Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 439/2005

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) teza a treia din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

prezumat în vigoare

Data actului
15 septembrie 2005
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 880 din 30 septembrie 2005
Citează
5 acte
Structură
1 articol · 14.686 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 28/1999 25 martie 1999 (prevederi anume) privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Ascendent Imexcom" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 308/2005 al Tribunalului Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, prin avocat, doamna Iatan Ileana-Monica, cu delegație la dosar, constatându-se lipsa celeilalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza aflându-se în stare de judecată, Curtea acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, considerând că textul de lege criticat este contrar prevederilor art. 16 și 135 din Constituție.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Precizează că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că, în ceea ce privește persoanele colective, se poate vorbi de incidența dispozițiilor art. 16 din Constituție numai dacă inegalitatea dintre persoanele juridice s-ar răsfrânge asupra cetățenilor, situație care nu se regăsește în cauza de față. De asemenea, consideră că norma criticată este conformă și prevederilor art. 135 din Constituție, conform cărora statul trebuie să asigure libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 7 martie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 308/2005, Tribunalul Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "Ascendent Imexcom" - S.R.L. din București într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea recursului declarat de aceasta împotriva unei sentințe prin care Judecătoria Onești a respins plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare a unei contravenții, încheiat de reprezentanții Gărzii Financiare Bacău.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că textul de lege criticat este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Consideră că principiul constituțional al egalității în drepturi "se aplică, în egală măsură, societăților comerciale de naționalitate română, care trebuie să fie tratate egal de lege și de autoritățile publice, fără privilegii și fără discriminări". În acest sens arată că

art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

generează o inegalitate între societățile comerciale care dețin mașini de joc prevăzute cu acceptatoare de bancnote și monede și cele care dețin mașini de joc nedotate cu astfel de acceptatoare. În argumentarea acestei afirmații, precizează că "din punctul de vedere al contorizării veniturilor prin intermediul caselor de marcat electronice fiscale, precum și al eliberării de bon fiscal, numai una dintre cele două categorii este exceptată de la obligativitatea dotării cu case de marcat electronice fiscale". Aceasta, în pofida faptului că "mașinile care funcționează pe baza acceptatoarelor de bancnote și monede nu îndeplinesc funcții de înregistrare a veniturilor și eliberare de bon fiscal, ci sunt identice cu cele nedotate cu astfel de dispozitive, care sunt supuse regimului caselor de marcat electronice fiscale". În continuare, apreciază că introducerea casei de marcat electronice fiscale ar modifica implicit dispozițiile

Hotărârii Guvernului nr. 251/1999

privind condițiile de autorizare, organizare și exploatare a jocurilor de noroc, în baza căreia se efectuează contabilitatea în acest domeniu, "fără a le înlocui cu altele similare și funcționale", ajungându-se astfel la un vid legislativ.

De asemenea, autorul excepției consideră că

art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

încalcă dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, întrucât, pe de o parte, îngrădește libertatea comerțului "prin impunerea unui sistem deficitar și inoperant", iar pe de altă parte, nu asigură protecția concurenței loiale, deoarece numai unele societăți comerciale beneficiază de exceptarea prevăzută de textul de lege criticat.

Tribunalul Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, acționând în interes public, statul este îndreptățit să ia, în toate domeniile de activitate, măsurile legale în vederea protejării acestui interes, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

reglementează măsurile necesare asigurării disciplinei fiscale și realizării veniturilor publice. Apreciază că textul criticat nu contravine nici art. 16 alin. (1) și nici art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, întrucât măsurile dispuse de acesta "au un caracter de protecție a agenților economici care desfășoară activități de jocuri de noroc, ce s-au dotat și funcționează cu mijloace tehnice de natura acceptatoarelor de bancnote sau monede, care asigură posibilitatea înregistrării operațiunilor financiar-contabile și care fac de prisos dotarea cu aparate de marcat electronice, nemaifiind supuși, în acest fel, la eforturi financiare suplimentare".

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Precizează că exceptarea prevăzută de

art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

nu aduce atingere egalității în drepturi a cetățenilor și nici libertății comerțului. Arată că, "potrivit art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, statul, acționând în interes public, este legitimat să ia măsurile ce se impun pentru asigurarea disciplinei financiar-fiscale și realizarea veniturilor bugetare, la situații diferite stabilind soluții diferite". În continuare, menționează

Decizia nr. 529 din 25 noiembrie 2004 , în care Curtea Constituțională a statuat că "principiul egalității în drepturi a cetățenilor poate fi invocat de o persoană juridică numai în situația în care, datorită unui tratament juridic diferențiat promovat față de aceasta, regimul juridic diferit s-ar răsfrânge asupra cetățenilor, implicând inegalitatea lor în fața legii sau a autorităților publice (...)".

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat "se aplică în mod egal tuturor categoriilor de agenți economici care desfășoară activități de natura celor prevăzute de ipoteza normei legale". Apreciază că dispozițiile

art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

"nu contravin nici prevederilor art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, ci, dimpotrivă, dau expresie exigențelor constituționale privind obligația statului de a asigura libertatea comerțului și protecția concurenței loiale".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005. Din motivarea excepției de neconstituționalitate se observă însă că autorul acesteia critică numai teza a treia a textului menționat. Prin urmare, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) teza a treia din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, al căror conținut este următorul:

- Art. 2 alin. (1) lit. a) teza a treia: "(1) Se exceptează de la prevederile art. 1 alin. (1):

a) (...) activitățile de jocuri de noroc desfășurate cu mijloace tehnice de joc ce funcționează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;".

Articolul 1

alin. (1), la care se face trimitere, are următoarea redactare: "Agenții economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum și prestări de servicii direct către populație sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) și ale art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, care au următorul cuprins:

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";

- Art. 135 alin. (2) lit. a): "(2) Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că art. 2 alin. (1) lit. a) teza a treia din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

exceptează agenții economici care desfășoară activități de jocuri de noroc cu mijloace tehnice de joc ce funcționează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede de la obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Autorul excepției susține că, prin această exceptare, s-ar încălca art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât s-ar institui un tratament inegal între societățile comerciale care dețin mașini de joc prevăzute cu acceptatoare de bancnote și monede și cele care dețin mașini de joc nedotate cu astfel de acceptatoare. Curtea constată că această critică nu poate fi reținută, deoarece prevederea constituțională invocată de autorul excepției consacră egalitatea cetățenilor români în fața legii și a autorităților publice, nicidecum egalitatea persoanelor juridice. Curtea Constituțională a statuat în acest sens, de exemplu prin

Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995: "Art. 16 alin. (1) din Constituție proclamă și garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor, deci a persoanelor fizice, care aparțin statului român, iar nu egalitatea persoanelor colective, a persoanelor juridice. Textul art. 16 alin. (1) ar fi aplicabil, în cazul persoanelor colective față de care s-a promovat un tratament juridic diferențiat, numai dacă astfel regimul juridic diferit s-ar răsfrânge asupra cetățenilor, implicând inegalitatea lor în fața legii și a autorităților publice". Or, în speța de față, cetățenii nu sunt în nici un fel afectați de reglementarea impusă de textul de lege criticat.

Autorul excepției mai susține că introducerea obligativității utilizării casei de marcat electronice fiscale pentru operațiunile efectuate cu mașini de joc neprevăzute cu acceptatoare de bancnote și monede ar modifica implicit dispozițiile

Hotărârii Guvernului nr. 251/1999

privind condițiile de autorizare, organizare și exploatare a jocurilor de noroc, generând vid legislativ. Aceasta este însă o problemă ce excedează competenței Curții Constituționale, astfel cum este prevăzută de art. 146 din Constituție și de

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , conform căruia "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Nici susținerea referitoare la pretinsa încălcare a art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție nu este întemeiată, întrucât reglementarea criticată reprezintă o modalitate prin care statul își îndeplinește obligația constituțională de a asigura libertatea comerțului și protecția concurenței loiale, prin organizarea cadrului legal de exercitare a anumitor activități economice, în ceea ce privește disciplina financiar-fiscală.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) teza a treia din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Ascendent Imexcom" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 308/2005 al Tribunalului Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 septembrie 2005.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.