Decizia nr. 458/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Aurelia Rusu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Tex Optim" - S.R.L. în Dosarul nr. 9.879/2004 al Judecătoriei Targu Mures.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând ca dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens, este invocată jurisprudenta Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 2 martie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 9.879/2004, Judecătoria Targu Mures a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tex Optim" - S.R.L. în dosarul menționat, având ca obiect soluționarea plângerii formulate de autorul excepției privind anularea unui proces-verbal de contravenție.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca dispozițiile

art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

încalcă prevederile art. 139 din Constituție, întrucât este inadmisibila stabilirea prin hotărâre de Guvern a amenzii contravenționale în toate domeniile de activitate.

Se arata ca "amenzile sunt venituri ale bugetului de stat, fiind prevăzute în legile anuale de aprobare a bugetului de stat, iar prin

art. 8 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

se precizează: «Sumele provenite din amenzi se fac venit la bugetul de stat»."

Judecătoria Targu Mures considera ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În susținerea opiniei sale, instanța arata ca noțiunea de amenda contravențională și cea de venit al bugetului de stat reprezintă instituții juridice distincte, cu caracter juridic și conținut juridic propriu.

Instanța de judecată susține, totodată, ca "reglementarea amenzii contravenționale și a contravențiilor este atributul suveran al Parlamentului, conform art. 61 alin. (1) din Constituție. De asemenea, în baza aceluiași atribut suveran, legiuitorul poate abilita Guvernul sa reglementeze anumite domenii de activitate prin hotărâri de Guvern, în baza art. 108 din Constituție."

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere, se considera ca dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile art. 139 din Constituție. În acest sens, este invocată Decizia nr. 51 din 12 februarie 2004, prin care Curtea Constituțională a stabilit ca dispozițiile

art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

sunt constituționale.

Avocatul Poporului considera ca dispozițiile criticate sunt constituționale. În motivarea acestui punct de vedere, se arata ca textul legal criticat "nu numai că nu încalcă prevederile Constituției revizuite, ci constituie o aplicare a acestora, stabilirea de sancțiuni contravenționale prin hotărâre a Guvernului fiind în concordanta cu dispozițiile art. 108 alin. (2) din Constituție". În acest sens, în punctul de vedere prezentat este menționată jurisprudenta Curții Constituționale (deciziile nr. 43/2005 și nr. 51/2004).

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile

art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 180/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, care au următorul conținut:

- Art. 2 alin. (1): "Prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului se pot stabili și sanctiona contravenții în toate domeniile de activitate."

Critica de neconstituționalitate consta, în esenta, în susținerea ca prevederile legale criticate acorda Guvernului posibilitatea de a stabili, prin hotărâri, amenzi pentru săvârșirea contravențiilor, care constituie venituri ale bugetului de stat, incalcandu-se astfel dispozițiile art. 139 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege".

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca textul criticat a mai format obiect al controlului de constituționalitate.

Prin Decizia nr. 43 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 22 februarie 2005, a fost respinsă ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , prin care se invocase încălcarea dispozițiilor art. 139 din Constituție.

Prin decizia menționată Curtea a reținut următoarele: " Art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

nu numai că nu încalcă prevederile Constituției revizuite, ci constituie o aplicare a acestora, stabilirea de sancțiuni contravenționale prin hotărâre a Guvernului fiind în concordanta cu dispozițiile art. 108 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora «Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor». Curtea Constituțională a statuat, de principiu, în jurisprudenta sa, ca înțelesul notiunii de «organizare a executării legilor» din cuprinsul acestei norme constituționale «are un sens mai larg decât cea privind aplicarea legii, și anume prin hotărâri ale Guvernului pot fi dispuse măsuri organizatorice, financiare, instituționale sau sanctionatorii în vederea stabilirii cadrului necesar pentru ducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii» (Decizia nr. 51/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 3 martie 2004). Asadar, legiuitorul nu stabilește întotdeauna direct, prin lege, contravenții și sancțiuni, ci, în sensul art. 108 din Legea fundamentală, această competență revine autorității publice însărcinate cu organizarea executării legii, în speta, Guvernului, aceasta fiind de altfel concluzia enuntata în considerentele deciziei Curții Constituționale menționate.

Asa fiind, nu poate fi reținută pretinsa contradictie între

art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

și art. 139 alin. (1) din Constituție, dispozițiile constituționale invocate trebuind [să fie] corelate cu cele ale art. 108 mai sus menționate, care prevăd, implicit, posibilitatea reglementării de contravenții și sancțiuni prin hotărâri ale Guvernului."

De asemenea, prin Decizia nr. 228 din 21 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 21 iunie 2005, Curtea Constituțională, respingând o excepție cu același obiect și intemeiata tot pe invocarea pretinsei încălcări a dispozițiilor art. 139 alin. (1) din Constituție, a reținut ca, "Deși, potrivit legii, amenzile se fac venit la bugetul de stat, stabilirea lor pentru săvârșirea contravențiilor nu are aceeași semnificație cu stabilirea impozitelor și taxelor sau a altor contribuții ale bugetului de stat, în sensul textului constituțional al art. 139 alin. (1), cu caracter obligatoriu și prestabilit. În cazul amenzilor, baza legală a prevederii lor ca venituri la buget o constituie reglementarea cuprinsă în

art. 8 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , aprobată prin

Legea nr. 180/2002 , potrivit căreia «Sumele provenite din amenzi se fac venit la bugetul de stat», precum și dispozițiile din anexa nr. 1 la

Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.121 din 29 noiembrie 2004, dispoziții care prevăd, la «diverse venituri», cuantumul total estimat al veniturilor din amenzi și din alte sancțiuni aplicate, potrivit dispozițiilor legale. Spre deosebire de plată impozitelor și taxelor sau a altor contribuții ale bugetului de stat, a carei obligație constituțională a cetățenilor este prevăzută de art. 56 din Constituție, în sensul că aceștia contribuie prin impozite și taxe la finanțarea cheltuielilor publice, amenda nu face parte din categoriile de venituri prevăzute de art. 139 alin. (1) din Constituție; ea nu este o sursa de venit dacă legea este respectata, ceea ce reprezintă situația normală, dezirabila. Specificul deriva din caracterul de sancțiune al amenzii, de consecința a încălcării unei norme legale prin săvârșirea unei contravenții. Faptul generator al raportului juridic al obligației de plată a amenzii îl constituie comiterea contravenției".

Soluțiile Curții Constituționale în cauzele respective, precum și considerentele care au stat la baza acestora își păstrează valabilitatea și în cauza de fața, întrucât nu se invoca elemente noi de natura a schimba aceasta jurisprudenta.

Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tex Optim" - S.R.L. în Dosarul nr. 9.879/2004 al Judecătoriei Targu Mures.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 septembrie 2005.