Decizia nr. 425/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373^3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ștefan Szilagy și Ana Szilagyi în Dosarul nr. 75/c/2005 al Tribunalului Bihor - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 24 februarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 75/c/2005 Tribunalul Bihor - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373^3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ștefan Szilagyi și Ana Szilagyi.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că textul de lege criticat îngrădește dreptul debitorului de a ataca cu recurs încheierea de învestire, ceea ce încalcă principiul egalității în drepturi și principiul accesului liber la justiție al debitorului. Așa fiind, apreciază că atâta timp cât încuviințarea executării silite se pronunță printr-o încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților, în favoarea creditorului, este normal ca debitorul să aibă posibilitatea, măcar prin intermediul căilor de atac, să atace hotărârea de învestire, în condițiile în care prin această hotărâre se stabilesc obligații în sarcina sa.

Tribunalul Bihor - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat care dă dreptul doar creditorului, nu și debitorului, să atace încheierea prin care se soluționează o cerere de învestire cu formulă executorie nu încalcă prevederile constituționale privind egalitatea în drepturi și accesul liber la justiție. Arată, astfel, că debitorul are la dispoziție calea contestației la executare, procedură contencioasă care se realizează cu citarea părților și în cadrul căreia se analizează atât aspectele ridicate de învestirea cu formulă executorie a contractelor, cât și cele referitoare la stingerea prin plată a obligației.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, deși face trimitere la întregul text al art. 373^3 din Codul de procedură civilă, în fapt critica autorilor excepției vizează doar cuprinsul alin. 1 al acestui articol. Astfel, arată că procedura de judecată în ansamblul ei, inclusiv etapa executării silite, precum și regimul căilor de atac se întemeiază pe dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, care prevăd în mod expres că reglementarea procedurii de judecată se face "prin lege", dând astfel libertate legiuitorului să statueze în aceste domenii. Așa fiind, dispozițiile criticate nu reprezintă o încălcare a prevederilor constituționale referitoare la realizarea drepturilor în justiție, ci, dimpotrivă, reprezintă o expresie a aplicării acestora, alături de alte dispoziții ale Legii fundamentale, asigurând în mod real accesul liber la justiție. Invocând și jurisprudența Curții Constituționale arată că instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac nu contravine accesului liber la justiție. De altfel, soluția aleasă de legiuitor se întemeiază în primul rând pe neîndeplinirea în cazul debitorului a unei condiții esențiale pentru exercitarea acțiunilor și căilor de atac, și anume lipsa interesului. Totodată Guvernul arată că textul legal criticat nu conține nici o dispoziție discriminatorie, opțiunea legiuitorului fiind determinată de deosebirea de situații în care se află cele două părți, debitorul și creditorul, în etapa executării silite. În susținerea acestui punct de vedere este invocată jurisprudența Curții Constituționale, în deplin acord cu aceea a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 373^3 din Codul de procedură civilă sunt constituționale. În acest sens, apreciază că nu poate fi reținută critica privind înfrângerea art. 16 din Constituție, întrucât dispozițiile legale deduse controlului de constituționalitate se aplică tuturor persoanelor aflate în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare. Instituirea unor reguli speciale în ceea ce privește învestirea cu formulă executorie a hotărârilor judecătorești nu contravine principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, atâta timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. De asemenea, arată că dispozițiile criticate nu aduc atingere nici art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât nu opresc persoana împotriva căreia se face executarea de a se prevala de toate garanțiile procedurale care îi permit să se adreseze instanței pe calea contestației la executare, prilej cu care poate solicita suspendarea sau întoarcerea executării. Mai mult, dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură ce reprezintă opțiunea legiuitorului, conforme cu prevederile constituționale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 373^3 din Codul de procedură civilă, introduse prin

art. I pct. 141 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000.

Ulterior sesizării Curții Constituționale,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138 din 14 septembrie 2000

a fost aprobată, cu modificări și completări, prin

Legea nr. 219/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, astfel încât dispozițiile legale criticate au următorul conținut:

- Art. 373^3: "Încheierea prin care președintele instanței respinge cererea de învestire cu formulă executorie a hotărârii judecătorești sau a altui înscris ori cererea de eliberare de către instanță a titlului executoriu în cazurile prevăzute de lege poate fi atacată cu recurs de către creditor. Termenul de recurs este de 5 zile și curge de la pronunțare, pentru creditorul prezent, și de la comunicare, pentru cel lipsă.

Încheierea prin care președintele instanței admite cererea de învestire cu formulă executorie a hotărârii judecătorești sau a altui înscris în cazurile prevăzute de lege nu este supusă nici unei căi de atac.

Dacă se refuză emiterea titlului executoriu de către alte organe competente potrivit legii și dacă legea specială nu prevede altfel, creditorul poate face plângere la judecătoria în circumscripția căreia se află organul care trebuia să emită titlul executoriu, în termen de 15 zile de la data când a luat cunoștință de refuz."

Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 și ale art. 21 alin. (1) și (2), care au următorul conținut:

- Art. 16: "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.

(4) În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale.";

- Art. 21 alin. (1) și (2): "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că obiectul cauzei îl reprezintă învestirea cu formulă executorie a unui contract de împrumut cu garanție imobiliară, autentificat. Ca atare, invocarea, pe cale de excepție, a neconstituționalității art. 373^3 din Codul de procedură civilă, care reglementează căile de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de învestire cu formulă executorie a înscrisului din care rezultă dreptul reclamantului - creditor, nu are legătură cu soluționarea cauzei, în accepțiunea

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Așa fiind, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373^3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ștefan Szilagyi și Ana Szilagyi în Dosarul nr. 75/c/2005 al Tribunalului Bihor - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 septembrie 2005.