Decizia nr. 456/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Aurelia Rusu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Transbus Codreanu" - S.R.L. Iași în Dosarul nr. 7.758/2004 al Tribunalului Iași.

La apelul nominal, răspunde autorul excepției, prin avocat, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul autorului excepției solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. Se arată că, după întocmirea procesului-verbal de contravenție, contestat în prezenta cauză, Legea nr. 521 a fost abrogată, iar art. 12 alin. (1) din ordonanța criticată nu prevede ce se întâmplă în situația în care fapta pentru care s-a stabilit o sancțiune nu mai este considerată contravenție, iar sancțiunea nu a fost executată sub imperiul vechii reglementări.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, arătând că, în realitate, autorul excepției nu ridică o problemă de constituționalitate, ci de lămurire și aplicare a legii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 februarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 7.758/2004, Tribunalul Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Transbus Codreanu" - S.R.L. Iași în dosarul menționat, având ca obiect judecarea contestației în anulare formulate de autorul excepției împotriva unei decizii civile.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile

art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, care, în urma revizuirii, a consacrat principiul retroactivității legii și în materie contravențională. Se arată că prevederile legale criticate reprezintă o normă anterioară Constituției republicate, neputând opera o abrogare implicită a acesteia, în temeiul art. 154 alin. (1) din Legea fundamentală, ci este necesară o abrogare expresă a dispoziției legale neconstituționale, care să fie constatată de Curtea Constituțională.

Autorul excepției consideră că dispoziția legală criticată este neconstituțională în măsura în care un organ constatator a aplicat sancțiunea, iar ulterior a intervenit un act normativ nou care a abrogat expres vechiul act normativ și care nu mai prevede și nu mai sancționează contravențional fapta respectivă. Dacă principiul constituțional al retroactivității a fost consacrat și în materie contravențională în aceeași măsură ca în materia penală, înseamnă, în opinia autorului excepției, că atât consecințele, cât și efectele vor fi aceleași. Ca atare, se arată în continuare, dacă un organ constatator a aplicat o sancțiune contravențională și, ulterior, printr-un act normativ, fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai execută, contravenientul bucurându-se de toate drepturile, fără a mai suporta consecințele pecuniare ale faptei săvârșite.

Tribunalul Iași consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se arată că "în raport cu art. 15 alin. (2) și art. 148 alin. (2) din Constituție, coroborate cu prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu s-ar putea angaja o eventuală răspundere contravențională unei persoane pentru o contravenție săvârșită în trecut, în condițiile în care această faptă nu mai este considerată contravenție, chiar și atunci când sancțiunea a fost aplicată și nu a fost executată până la apariția noului act normativ care o dezincriminează".

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere, se arată că dispozițiile legale criticate "instituie, în materia faptelor ce constituie contravenții, o soluție similară celei existente în dreptul penal cu privire la aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile". Totodată, se apreciază că textul constituțional al art. 15 nu este încălcat "atâta timp cât dispozițiile criticate fac referire la nesancționarea faptelor ce nu mai sunt calificate drept contravenție, fără a se face distincție dacă această nesancționare privește aplicarea sau executarea sancțiunii".

În punctul de vedere prezentat, este menționată

Decizia Curții Constituționale nr. 537 din 7 decembrie 2004 , referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 .

Guvernul arată că prin decizia respectivă Curtea a constatat că, "în realitate, autorul excepției nu ridică o problemă de constituționalitate, ci o problemă de aplicare a legii, de competența instanței de judecată".

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. În motivarea acestui punct de vedere, se arată, referitor la critica de neconstituționalitate față de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție și cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că "prevederile legale criticate au ca obiect dezincriminarea cu titlu general a faptei săvârșite și produc efecte pentru viitor începând cu momentul intrării în vigoare a actului normativ și, prin urmare, efectele care s-au produs sub imperiul actului normativ anterior rămân câștigate cauzei și încetează de la data apariției noului act normativ".

Avocatul Poporului face referire la deciziile Curții Constituționale nr. 25/2003, nr. 197/2003, nr. 318/2003, nr. 323/2003 și nr. 83/2004, prin care s-a statuat că legislația din România intră sub incidența prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, se arată în continuare, "o eventuală sancționare contravențională a unei persoane pentru o faptă săvârșită în trecut, în condițiile în care această faptă nu mai constituie, în prezent, contravenție, apare ca fiind nejustificată".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 180/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările și completările ulterioare.

Dispozițiile criticate ca fiind neconstituționale au următorul cuprins:

- Art. 12 alin. (1): "(1) Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ."

Textul constituțional invocat în susținerea excepției este art. 15 alin. (2), care are următorul cuprins:

"(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile".

Autorul acesteia apreciază, în esență, că dispozițiile criticate încalcă principiul legii contravenționale mai favorabile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât, ulterior, "a intervenit un act normativ nou care a abrogat expres vechiul act normativ și care nu mai prevede și nu mai sancționează fapta respectivă ca contravenție".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că în jurisprudența sa s-a mai pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

în sensul respingerii acesteia.

Prin

Decizia nr. 537 din 7 decembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 21 ianuarie 2005, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , prin raportare la dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție. În considerentele deciziei, Curtea a reținut că "între dispoziția legală criticată și textul constituțional invocat nu există incompatibilitate. În realitate, autorul excepției nu ridică o problemă de constituționalitate, ci o problemă de aplicare a legii, de competența instanței de judecată, eventual, de completare a acesteia, ceea ce depășește competența Curții Constituționale, întrucât, potrivit dispozițiilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, «Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului»".

Soluția Curții Constituționale în cauza respectivă, precum și considerentele care au stat la baza acesteia își păstrează valabilitatea și în cauza de față, întrucât nu se invocă elemente noi de natură a schimba această jurisprudență.

Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Transbus Codreanu" - S.R.L. Iași în Dosarul nr. 7.758/2004 al Tribunalului Iași.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 septembrie 2005.