani de la absolvirea ciclului inferior al liceului/anului de completare, dacă la data începerii anului școlar elevul nu a depășit vârsta de 18 ani.
Elevii promovați vor fi înscriși de drept în anul următor de studiu, dacă nu există prevederi specifice de admitere în anul respectiv.
Elevii repetenți, retrași sau exmatriculați cu drept de reînscriere, din învățământul de zi, se pot reînmatricula, la cerere, la același nivel, ciclu de învățământ și, după caz, rută de profesionalizare, la învățământul de zi, în următorii 2 ani consecutivi, redobândind calitatea de elev. Înscrierea acestora la alte forme de învățământ se poate face și după mai mult de 2 ani. Elevii de la celelalte forme de învățământ, repetenți, retrași sau exmatriculați cu drept de reînscriere, se pot reînmatricula, la cerere, la orice formă de învățământ, cu excepția celui de zi. Reînmatricularea acestora se poate face și după mai mult de 2 ani școlari.
Secțiunea 2 Exercitarea calității de elev
Articolul 93
Calitatea de elev se exercită prin frecventarea cursurilor și prin participarea la toate activitățile existente în programul fiecărei unități de învățământ.
Evidența prezenței elevilor se face la fiecare oră de curs de către învățător/profesor, care consemnează în mod obligatoriu fiecare absență.
Elevii din învățământul obligatoriu, înscriși la cursuri cu frecvență redusă sau la distanță, sunt obligați să se prezinte la fiecare sesiune de examene organizată de unitatea de învățământ.
Articolul 94
Absențele datorate îmbolnăvirii elevilor, bolilor contagioase din familie sau altor cazuri de forță majoră, dovedite cu acte legale, sunt considerate motivate.
Motivarea absențelor se efectuează pe baza următoarelor acte:
a) adeverință eliberată de medicul cabinetului școlar sau de medicul de familie și avizată de medicul școlar (dacă există);
b) adeverință/certificat medical eliberată/eliberat de unitatea sanitară, în cazul în care elevul a fost internat în spital, avizată/avizat de medicul școlar (dacă există);
c) cererea scrisă a părintelui/tutorelui legal al elevului, adresată directorului unității de învățământ și aprobată de acesta în urma consultării cu dirigintele/învățătorul clasei.
Motivarea absențelor se face de către învățător sau diriginte, în ziua prezentării actelor justificative.
În cazul elevilor minori, părintele/tutorele legal are obligația de a prezenta personal dirigintelui actele justificative pentru absențele copilului său.
Actele pe baza cărora se face motivarea absențelor vor fi prezentate în termen de maximum 7 zile de la reluarea activității elevului și vor fi păstrate de către învățător/diriginte pe tot parcursul anului școlar.
Toate adeverințele medicale trebuie să aibă viza cabinetului care are în evidență fișele medicale/carnetele de sănătate ale elevilor.
Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (5) atrage, de regulă, declararea absențelor ca nemotivate.
La cererea scrisă a unităților de învățământ în care este organizat învățământ sportiv sau a structurilor naționale sportive, directorul poate aproba motivarea absențelor elevilor care participă la cantonamente și la competiții de nivel local, național și internațional, cu condiția recuperării materiei, în vederea încheierii situației școlare.
Articolul 95
Elevii din învățământul obligatoriu, cu handicap fizic, nedeplasabili, cu boli cronice grave, pot fi scutiți parțial sau total de frecvență, beneficiind de îndrumarea unității de învățământ. Scutirea se acordă, la cerere, de director, pe baza actelor medicale doveditoare și a recomandării exprese a compartimentului de igienă școlară din cadrul direcției de sănătate publică județene/a municipiului București.
Articolul 96
Elevii și elevele aflați în situații speciale (căsătorie, nașterea unui copil, persoane existente în îngrijirea elevului, detenție etc.) vor fi sprijiniți să finalizeze ciclul de învățământ.
Secțiunea 3 Drepturile elevilor
Articolul 97
Elevii din învățământul de stat și particular se bucură de toate drepturile constituționale. Elevii din învățământul de stat și particular acreditat se bucură de egalitate în toate drepturile conferite de calitatea de elev.
Nici o activitate organizată în unitatea de învățământ nu poate leza demnitatea sau personalitatea elevilor.
Elevul sau, după caz, reprezentantul său legal are dreptul de a contesta modalitățile și rezultatele evaluării. Contestația se adresează cadrului didactic respectiv, care are obligația de a motiva/justifica modalitatea de evaluare și rezultatele acesteia. În situația în care argumentele nu sunt considerate satisfăcătoare, elevul/reprezentantul său legal se poate adresa directorului unității școlare, care, pentru soluționarea contestației, va desemna profesori de specialitate care nu predau la clasa respectivă.
Articolul 98
Elevii din învățământul de stat beneficiază de învățământ gratuit.
Elevii pot beneficia de burse sau de alte forme de sprijin material și financiar pentru studii, acordate de bănci, în condițiile legii. Statul îi sprijină material, cu precădere, pe elevii care obțin performanțe, rezultate foarte bune la învățătură sau la activități artistice și sportive, precum și pe cei cu situație materială precară.
Elevii pot beneficia de suport financiar și din sursele extrabugetare ale unităților de învățământ de stat.
Articolul 99
Conducerile unităților de învățământ sunt obligate să pună gratuit la dispoziția elevilor bazele materiale și bazele sportive pentru pregătirea organizată a acestora.
Elevii pot fi cazați în internate și pot servi masa la cantinele școlare, în condițiile stabilite prin regulamente de organizare și funcționare a unităților respective.
Copiii personalului didactic de predare și de instruire practică beneficiază de gratuitate la cazare în cămine și internate.
Articolul 100
În timpul școlarizării elevii beneficiază de asistență psihopedagogică și medicală gratuită. De asemenea, ei au dreptul la bilete cu prețuri reduse la spectacole, muzee, manifestări cultural-sportive și la reduceri la transportul în comun, pe baza carnetului de elev vizat la zi.
Articolul 101
Elevii din învățământul de stat și particular au dreptul să fie evidențiați și să primească premii și recompense pentru rezultate deosebite obținute la activitățile școlare și extrașcolare, precum și pentru atitudine civică exemplară.
Articolul 102
Elevii din învățământul obligatoriu primesc gratuit manuale școlare. Beneficiază de aceeași gratuitate și elevii din învățământul secundar superior ai căror părinți au un venit lunar, pe membru de familie, egal sau mai mic decât salariul minim brut pe economie.
Articolul 103
Elevii aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile și formele de învățământ, în condițiile prevăzute de
Legea nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 104
Elevii au dreptul să opteze, conform legii, pentru tipul și forma de învățământ pe care le vor urma și să aleagă parcursul școlar corespunzător intereselor, pregătirii și competențelor lor. Pentru elevii minori acest drept se exercită de către părinții/tutorii legali ai copiilor.
Articolul 105
În fiecare unitate de învățământ de stat sau particular se constituie consiliul elevilor, format din liderii elevilor de la fiecare clasă.
Consiliul elevilor funcționează în baza unui regulament propriu, avizat de conducerea unității de învățământ și care este anexă la regulamentul intern.
Consiliul elevilor își desemnează reprezentanții, elevi din clasele IX-XII/XIII sau din învățământul postliceal, pentru a participa la ședințele consiliului de administrație al unității de învățământ.
Articolul 106
Elevii au dreptul să participe la activitățile extrașcolare organizate de unitatea de învățământ, precum și la cele care se desfășoară în palatele și în cluburile elevilor, în bazele sportive și de agrement, în taberele și în unitățile conexe inspectoratelor școlare, în cluburile și în asociațiile sportive, cu respectarea prevederilor regulamentelor de funcționare ale acestora.
Articolul 107
Elevilor din învățământul preuniversitar de stat și particular le este garantată, conform legii, libertatea de asociere în cercuri și în asociații științifice, culturale, artistice, sportive sau civice, care se organizează și funcționează pe baza unui statut propriu, aprobat de directorul unității de învățământ.
Exercitarea dreptului la reuniune, conform art. 15 alin. (2) din Convenția cu privire la drepturile copilului, nu poate fi supusă decât acelor limitări care sunt prevăzute de lege și care sunt necesare într-o societate democratică, în interesul siguranței naționale, al ordinii publice, pentru a proteja sănătatea și moralitatea publică sau drepturile și libertățile altora.
Dreptul la reuniune se exercită în afara orarului zilnic, iar activitățile pot fi susținute în unitatea de învățământ, la cererea grupului de inițiativă, numai cu aprobarea directorului. Aprobarea pentru desfășurarea acestor acțiuni va fi condiționată de acordarea de garanții scrise, oficiale, privind asigurarea de către organizatori a securității persoanelor și a bunurilor.
În cazul în care conținutul activităților care se desfășoară în unitatea de învățământ de stat sau particular contravine principiilor sus-menționate, directorul unității de învățământ poate suspenda sau interzice desfășurarea acestor activități.
Articolul 108
În unitățile de învățământ de stat și particular, conform legii, libertatea elevilor de a redacta și a difuza reviste/publicații școlare proprii este garantată.
În cazul în care aceste reviste/publicații conțin elemente care afectează siguranța națională, ordinea publică, sănătatea și moralitatea, drepturile și libertățile cetățenești sau prevederile prezentului regulament și ale regulamentului de ordine interioară al unității de învățământ, directorul va suspenda editarea și difuzarea acestora.
Articolul 109
Elevii din învățământul de stat și particular, cu aptitudini și performanțe școlare excepționale, pot promova 2 ani într-un an școlar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educației și Cercetării.
Secțiunea 4 Îndatoririle elevilor
Articolul 110
Elevii din învățământul de stat și particular au datoria de a frecventa cursurile, de a se pregăti la fiecare disciplină de studiu și de a-și însuși cunoștințele prevăzute de programele școlare.
Articolul 111
Elevii trebuie să aibă o comportare civilizată și o ținută decentă atât în unitatea de învățământ, cât și în afara ei.
Elevii trebuie să cunoască și să respecte:
a) legile statului;
b) prezentul regulament și regulamentul intern;
c) regulile de circulație și cele cu privire la apărarea sănătății;
d) normele de tehnica securității muncii, de prevenire și de stingere a incendiilor;
e) normele de protecție civilă;
f) normele de protecție a mediului.
Articolul 112
Este interzis elevilor:
a) să distrugă documente școlare, precum cataloage, carnete de elev, foi matricole etc.;
b) să deterioreze bunurile din patrimoniul unității de învățământ;
c) să aducă și să difuzeze în unitatea de învățământ materiale care, prin conținutul lor, atentează la independența, suveranitatea și integritatea națională a țării, care cultivă violența și intoleranța;
d) să organizeze și să participe la acțiuni de protest care afectează desfășurarea activității de învățământ sau frecvența la cursuri a elevilor;
e) să blocheze căile de acces în spațiile de învățământ;
f) să dețină și să consume în perimetrul unității de învățământ și în afara acestuia droguri, băuturi alcoolice și țigări și să participe la jocuri de noroc;
g) să introducă în perimetrul unității de învățământ orice tipuri de arme sau alte instrumente, precum muniție, petarde, pocnitori etc., care, prin acțiunea, lor pot afecta integritatea fizică și psihică a colectivului de elevi și a personalului unității de învățământ;
h) să posede și să difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografic;
i) să utilizeze telefoanele celulare în timpul orelor de curs, al examenelor și al concursurilor;
j) să lanseze anunțuri false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile în perimetrul unității de învățământ;
k) să aibă ținută, comportamente și atitudini ostentative și provocatoare;
l) să aducă jigniri și să manifeste agresivitate în limbaj și în comportament față de colegi și față de personalul unității de învățământ.
Articolul 113
Elevii au obligația să poarte asupra lor carnetul de elev, să îl prezinte profesorilor/învățătorilor pentru consemnarea notelor, precum și părinților pentru informare în legătură cu situația școlară.
Articolul 114
Elevii din învățământul preuniversitar de stat trebuie să utilizeze cu grijă manualele școlare primite gratuit și să le restituie în stare bună la sfârșitul anului școlar.
Secțiunea 5 Recompensarea elevilor
Articolul 115
Elevii care obțin rezultate remarcabile în activitatea școlară și extrașcolară și se disting prin comportare exemplară pot primi următoarele recompense:
a) evidențiere în fața colegilor clasei;
b) evidențiere, de către director, în fața colegilor de școală sau a consiliului profesoral;
c) comunicare verbală sau scrisă adresată părinților, cu menționarea faptelor deosebite pentru care elevul este evidențiat;
d) burse de merit, de studiu sau alte recompense materiale acordate de stat, de agenți economici sau de sponsori;
e) premii, diplome, medalii;
f) recomandare pentru trimiterea, cu prioritate, în excursii sau în tabere de profil din țară și din străinătate;
g) premiul de onoare al unității de învățământ.
Articolul 116
Acordarea premiilor elevilor la sfârșitul anului școlar se face la nivelul unității de învățământ, la propunerea dirigintelui, a consiliului clasei, a directorului școlii.
Se pot acorda premii elevilor care:
a) au obținut primele 3 medii generale pe clasă, cu condiția ca acestea să nu fie mai mici de 9,00; pentru următoarele 3 medii se pot acorda mențiuni;
b) s-au distins la una sau mai multe discipline de studiu;
c) au obținut performanțe la concursuri, festivaluri, expoziții și la alte activități extrașcolare desfășurate la nivel local, județean, național ori internațional;
d) s-au remarcat prin fapte de înaltă ținută morală și civică;
e) au avut la nivelul clasei cea mai bună frecvență pe parcursul anului școlar.
Se pot acorda premii și pentru alte situații prevăzute de regulamentul intern al unității de învățământ.
Articolul 117
Unitatea de învățământ și alți factori pot stimula activitățile de performanță ale elevilor la nivel local, național și internațional, prin alocarea unor premii sau burse din partea consiliului reprezentativ al părinților, a agenților economici, a fundațiilor științifice și culturale, a comunității locale etc.
Secțiunea 6 Sancțiunile aplicate elevilor
Articolul 118
Elevii care săvârșesc fapte prin care se încalcă dispozițiile legale în vigoare, inclusiv regulamentele școlare, vor fi sancționați în funcție de gravitatea acestora.
Sancțiunile care se pot aplica elevilor sunt următoarele:
a) observația individuală;
b) mustrare în fața clasei și/sau în fața consiliului clasei/consiliului profesoral;
c) mustrare scrisă;
d) retragerea temporară sau definitivă a bursei;
e) eliminarea de la cursuri pe o perioadă de 3-5 zile;
f) mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeași școală;
g) mutarea disciplinară la o altă unitate de învățământ, cu acceptul conducerii unității primitoare;
h) preavizul de exmatriculare;
i) exmatricularea.
Toate sancțiunile aplicate elevilor sunt comunicate în scris părinților/reprezentantului legal.
Articolul 119
Observația individuală constă în dojenirea elevului.
Sancțiunea se aplică de diriginte/învățător sau de director.
Sancțiunea nu atrage și alte măsuri disciplinare.
Articolul 120
Mustrarea în fața clasei și/sau în fața consiliului clasei/consiliului profesoral constă în dojenirea elevului și sfătuirea acestuia să se poarte în așa fel încât să dea dovadă de îndreptare, atrăgându-i-se totodată atenția că dacă nu își schimbă comportamentul i se va aplica o sancțiune mai severă.
Sancțiunea se aplică de către diriginte/învățător sau director.
Sancțiunea este însoțită de scăderea notei la purtare.
Articolul 121
Mustrarea scrisă constă în dojenirea elevului în scris, la propunerea consiliului clasei sau a directorului, de către diriginte/învățător și director și înmânarea documentului părinților/tutorilor legali, personal, sub semnătură.
Sancțiunea se înregistrează în catalogul clasei, precizându-se numărul documentului.
Sancțiunea se consemnează în raportul consiliului clasei, prezentat consiliului profesoral la sfârșitul semestrului sau al anului școlar.
Sancțiunea este însoțită de scăderea notei la purtare.
Articolul 122
Retragerea temporară sau definitivă a bursei se aplică de director, la propunerea consiliului clasei.
Sancțiunea este însoțită de scăderea notei la purtare.
Articolul 123
Eliminarea de la cursuri pe o perioadă de 3-5 zile constă în înlocuirea activității obișnuite a elevului, pentru perioada aplicării sancțiunii, cu un alt tip de activitate, desfășurată de regulă în cadrul unității de învățământ, în conformitate cu prevederile regulamentului intern, și stabilită de către director, la propunerea consiliului clasei.
Dacă elevul refuză să participe la aceste activități, absențele sunt considerate nemotivate și se consemnează în catalogul clasei.
Sancțiunea se consemnează în catalogul clasei, precizându-se numărul și data documentului, și în raportul consiliului clasei la sfârșitul semestrului sau al anului școlar.
Această sancțiune nu se aplică elevilor din clasele I-IV.
Sancțiunea este însoțită de scăderea notei la purtare.
Articolul 124
Mutarea disciplinară la o clasă paralelă se aplică prin înmânarea în scris a sancțiunii, sub semnătură, de către diriginte/învățător și director părintelui/tutorelui legal sau elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.
Sancțiunea se consemnează în registrul de evidență a elevilor, în catalogul clasei și în registrul matricol.
Sancțiunea se consemnează în raportul consiliului clasei, la sfârșitul semestrului sau al anului școlar.
Sancțiunea este însoțită de scăderea notei la purtare.
Articolul 125
Preavizul de exmatriculare se întocmește în scris de diriginte și director, pentru elevii care absentează nejustificat 20 de ore la diferite discipline de studiu sau 15% din totalul orelor de la o singură disciplină/un singur modul, cumulate pe un an școlar, și se înmânează sub semnătură părintelui/tutorelui legal sau elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.
Sancțiunea se aplică elevilor din sistemul de învățământ liceal, postliceal și profesional, cu excepția elevilor din învățământul obligatoriu.
Sancțiunea se consemnează în registrul de evidență a elevilor și în catalogul clasei și se menționează în raportul consiliului clasei la sfârșit de semestru sau de an școlar.
Sancțiunea este însoțită de scăderea notei la purtare.
Articolul 126
Exmatricularea constă în eliminarea, până la sfârșitul anului școlar, a elevului din unitatea de învățământ în care acesta a fost înscris.
Exmatricularea poate fi:
a) exmatriculare cu drept de reînscriere în anul următor în aceeași unitate de învățământ și în același an de studiu;
b) exmatriculare fără drept de reînscriere în aceeași unitate de învățământ;
c) exmatriculare din toate unitățile de învățământ, fără drept de reînscriere, pentru o perioadă de timp.
Articolul 127
Exmatricularea cu drept de reînscriere în anul următor în aceeași unitate de învățământ și în același an de studiu se aplică elevilor din învățământul secundar superior, din anul de completare și din învățământul postliceal, pentru abateri grave, prevăzute de prezentul regulament sau apreciate ca atare de către consiliul profesoral al unității de învățământ.
Sancțiunea se aplică și pentru un număr de cel puțin 40 de absențe nejustificate din totalul orelor de studiu sau cel puțin 30% din totalul orelor la o singură disciplină de studiu/un singur modul, cumulate pe un an școlar.
Sancțiunea se aprobă în consiliul profesoral, la propunerea dirigintelui, prin consultarea directorului. Dacă motivul sancționării îl reprezintă absențele nejustificate, aprobarea este condiționată de emiterea preavizului de exmatriculare.
Sancțiunea se consemnează în registrul de procese-verbale ale consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidență a elevilor și în registrul matricol.
Sancțiunea se comunică părintelui/tutorelui legal și elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani, în scris, sub semnătură, de către dirigintele clasei.
Sancțiunea este însoțită de scăderea notei la purtare sub 6,00.
Articolul 128
Exmatricularea fără drept de reînscriere în aceeași unitate de învățământ se aplică elevilor din învățământul secundar superior și din anul de completare, pentru abateri deosebit de grave, apreciate ca atare de către consiliul profesoral.
Aplicarea sancțiunii se aprobă de către consiliul profesoral, la propunerea consiliului clasei sau a directorului.
Sancțiunea se consemnează în registrul de procese-verbale ale consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidență a elevilor și în registrul matricol.
Sancțiunea se comunică părintelui/tutorelui legal și elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani, în scris, sub semnătură, de către dirigintele clasei.
Sancțiunea este însoțită de scăderea notei la purtare sub 6,00.
Articolul 129
Exmatricularea din toate unitățile de învățământ, fără drept de reînscriere pentru o perioadă de timp, se aplică elevilor din învățământul secundar superior, din anul de completare și din învățământul postliceal pentru abateri deosebit de grave.
Aplicarea sancțiunii și stabilirea duratei se fac de către Ministerul Educației și Cercetării, la propunerea motivată a consiliului profesoral.
Sancțiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidență al elevilor și în registrul matricol.
Sancțiunea se comunică de Ministerul Educației și Cercetării în scris, sub semnătură, părintelui/tutorelui legal și elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.
Sancțiunea este însoțită de scăderea notei la purtare sub 6,00.
Articolul 130
Dacă elevul căruia i s-a aplicat o sancțiune menționată la art. 120-123 dă dovadă de un comportament ireproșabil pe o perioadă de cel puțin 8 săptămâni de școală până la încheierea semestrului/anului școlar, prevederea privind scăderea notei la purtare, asociată sancțiunii, se poate anula.
Anularea este decisă de cel care a aplicat sancțiunea.
Articolul 131
Pentru toți elevii din învățământul preuniversitar, la fiecare 10 absențe nejustificate pe semestru din totalul orelor de studiu sau la 10% absențe nejustificate din numărul de ore pe semestru la o disciplină/modul, va fi scăzută nota la purtare cu câte un punct.
Articolul 132
Elevii vinovați de deteriorarea bunurilor unității de învățământ plătesc toate lucrările necesare reparațiilor sau suportă toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate.
În cazul în care vinovatul nu se cunoaște, răspunderea materială devine colectivă, revenind întregii clase.
În cazul distrugerii/deteriorării manualelor școlare primite gratuit, elevii vinovați înlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou, corespunzător disciplinei, anului de studiu și tipului de manual deteriorat, iar în caz de imposibilitate achită contravaloarea acestuia.
Pentru faptele prevăzute la alin. (1) și (3) elevii pot fi sancționați în conformitate cu dispozițiile art. 119-129.
Articolul 133
Contestațiile împotriva sancțiunilor prevăzute la art. 119-128 se adresează în scris consiliului de administrație al unității de învățământ, în termen de 5 zile de la aplicarea sancțiunii.
Contestația se soluționează în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia la secretariatul unității de învățământ.
Hotărârea consiliului de administrație este definitivă.
Articolul 134
Sancțiunea prevăzută la art. 129 este definitivă și poate fi contestată în conformitate cu dispozițiile
Secțiunea 7 Transferul elevilor
Articolul 135
Elevii au dreptul să se transfere de la o unitate la alta, de la o filieră la alta, de la un profil la altul, de la o specializare/calificare profesională la alta, de la o formă de învățământ la alta, în conformitate cu prevederile prezentului regulament și ale regulamentului intern al unității de învățământ de la și la care se face transferul. Aprobările pentru transfer se dau de către consiliile de administrație ale celor două unități de învățământ.
Articolul 136
Elevii din clasa a IX-a se pot transfera numai după primul semestru, dacă media lor de admitere este cel puțin egală cu media ultimului admis la specializarea la care se solicită transferul. În situații medicale deosebite, elevii de clasa a IX-a pot fi transferați și în cursul primului semestru sau înainte de începerea acestuia, pe baza avizului comisiei medicale județene, respectiv a municipiului București, cu respectarea condiției de medie menționate anterior.
Elevii din clasele X-XII/XIII se pot transfera de regulă la clasele la care media lor din ultimul an este cel puțin egală cu media ultimului promovat din clasa la care se solicită transferul. Excepțiile de la această prevedere se aprobă de către consiliul profesoral.
Articolul 137
În învățământul primar (clasele I-IV) și în ciclul gimnazial al învățământului secundar inferior (clasele V-VIII) elevii se pot transfera după cum urmează:
a) în aceeași unitate de învățământ, de la o clasă la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasă;
b) de la o unitate de învățământ la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasă.
Articolul 138
În învățământul profesional (școală de arte și meserii și anul de completare) elevii se pot transfera după cum urmează:
a) în aceeași unitate de învățământ, de la o clasă la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasă;
b) de la o unitate de învățământ la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasă.
În cazul schimbării domeniului de pregătire/calificării profesionale, se susțin examene de diferență.
Articolul 139
Gemenii se pot transfera în clasa celui cu media mai mare sau invers, la cererea acestora.
Articolul 140
În învățământul postliceal elevii se pot transfera de la o calificare profesională la alta, în cadrul aceluiași profil, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasă. În cazul schimbării calificării profesionale se susțin examene de diferență.
Articolul 141
Elevii din învățământul liceal se pot transfera, păstrând forma de învățământ, astfel:
a) în aceeași unitate de învățământ, de la o clasă la alta, cu aceeași specializare/calificare profesională, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasă;
b) în aceeași unitate de învățământ, de la o filieră la alta, de la un profil la altul, de la o specializare la alta, de la o calificare profesională la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasă, după promovarea examenelor de diferență;
c) de la un liceu la altul, respectând filiera, profilul, specializarea, respectiv calificarea profesională, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasă, în baza criteriilor prevăzute în prezentul regulament și în regulamentul intern al liceului la care se solicită transferul;
d) de la un liceu la altul, schimbând filiera, profilul, specializarea, respectiv calificarea profesională, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasă, după promovarea examenelor de diferență, în baza criteriilor prevăzute în regulamentul intern al unității de învățământ la care se solicită transferul.
Elevii din învățământul liceal se pot transfera la școala de arte și meserii, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasă, după recuperarea practicii, în baza criteriilor prevăzute de regulamentul intern al unității de învățământ la care se solicită transferul.
Articolul 142
Elevii de la școala de arte și meserii, care au promovat testele naționale, se pot transfera, după promovarea clasei a IX-a, în clasa a X-a de liceu, după promovarea examenelor de diferențe, în limita efectivului de 30 de elevi/clasă.
Obiectele de studiu, precum și materia din care se susțin examene de diferență se stabilesc de conducerile liceelor, prin compararea curriculumului liceal cu cel al școlii de arte și meserii.
La disciplinele care se află în planul-cadru al specializării liceale la care se solicită transferul, dar nu sunt prevăzute în planul-cadru al școlii de arte și meserii, la clasa a IX-a, examenele de diferențe se susțin din toată materia prevăzută în programele de liceu la clasa a IX-a, la disciplinele respective.
La disciplinele care se regăsesc atât în planul-cadru al specializării liceale la care se solicită transferul, cât și în planul-cadru al școlii de arte și meserii, la clasa a IX-a, examenele de diferențe se susțin numai din materia necuprinsă în programele școlare pentru școala de arte și meserii.
Articolul 143
Elevii din învățământul liceal, din școala de arte și meserii, din anul de completare și din învățământul postliceal se pot transfera de la o formă de învățământ la alta astfel:
a) elevii de la învățământul seral, cu frecvență redusă sau la distanță se pot transfera la forma de învățământ de zi, cu susținerea și promovarea examenelor de diferență, dacă au media anuală cel puțin 7,00 la fiecare obiect de studiu, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasă și potrivit criteriilor prevăzute în regulamentul intern;
b) elevii de la învățământul cu frecvență redusă sau la distanță se pot transfera la învățământul seral în condițiile precizate la lit. a);
c) elevii de la cursurile de zi se pot transfera la forma de învățământ seral, cu frecvență redusă sau la distanță, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasă.
Articolul 144
Elevii din învățământul preuniversitar particular autorizat se pot transfera la unități de învățământ de stat, la sfârșitul anului școlar, în condițiile prezentului regulament.
Elevii din învățământul preuniversitar de stat se pot transfera în învățământul particular, cu acordul unității primitoare.
Articolul 145
Nepromovarea unuia dintre examenele de diferență anulează dreptul la transfer. Școala de la care elevul a solicitat transferul este obligată să îl reprimească.
Articolul 146
Transferurile în care se păstrează forma de învățământ se pot efectua numai în perioada intersemestrială sau a vacanței de vară; regulamentul intern al unității de învățământ poate prevedea și condiții speciale de transfer.
Articolul 147
Transferurile în care se schimbă forma de învățământ se efectuează în următoarele perioade:
a) de la învățământul de zi la altă formă de învățământ sau de la învățământul seral la cel cu frecvență redusă ori la distanță, în perioada intersemestrială sau a vacanței de vară;
b) de la învățământul cu frecvență redusă sau la distanță la cel seral ori de la alte forme de învățământ la cel de zi, numai în perioada vacanței de vară;
c) elevii din clasa a XII-a, învățământ de zi, se pot transfera în clasa a XIII-a, învățământ seral, după absolvirea semestrului I al clasei a XII-a și după susținerea, dacă este cazul, a examenelor de diferență. În această situație pe diploma de absolvire și în registrul matricol se menționează anul școlar, semestrul I/zi, clasa a XII-a și semestrul II/seral, clasa a XIII-a. Mediile anuale pe discipline se calculează din mediile celor două semestre.
Articolul 148
Transferul elevilor în timpul anului școlar se poate efectua în mod excepțional cu respectarea prevederilor art. 136-145, în următoarele situații:
a) la schimbarea domiciliului părinților într-o altă localitate;
b) la recomandarea de transfer, eliberată pe baza unei expertize medicale efectuate de direcția de sănătate publică;
c) la/de la învățământul de artă sau sportiv;
d) de la liceu la școala de arte și meserii;
e) de la învățământul intensiv sau bilingv la celelalte profiluri.
Articolul 149
După aprobarea transferului, școala primitoare este obligată să solicite situația școlară a elevului în termen de 5 zile. Școala de la care se transferă elevul este obligată să trimită la școala primitoare situația școlară a celui transferat, în termen de 10 zile. Elevul nu este înscris în catalog până la primirea situației școlare de către școala la care s-a transferat.
Secțiunea 8 Încetarea calității de elev
Articolul 150
Calitatea de elev încetează în următoarele situații:
a) la absolvirea studiilor învățământului obligatoriu, liceal, postliceal sau profesional;
b) în cazul exmatriculării;
c) în cazul abandonului școlar;
d) la cererea scrisă a elevului major sau a părintelui/tutorelui legal, caz în care elevii se consideră retrași;
e) în cazul în care elevul înscris/admis la învățământul secundar superior și postliceal nu se prezintă la cursuri în termen de 20 de zile de la începerea lor fără să justifice absențele.
Prevederile alin. (1) lit. b) și d) nu se aplică în învățământul obligatoriu.
Capitolul IX Învățământul special
Articolul 151
Organizarea și funcționarea unităților de învățământ special sunt reglementate prin regulament specific, aprobat prin ordin al ministrului.
Articolul 152
Copiii cu deficiențe mentale ușoare și medii pot fi înscriși în clasa I în școala de masă cea mai apropiată de domiciliul acestora sau la o altă școală, la solicitarea părinților.
Elevii cu deficiențe mentale ușoare și medii, înscriși în unitățile de învățământ special, sunt integrați în școlile de masă prin următoarele forme:
a) integrare individuală sau de grup, pentru elevii cu deficiențe ușoare;
b) integrare prin clase speciale compacte, pentru elevii cu deficiențe medii.
Elevii cu alte tipuri sau grade de deficiență pot fi înscriși în clasa I sau integrați în școala de masă, la cererea părinților.
Toți elevii cu deficiențe, care frecventează învățământul de masă, beneficiază de:
a) asistență psihopedagogică și de specialitate, acordată de cadre didactice itinerante și de sprijin;
b) toate drepturile privind ocrotirea și asistența socială, stipulate de prevederile legislației în vigoare.
Articolul 153
Personalul didactic care se ocupă de instrucția, educația, reabilitarea, recuperarea și integrarea școlară și socială a copiilor cu cerințe educative speciale este considerat personal care activează în sfera educației speciale și beneficiază de prevederile legislației referitoare la învățământul special.
Articolul 154
Întrucât dispun de dotări corespunzătoare și de personal specializat, unitățile de învățământ special pot oferi școlilor de masă următoarele tipuri de servicii:
a) activități de învățare individualizată;
b) activități de adaptare curriculară și de evaluare;
c) activități individualizate de intervenție;
d) terapii specifice pentru: dificultăți de învățare, tulburări de limbaj, dificultăți de dezvoltare, dificultăți de adaptare;
e) psihodiagnoză, proiectare, prognoză psihologică;
f) consiliere pentru elevi și părinți;
g) orientare școlară și profesională;
h) asistență la domiciliu pentru persoanele nedeplasabile;
i) consiliere psihopedagogică pentru profesorii care predau în școlile de masă.
Articolul 155
Elevii cu cerințe educative speciale, integrați în învățământul de masă, beneficiază de planuri de învățământ modificate, de programe școlare adaptate, precum și de programe de intervenție personalizate.
Articolul 156
În unitățile de învățământ special pot să funcționeze grupe de preșcolari și clase din școlile de masă, urmând ca ambele categorii de elevi să beneficieze de servicii de specialitate competente și eficiente.
Școlile speciale care primesc asemenea clase își vor schimba structura, organizarea, componența, conținutul și obiectivele de realizat și vor înceta să se numească școli speciale.
Articolul 157
Tipul și forma de școlarizare a copiilor cu deficiențe sunt dependente numai de tipul și de gradul deficienței acestora.
Articolul 158
Elevii cu deficiențe, integrați în învățământul de masă, au aceleași drepturi și obligații ca și ceilalți elevi.
Articolul 159
Transferul elevilor cu deficiențe, integrați în învățământul de masă, de la o școală la alta se realizează la sfârșitul fiecărui an școlar, cu condiția obținerii mediei de trecere la toate obiectele de învățământ.
Articolul 160
Elevilor cu deficiențe, școlarizați în unități de învățământ special din alte județe decât din județul de domiciliu, li se asigură finanțarea deplasării, a mesei și a cazării de către consiliul județean al județului de domiciliu al acestora.
Capitolul X Transportul elevilor
Articolul 161
Transportul elevilor cu microbuzele oferite de Ministerul Educației și Cercetării și de administrația locală este gratuit. Cu aceste mijloace de transport pot călători, fără plată, și cadrele didactice către școală și către localitatea de domiciliu.
Articolul 162
Directorul școlii de centru desemnează un cadru didactic pentru însoțirea elevilor în fiecare mijloc de transport. Acesta are obligația să supravegheze elevii în timpul transportului.
Directorul școlii de centru creează condiții pentru instruirea periodică a elevilor în legătură cu securitatea transportului.
Articolul 163
Elevii sunt obligați să ocupe locurile stabilite în timpul deplasării și să nu distrugă bunurile din mijlocul de transport. În caz contrar, răspund disciplinar și material pentru prejudiciile create.
Elevilor care distrug sistematic componente ale mijlocului de transport li se poate interzice deplasarea cu acest mijloc pe o perioadă determinată de timp.
Capitolul XI Dispoziții finale
Articolul 164
În unitățile de învățământ preuniversitar fumatul este interzis, conform legii.
Articolul 165
În cazul învățământului preșcolar, prezentul regulament va fi completat cu prevederi specifice, aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării.
Prezentul regulament se completează cu dispozițiile legale prevăzute de regulamente specifice.
Articolul 166
Se interzice constituirea de fonduri de protocol sau a oricărui alt fond destinat derulării evaluărilor naționale (teste naționale, examen de bacalaureat, examene de absolvire).
Articolul 167
Prezentul regulament va fi adus la cunoștința elevilor și a părinților sau a reprezentanților legali ai acestora.
În baza prezentului regulament și a regulamentului intern al unității școlare, directorul va încheia cu părintele/elevul de clasa IX-XII/XIII un acord de parteneriat pentru educație, potrivit modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.
Articolul 168
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 169
În termen de 30 de zile de la data publicării prezentului regulament în Monitorul Oficial al României, Partea I, unitățile de învățământ sunt obligate ca, pe baza acestuia și a dispozițiilor legale în vigoare, să elaboreze regulamentul intern.
Anexa la regulament
ANTETUL ȘCOLII
Având în vedere prevederile Constituției României, republicată, ale
Legii învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale
privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, ale Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, ale
privind protecția și promovarea drepturilor copilului,
se încheie prezentul
ACORD DE PARTENERIAT PENTRU EDUCAȚIE
I. Părțile semnatare:
1. Unitatea de învățământ .........................., cu sediul în ................, reprezentată prin director, doamna/domnul .....................................
2. Beneficiarul indirect, doamna/domnul ....................., părinte/reprezentantul legal al elevului, cu domiciliul în ..........................................................
3. Beneficiarul direct, ..................................., elev.
II. Obiectul acordului: asigurarea condițiilor optime de derulare a procesului de învățământ prin implicarea și responsabilizarea părților în educația copiilor/elevilor.
III. Drepturile părților: drepturile părților semnatare ale prezentului acord sunt cele prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar și în regulamentul intern al școlii.
IV. Obligațiile părților: se vor formula cel puțin responsabilități minime în domeniile: învățământ, educație, securitate și sănătate a elevilor, norme de conduită și sistem de comunicare școală-familie.
1. Școala se obligă: ......................................................
2. Beneficiarul indirect - părintele/reprezentantul legal al elevului se obligă:
...........................................................................
3. Beneficiarul direct - elevul se obligă:
...........................................................................
V. Durata acordului: prezentul acord se încheie, de regulă, pe durata învățământului obligatoriu.
VI. Alte clauze: vor fi înscrise prevederi legale, conform
Legii învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale
privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, ale Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, ale
privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Încheiat astăzi, ...... 2005, în 3 exemplare, în original, pentru fiecare parte.
Unitatea școlară, Beneficiarul indirect, Beneficiarul direct,
.................. ........................ elevul (în vârstă de
cel puțin 14 ani),
.....................
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.