HG nr. 1172/2005

Anexa POLITICA INDUSTRIALĂ A ROMÂNIEI

2005 - 2008

1. PREZENTARE GENERALĂ

Primul «Document de Politică Industrială a României» a fost elaborat în anul 2002 și aprobat prin

HG nr. 657/2002 , constituind baza închiderii în același an a negocierilor cu Uniunea Europeană la Capitolul 15 - Politica industrială.

Acest document a reflectat evoluția industriei românești până în anul 2002 și a prefigurat etapele de dezvoltare pentru perioada 2002-2004.

În prezent România se găsește în ultima fază pregătitoare a procesului de preaderare la UE, iar Programul de Guvernare prefigurează, pentru sectorul industrial, țintele strategice armonizate cu conceptele de dezvoltare industrială durabilă adoptate de Comisia Europeană prin Strategia Lisabona, comunicările și rapoartele Comisiei în domeniu.

Aceste concepte pun accentul pe competitivitate, ca element determinant al performanței în condițiile liberei concurențe.

Noul Document de Politică Industrială are la bază prevederile Programului de Guvernare, fiind elaborat în cadrul Grupului Interministerial de lucru pentru politică industrială.

Politica Industrială a României se concentrează pe consolidarea și încurajarea factorilor orizontali care determină competitivitatea - capitalul uman, cercetarea, inovarea, antreprenoriatul, respectarea condițiilor de mediu, elemente definitorii ale dezvoltării durabile și se referă la orizontul de timp 2005-2008, iar Planul de acțiune aferent este elaborat pentru perioada 2005-2006.

2. OBIECTIVELE GENERALE Șl PRINCIPALII FACTORI DE INFLUENȚĂ Al POLITICII INDUSTRIALE A ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA 2005-2008

Politica Industrială a României are la bază atât obiectivele și direcțiile strategice ale economiei și industriei românești, cât și elementele fundamentale ale politicii industriale europene.

2.1. Obiectivele principale ale politicii industriale

În corelare cu prevederile celorlalte politici și strategii ale economiei naționale, politica industrială a României are ca obiective principale:

- Creșterea competitivității;

- Sporirea rolului cercetării, dezvoltării și inovării;

- Promovarea unui management durabil al resurselor și protecția mediului;

- Îmbunătățirea pregătirii profesionale și ocuparea forței de muncă;

- Dezvoltarea cooperării și serviciilor industriale precum și a parteneriatului public-privat.

2.2. Principalii factori de influență

Politica industrială va continua să se concentreze pe consolidarea și încurajarea factorilor care determină competitivitatea, cum ar fi capitalul uman, cercetarea, inovarea și antreprenoriatul.

Pentru a maximiza eficiența instrumentelor politicii industriale, acestea trebuiesc aplicate sectoarelor industriale într-o manieră care să țină cont de natura lor specifică.

În viziunea Guvernului, principalii factori care vor determina o influență majoră în atingerea obiectivului strategic al politicii industriale sunt:

▼ consolidarea unui mediu de afaceri stabil și predictibil, susținut de un cadru instituțional adecvat, armonizat cu cel din Uniunea Europeană;

▼ susținerea cercetării-dezvoltării și inovării și infrastructura pentru evaluarea conformității produselor și serviciilor industriale;

▼ dezvoltarea pieței libere și concurențiale prin continuarea procesului de armonizare legislativă și de aplicare efectivă a politicii în domeniul concurenței;

▼ asistența sectorială pentru fiecare sector în parte pentru orizontul de timp 2005-2008;

▼ promovarea investițiilor directe, prin asigurarea unui climat investițional transparent, stimulativ și predictibil;

▼ susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii prin facilitarea accesului la sursele de finanțare și la servicii de asistență, consultanță și informare;

▼ asistența pentru export în vederea creșterii ponderii exporturilor românești de produse industriale cu grad avansat de prelucrare;

▼ susținerea privatizării și restructurării societăților comerciale pe principiul rentabilizării activității economice a acestora; finalizarea privatizării în sectorul de stat;

▼ asigurarea compatibilității cu mediul, prin consolidarea unui cadru legislativ și organizatoric care să conducă la reducerea impactului activității industriale asupra acestuia;

▼ dezvoltarea politicii în domeniul resurselor umane și promovarea coeziunii sociale prin permanentizarea procedurilor de consultare cu toți partenerii sociali, întărirea colaborării dintre patronate și sindicate.

Pe termen mediu, prioritățile pe care se vor concentra acțiunile vizând implementarea politicii industriale sunt:

- Aplicarea politicii industriale conform necesităților din fiecare sector;

- Îmbunătățirea/ ameliorarea cadrului de reglementare legislativ în favoarea industriei;

- Sinergia dintre diferite politici care au impact asupra competitivității industriei.

2.2.1. Consolidarea unui mediu de afaceri stabil și predictibil

Îmbunătățirea permanentă a mediului de afaceri în vederea consolidării unei economii de piață funcționale, pe baza asigurării unui cadru economico-financiar corespunzător, constituie unul din obiectivele prioritare ale angajamentelor asumate de România în cadrul procesului de integrare europeană.

Obiectivul de creștere economică pentru următorii ani este în bună măsură determinat de creșterea fluxului investițional, încurajarea și dezvoltarea unui mediu de afaceri atractiv, reducerea birocrației prin simplificarea procedurilor legislative și administrative aferente dezvoltării de noi afaceri.

Măsurile prioritare ce trebuiesc întreprinse pentru îmbunătățirea și dezvoltarea mediului de afaceri în România sunt cuprinse în Planul de acțiune specific, aprobat prin HG 669/2005, elaborat cu asistența Băncii Mondiale și vizează:

- transparența și dialogul eficient Guvern - mediu de afaceri - societate civilă;

- evaluarea impactului reglementărilor asupra climatului afacerilor;

- simplificarea procedurilor administrative și a reglementărilor la inițierea, derularea și lichidarea afacerilor;

- implementarea unui sistem coerent de monitorizare a volumului investițiilor străine directe;

- implementarea principiilor guvernării corporatiste;

- întărirea structurilor instituțiilor angrenate în reformele cu impact asupra mediului de afaceri.

De asemenea, Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii, constituit în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării IMM-urilor, urmărește simplificarea procedurilor administrative în vederea reducerii costurilor de funcționare a acestora.

2.2.2. Susținerea cercetării - dezvoltării - inovării și infrastructura pentru evaluarea conformității produselor și serviciilor industriale

În Uniunea Europeană și în general în statele cu economie dezvoltată, Cercetarea - Dezvoltarea și Inovarea, alături de educație sunt factorii principali care conduc la creșterea productivității și competitivității.

Din acest motiv, în viitor, activitățile industriale vor acorda o atenție deosebită sectorului de Cercetare-Dezvoltare și Inovare pentru obținerea de avantaje competitive și pentru micșorarea pe de o parte a decalajelor de dezvoltare dintre regiunile din România și respectiv dintre acestea și regiunile din Uniunea Europeană, pe de altă parte.

Programele activităților în acest domeniu pentru perioada următoare au ca obiective principale:

- Cercetarea - Dezvoltarea și Inovarea să devină un factor determinant al dezvoltării economice și de creștere a competitivității în sectorul industrial.

- Promovarea investițiilor în activitatea de Cercetare-Dezvoltare și Inovare, în parteneriat public-privat, pentru a crea premizele de creștere durabilă și îndeplinire a obiectivelor Strategiei Lisabona.

- Susținerea dezvoltării rețelelor de inovare și respectiv de transfer tehnologic al rezultatelor Cercetării - Dezvoltării în economie.

Pentru atingerea acestor obiective, în perioada 2005-2008 este necesară adoptarea unor măsuri precum:

- Asigurarea unui cadru legislativ favorabil pentru protecția rezultatelor activității de Cercetare-Dezvoltare, incluzând și cadrul propice pentru proprietatea intelectuală cu prioritate în domeniul patentelor, mărcilor și designului.

- Majorarea cheltuielilor publice destinate sectorului de Cercetare-Dezvoltare-Inovare la circa 1 % din PIB până în anul 2007.

- Încurajarea participării sectorului privat în activitatea de Cercetare -Dezvoltare.

- Susținerea și dezvoltarea capacității de difuzare și absorbție a rezultatelor Cercetării - Dezvoltării - Inovării în mediul economic prin:

- dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic și inovare (parcuri tehnologice și științifice, incubatoare tehnologice și de afaceri, centre de transfer tehnologic)

- susținerea activităților de infrastructură în domeniul tehnologic, de asistență și consultanță, precum și de transfer tehnologic la nivel național și regional.

Este necesar ca acțiunile din domeniul Cercetării-Dezvoltării și Inovării să aibă o abordare interdisciplinară și multisectorială, având în vedere necesitățile pieței.

În industrie un rol determinant îl are inovarea cu activitățile sale distincte, respectiv comercializarea tehnologiei, transferul de cunoștințe, implementarea în mediul de afaceri.

- Dezvoltarea unor programe sectoriale (alături de Planul Național de Cercetare - Dezvoltare și Inovare) ale autorităților publice orientate către stimularea inovării;

- Monitorizarea "Planului Național pentru Dezvoltare Infrastructură, Inovare și Transfer Tehnologic - INFRATECH";

- Încurajarea participării tinerilor la cercetarea de performanță și îmbunătățirea infrastructurii de cercetare în cadrul "Programului Cercetare de Excelență".

Un rol important în creșterea competitivității produselor și serviciilor industriale îl are dezvoltarea și optimizarea infrastructurii pentru evaluarea conformității în sectoarele industriale în acord cu principiile și practicile din Uniunea Europeană.

În acest sens se au în vedere activitățile din domeniile acreditării, certificării și testării, metrologiei și standardizării, ținând cont de cerințele și practicile europene și internaționale ce vizează eliminarea barierelor tehnice din calea comerțului și asigurarea liberei circulații a mărfurilor.

Obiectivul principal în acest domeniu îl constituie integrarea instituțiilor ce funcționează în infrastructura pentru evaluarea calității în România cu structurile europene similare.

Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar să se acționeze în sensul creării și acreditării de noi laboratoare de testare și etalonare și organisme de certificare și inspecție precum și pentru consolidarea și dezvoltarea entităților existente.

Aplicarea efectivă, corectă și completă a reglementărilor tehnice ce transpun directive pe principiile Noii Abordări și Abordării Globale, va permite operatorilor economici să realizeze produse acceptate pe piața unică europeană.

O atenție deosebită va fi acordată activităților de administrare a sectoarelor reglementate. Se va acordă prioritate și vor fi susținute acțiunile de diseminare a informațiilor și campaniile de conștientizare privind interpretarea și aplicarea legislației specifice precum și activităților de supraveghere a pieței.

2.2.3. Politica în domeniul concurenței

Strâns legate de politica industrială sunt politicile din domeniul concurenței.

Dezvoltarea pieței concurențiale este una dintre condițiile esențiale pentru ca o economie de piață să fie operațională, dar și una dintre preocupările permanente și majore ale Guvernului României, în condițiile globalizării piețelor, întrucât promovarea și dezvoltarea unui mediu concurențial normal contribuie la ameliorarea competitivității industriale și la întărirea pieței interne.

În vederea dezvoltării mediului de afaceri și a mecanismelor de piață, se vor aplica în mod riguros regulile de acordare a ajutoarelor de stat, instituite prin

Legea nr. 143/1999

privind ajutorul de stat, cu modificările și completările ulterioare, și regulamentele speciale adoptate în acest sens, în conformitate cu acquis-ul comunitar.

În domeniul concurenței, pentru aplicarea prevederilor

Legii concurenței nr. 21/1996 , republicată și a legislației secundare armonizată integral cu acquis-ul comunitar, se va acorda sprijin Consiliului Concurenței pentru formarea unei culturi concurențiale necesare în mediul de afaceri românesc și în mod direct agenților economici, integrarea pe piața unică europeană în urma aderării României la UE presupunând cunoașterea și respectarea unor reguli precise.

Se va acționa pentru reducerea progresivă a sferei de acțiune a monopolurilor, continuarea procesului de liberalizare a prețurilor în domeniile în care acestea au rămas în supravegherea autorităților de reglementare și evitarea practicilor anticoncurențiale și a concentrărilor economice care ar putea conduce la restrângerea concurenței pe piața românească.

2.2.4. Politica în domeniul asistenței sectoriale

Asistența sectorială reprezintă unul dintre cele mai sensibile domenii ale politicii industriale. Din acest motiv, reevaluarea asistenței sectoriale va reprezenta o prioritate ținând seama, în special, de prevederile din Capitolul 15 - Politica industrială, Capitolul 1 - Libera circulație a mărfurilor și Capitolul 6 - Concurența, negociate cu Uniunea Europeană.

Ministerul Economiei și Comerțului, în calitate de autoritate publică în domeniu, va avea următoarele priorități:

- evaluarea anuală a politicii în domeniul asistenței sectoriale, în special în ceea ce privește creșterea competitivității activităților industriale, ca obiectiv central al politicii industriale;

- încurajarea alianțelor strategice pe baze tehnologice și industriale, economice sau financiare, urmărindu-se încadrarea lor în prevederile legislative interne și internaționale;

- promovarea clusterelor industriale pe principiul specializării internaționale și complementarității industriale cu țările UE, Central și Est Europene sau din alte zone apropiate;

- dezvoltarea pieței interne de produse industriale prin utilizarea sistemului de achiziții publice;

- asistența sectorială pentru produse cu valoare adăugată mare (IT, industria electrotehnică, componente auto), cu bazin de resurse intern (industria mobilei, industria de utilaje și echipamente pentru industriile alimentară și forestieră). De asemenea se va urmări dezvoltarea industriei farmaceutice pentru asigurarea necesarului de medicamente și dezvoltarea sectoarelor care prelucrează fire și fibre naturale de în, cânepă și lână;

- modernizarea rolului autorității publice din domeniul industrial - Ministerul Economiei și Comerțului - de elaborare și implementare a politicii industriale, de gestionare a procesului de restructurare - dezvoltare a activității industriale și a managementului fondurilor structurale.

Pentru realizarea priorităților menționate MEC va acționa prin dezvoltarea și implementarea următoarelor instrumente:

● «Programul de creștere a competitivității produselor industriale» este un instrument economico-financiar care susține producătorii din industria prelucrătoare pentru realizarea următoarelor activități:

- Implementarea și certificarea sistemelor de management al calității și/sau a sistemelor de management de mediu;

- Implementarea și certificarea sistemelor de management al sănătății și siguranței ocupaționale, sistemelor de management pentru responsabilitate socială și de igienă alimentară și/sau sistemelor de management al securității informației;

- Dotarea și/sau amenajarea laboratoarelor de testare și etalonare, precum și acreditarea acestora, după caz;

- Certificarea produselor și/sau obținerea etichetei ecologice pentru produs;

- Executarea de modele experimentale, prototipuri, asimilări de noi tehnologii care se realizează de agenții economici pe baza rezultatelor unităților de cercetare - dezvoltare românești;

- Efectuarea de analize de evaluare comparativă pentru activități din industria prelucrătoare, în vederea realizării planurilor de restructurare - dezvoltare - viabilizare, a căror implementare va fi monitorizată;

- Organizarea și amenajarea în incinta agenților economici de expoziții și/sau standuri de prezentare și promovare a produselor industriale;

- Înregistrarea și protejarea pe piața externă a mărcilor, desenelor și modelelor industriale românești.

● Dezvoltarea aglomerărilor competitive (clusterelor), în consonanță cu inițiativele europene de politică industrială, trebuie să aibă în vedere următoarele:

- programe de identificare a zonelor cu potențial de aglomerare de firme și de susținere a accelerării acestui proces în sensul dorit, respectiv spre tehnologiile înalte;

- programe care acordă susținere îngemănării între mediile universitare și de cercetare și firmele dintr-o anumită zonă;

- programe de susținere a IMM-urilor;

- programe de marketing regional.

● Derularea programului de twinning pentru creșterea capacității de coordonare a politicii industriale și a managementului fondurilor structurale pentru îmbunătățirea competitivității economice prin:

- elaborarea unor metodologii specifice pentru evaluarea competitivității în sectoarele industriale;

- pregătirea unei metodologii coerente pentru monitorizarea implementării politicii industriale, în colaborare cu alte instituții implicate în acest proces;

- consolidarea structurilor implicate în elaborarea și implementarea politicii industriale și a evaluării competitivității industriale - în privința responsabilităților, atribuțiilor, resurselor umane, echipamentelor, precum și reprezentarea lor teritorială;

● Dezvoltarea cooperării cu operatorii economici în vederea creșterii performanței industriale, prin îmbunătățirea sistemului de diseminare a informațiilor referitoare la tehnologie, la tendințele pieței sau la alți diverși factori care influențează performanța industrială.

● Întărirea colaborării autorității publice în domeniu cu celelalte instituții și autorități publice, precum și extinderea consultărilor cu partenerii sociali în problemele legate de politica industrială, de reforma economică și restructurare industrială, privatizare, perfecționarea cadrului legislativ și instituțional, compatibilitatea cu mediul înconjurător etc.

2.2.5. Promovarea investițiilor directe

Investițiile directe sunt o sursă de capital, de know-how, tehnologie, abilități de management care stimulează creșterea economică, contribuie la dezvoltarea și modernizarea infrastructurii economice a României, determină un efect pozitiv de antrenare în economie și creează noi locuri de muncă. Promovarea și atragerea capitalului străin se va realiza prin:

- promovarea imaginii României ca destinație atractivă pentru investitorii străini prin asigurarea unei informări complete și corecte asupra oportunităților de investiții;

- acordarea de asistență de specialitate pentru:

- partenerii străini aflați în faza de informare, inițiere, implementare și post-implementare a proiectelor de investiții, astfel încât să fie reduse la minimum dificultățile pe care aceștia le-ar putea întâmpina la înființarea societăților și intrarea pe piața românească

- investitorii străini deja existenți în România, astfel încât aceștia să fie stimulați să își dezvolte afacerile prin reinvestirea profitului sau prin noi investiții.

Pentru îmbunătățirea capacității de absorbție a investițiilor directe, un rol important revine Agenției Române pentru Investiții Străine (ARIS), instituție publică a administrației centrale, prin:

● Elaborarea unei strategii de promovare a investițiilor directe, în strânsă colaborare cu sectorul privat și cu autoritățile centrale și locale/regionale.

● Promovarea unei noi legi de stimulare a investițiilor, care să amendeze actuala Lege 332/2001 prin definirea priorităților investiționale la nivel național, regional, județean sau local.

● Poziționarea ARIS ca punct focal de contact pentru investitorii potențiali sau deja existenți în România.

Din analizele SWOT și din strategiile sectoriale realizate a rezultat că România își va îmbunătăți capacitatea de absorbție a investițiilor directe, în special în domenii precum: IT, componente auto, subansamble electronice, mașini și aparate electrocasnice, mobilă și industria lemnului, produse farmaceutice, realizarea de biocombustibili.

2.2.6. Susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii

Este recunoscută și apreciată importanța sectorului IMM ca bază pentru dezvoltarea economiei moderne, dinamice, bazată pe cunoaștere. Experiența Uniunii Europene demonstrează clar că sectorul IMM are o contribuție substanțială la realizarea produsului intern brut, să creeze noi locuri de muncă și să stimuleze creșterea exporturilor.

IMM au abilitatea de a răspunde în mod flexibil pe piețe puternic competitive și să se adapteze rapid la schimbările structurale și ciclice ale economiei globale. Un sector IMM bine dezvoltat poate astfel, să sprijine stabilitatea și creșterea macroeconomică.

Prioritățile strategice pentru susținerea dezvoltării IMM în perioada 2005-2008 sunt:

- Crearea unui mediu de afaceri favorabil înființării și dezvoltării IMM;

- Dezvoltarea capacității competitive a IMM;

- Îmbunătățirea accesului IMM la finanțare;

- Îmbunătățirea accesului IMM pe piețele externe;

- Promovarea culturii antreprenoriale și întărirea performanțelor manageriale.

Pentru dezvoltarea IMM, pe termen scurt, se vor promova următoarele măsuri:

- reluarea procesului de evaluare anuală a domeniului în parteneriat cu reprezentanții IMM prin Comitetul Consultativ al Dezvoltării IMM;

- ridicarea progresivă a procentului de alocare de resurse financiare pentru stimularea înființării și sprijinirea funcționării IMM;

- implementarea Agendei Lisabona prin preluarea Planului de acțiuni pentru implementarea Cartei Europene pentru întreprinderile Mici aprobate în Comitetul Consultativ pentru Dezvoltarea IMM din data de 21 martie 2005;

- încurajarea inițiativei individuale, îmbunătățirea pregătirii antreprenoriale prin formare în cadrul învățământului liceal și universitar;

- stimularea extinderii sistemului de subcontractare cu întreprinderi mici și mijlocii, în scopul colaborării acestora cu mari companii industriale prin dezvoltarea clusterelor, în special în industria de automobile, de mașini și echipamente, chimică.

- asigurarea accesului la achizițiile publice;

- dezvoltarea infrastructurii de afaceri prin îmbunătățirea și diversificarea ofertei de servicii pentru IMM cu valoare adăugată ridicată (centre de afaceri pentru IMM, incubatoare de afaceri, parcuri industriale, clustere etc);

- asigurarea și susținerea accesului la activele disponibile ale operatorilor economici de stat în vederea înființării de parcuri tehnologice, centre de inovare și incubatoare de afaceri;

- sprijinirea activității de cercetare, dezvoltare și inovare tehnologică și de implementare a rezultatelor acesteia;

- încurajarea activităților care contribuie la lărgirea piețelor IMM, susținerea participării acestora la expoziții, târguri, simpozioane, misiuni comerciale, finanțarea studiilor de piață, a publicațiilor și broșurilor de promovare a produselor și serviciilor pe terțe piețe;

- dezvoltarea platformelor de tip e-guvernare destinate accesării de către IMM a serviciilor care să contribuie la dezvoltarea capacității antreprenoriale a IMM și a adaptabilității acestora pe terțe piețe;

- susținerea accesului IMM la programe comunitare și internaționale și asigurarea aditionalității cu programele comunitare și cele finanțate de către alți donori internaționali;

- diversificarea produselor de garantare oferite de către de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM și dezvoltarea reprezentării locale a acestuia, prin crearea de filiale în cele 8 regiuni;

- dezvoltarea capacității instituționale a Agenției Naționale pentru întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație (ANIMMC), în calitatea sa de organism intermediar, pentru Programul Operațional Sectorial de Creștere a competitivității economice și a economiei bazate pe cunoaștere.

Aceste măsuri sunt în concordanță cu prioritățile și angajamentele de implementare pentru politicile industriale și regionale și în consens cu principiile concentrării, parteneriatului și coordonării.

ANIMMC este coordonatorul național pentru implementarea în România a Cartei Europene pentru Întreprinderi Mici (numită în continuare Cartă) și a Programului comunitar multianual pentru întreprinderi și spirit antreprenorial, în special pentru IMM (2001-2005), în conformitate cu

Hotărârea Guvernului nr. 656/2002

pentru acceptarea Cartei adoptată la 13 iunie 2000 la Maribor și

Ordonanța Guvernului nr. 60/2002

pentru aprobarea Memorandumului de finanțare pentru participarea României în Programul comunitar menționat.

ANIMMC a constituit un Grup de Lucru pentru implementarea Cartei. În același timp a fost elaborat și dezvoltat Planul de acțiuni pentru implementarea Cartei pe cele 10 direcții de acțiune.

Începând cu anul 2006 se va implementa Agenda Lisabona pe cinci zone de priorități pentru afirmarea potențialului companiilor, vizând:

- stimularea antreprenoriatului

- susținerea inovațiilor

- îmbunătățirea condițiilor de angajare

- încheierea reformelor pieței de produse

- identificarea unor soluții avantajoase pentru mediul înconjurător, care să contribuie în principal la dezvoltarea sustenabilă a IMM.

2.2.7. Asistența pentru export

Politica în acest domeniu este în mare parte reglementată, sarcina principală fiind respectarea înțelegerilor internaționale în condițiile susținerii credibilității și încrederii în mediul de afaceri românesc.

În acest sens, se vor promova următoarele măsuri:

- utilizarea facilităților tarifare convenite prin Acordurile de liber schimb, negociate de România pe plan internațional și participarea la liberalizarea comerțului internațional prin negocieri comerciale multilaterale în cadrul Organizației Mondiale de Comerț;

- creșterea ponderii exporturilor românești de produse industriale în comerțul mondial prin găsirea unor nișe de piață, în special pentru produsele cu grad avansat de prelucrare;

- acordarea de sprijin pentru extinderea ofertei de servicii specializate de consultanță și de instruire în domeniul comerțului;

- acordarea de garanții de risc comercial sau necomercial (cu respectarea regulilor OECD).

În anul 2005 a fost lansată Strategia Națională de Export, aflată în dezbatere publică, elaborată în cadrul Consiliului de Export sub coordonarea Ministerului Economiei și Comerțului.

Principalele obiective ale Strategiei Naționale de Export (SNE) sunt:

- creșterea capacității sectorului privat și a capabilității acestuia de a fi motorul creșterii economice și al dezvoltării;

- promovarea dezvoltării resurselor umane pentru a obține competențele necesare pentru creșterea economică;

- promovarea capabilităților inovative și tehnice dinamice din interiorul țării pentru industrializare;

- integrarea științei și tehnologiei în planificarea socio-economică și dezvoltare;

- identificarea și dezvoltarea de noi sectoare, care creează, captează și rețin valoarea adăugată și furnizează baza dezvoltării economice de viitor a României;

- încurajarea legăturilor inter și intra-sectoriale pentru a susține evoluția centrelor de excelență și a clusterelor industriale;

- mărirea eficienței mediului național de afaceri, astfel încât să fie competitiv la nivel internațional;

- asigurarea furnizării unei infrastructuri adecvate necesare industriei pentru a deveni mai competitivă la nivel internațional;

- dezvoltarea regională, generarea de locuri de muncă și reducerea sărăciei pentru a încuraja o distribuție mai echitabilă a veniturilor;

- reducerea dependenței de barierele tarifare și netarifare, sau a accesului preferențial pe piață pentru dezvoltarea susținută a exportului;

- expunerea întreprinderilor din România la oportunități de afaceri internaționale.

2.2.8. Susținerea privatizării și restructurării

Politicile cu privire la restructurare și privatizare se vor orienta către companiile naționale și societățile comerciale cu capital de stat din portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului și Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS):

Măsurile care se au în vedere sunt următoarele:

- continuarea privatizării societăților comerciale cu capital majoritar de stat;

- restructurarea activităților în vederea eficientizării acestora;

- monitorizarea contractelor de privatizare;

- lichidarea pachetelor minoritare deținute de către stat, prin mecanisme de piață;

- modernizarea, retehnologizarea și optimizarea fluxurilor tehnologice din unități industriale cu potențial de competitivitate, în condițiile legii.

În anul 2004 a avut loc procesul de negociere privind împrumutul de ajustare programatică - PAL, acordat Guvernului României de Banca Mondială în vederea susținerii programului de reforme structurale, economice și sociale. Acțiunile aferente programului PAL sunt sincronizate cu obiectivele privind aderarea României la U.E., acordul preventiv stand-by agreat cu F.M.I. și sunt destinate sprijinirii continuării procesului de privatizare și a altor reforme structurale inițiate conform programelor PSAL I și II anterioare.

Obiectivul specific ce urmează a fi îndeplinit de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului îl reprezintă valorificarea participațiilor statului la societățile comerciale din portofoliul acestei instituții prin privatizare, restructurare sau lichidare.

2.2.9. Politica în domeniul protecției mediului și gestionării durabile a resurselor

Cerințele și exigențele în domeniu, existente în țările Uniunii Europene, impun o nouă abordare a problemelor globale de mediu și gestionarea durabilă a resurselor în corelație cu dezvoltarea socio-economică.

În aceste condiții, protecția mediului și gestionarea rațională a resurselor naturale, devin priorități, în contextul dezvoltării economice și asigurării competitivității industriale din România.

Principalele obiective ale activităților de protecție a mediului înconjurător și gestionare a resurselor pe termen mediu (2010) și lung (2013) sunt:

- integrarea cerințelor de protecție a mediului și exigențelor în gestionarea resurselor naturale în politicile și strategiile sectoriale, regionale, zonale și la nivel de companie;

- implementarea celor mai bune tehnici disponibile și a "tehnologiilor curate" în toate sectoarele industriale cu consecințe directe în diminuarea cantităților de deșeuri și protejarea resurselor naturale;

- regenerarea amplasamentelor afectate de poluarea istorică, la un nivel care să asigure reutilizarea acestora;

- crearea și dezvoltarea unei piețe libere pentru tehnologii și servicii de valorificare a deșeurilor și respectiv utilizarea eficientă a energiei.

Pentru realizarea acestor obiective, autoritățile adoptă măsuri și programe, inclusiv asistență necesară pentru ca firmele, indiferent de mărime, să-și dezvolte strategii adecvate și să-și integreze concepția de proiectare-producție și marketing pornind de la cele mai bune tehnici disponibile și de la tehnologii pentru realizarea de produse curate.

Este de menționat oportunitatea financiară de care dispun companiile industriale din domeniile chimiei, petrochimiei, metalurgiei și materialelor de construcții prin utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto.

Prin schema de acordare a etichetei ecologice s-a stabilit un sistem de promovare a produselor cu impact minim asupra mediului, pe întreg ciclul de viață.

Îmbunătățirea continuă a performanțelor de mediu și atingerea obiectivelor stabilite este încurajată prin susținerea implementării și certificării sistemului de management de mediu în cadrul "Programului de creștere a competitivității produselor industriale" ( HG nr. 357/2004 ).

Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, aprobat prin HG 1470/2004, stabilește principiile care stau la baza acestei activități:

- protecția resurselor primare;

- măsuri preliminare, corelate cu principiul utilizării "celei mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive";

- prevenirea;

- poluatorul plătește, corelat cu principiul responsabilității producătorului și cel al responsabilității utilizatorului;

- principiul proximității corelat cu principiul autonomiei;

- principiul subsidiarității (corelat și cu principiul proximității și cu principiul autonomiei).

O nouă atitudine față de mediu, reflectată prin gestionarea în sistem integrat a deșeurilor și atingerea obiectivelor stabilite, va avea efect atât asupra eficienței și competitivității economice, cât și asupra utilizării eficiente a resurselor naturale, spre binele generațiilor actuale și viitoare.

2.2.10. Politica în domeniul resurselor umane și coeziunea socială

Sunt avute în vedere politici efective de dezvoltare a resurselor umane, în special pentru însușirea de noi abilități, perfecționare, specializare în muncă și învățare continuă.

Obiectivele în domeniul resurselor umane și coeziunii sociale vizează :

- flexibilizarea forței de muncă prin mărirea gradului de mobilitate (recalificare) și de perfecționare/specializare a acesteia;

- asigurarea unui echilibru între cerere și ofertă pe piața forței de muncă;

- dezvoltarea de know-how și training vocațional și a managementului resurselor umane;

- pregătirea specializată printr-o strânsă colaborare între sistemul educațional și mediul de afaceri (școli de design industrial, licee industriale, școli profesionale, etc.).

Strategia de angajare și creștere a gradului de ocupare a forței de muncă asigură dezvoltarea capitalului uman, crearea de locuri de muncă și antreprenoriat, promovarea adaptabilității muncitorilor și afacerilor la schimbările economice.

Investiția în capitalul uman este cea mai mare urgență în contextul curent al unei îmbătrâniri rapide.

Se au în vedere parteneriate public-private și în domeniul educației elevilor și formării profesionale, inclusiv elaborarea unor strategii de formare profesională și dinamică a forței de muncă pentru unele din domeniile deficitare.

De asemenea se va pune un accent deosebit pe extinderea utilizării tehnologiei informației și pe folosirea eficientă a datelor prelucrate și gestionate de sistemele informaționale naționale și internaționale.

Coeziunea socială constituie un factor determinant în realizarea cu succes a ajustării structurale și reformei economice. Se va pune accent pe implementarea și dezvoltarea în principal a următoarelor acțiuni:

- atragerea partenerilor sociali și a altor factori implicați în activitatea industrială în procesul de elaborare și implementare a politicilor;

- permanentizarea procedurilor de consultare a operatorilor economici și a partenerilor de dialog social, precum și a procedurilor de diseminare a informațiilor utile;

- obținerea sprijinului partenerilor sociali în realizarea ajustărilor structurale;

- susținerea asigurării unui sistem cât mai eficient de protecție socială, mai ales activă.

3. EVOLUȚII POSIBILE ÎN ACTIVITATEA INDUSTRIALĂ

Programul de politici economice pentru perioada următoare, respectiv 2005-2008, se referă la:

- continuarea procesului de transpunere legislativă și crearea instituțiilor compatibile cu cele din statele membre UE;

- implementarea și monitorizarea legislației armonizate;

- îmbunătățirea în continuare a mediului de afaceri, diversificarea și modernizarea serviciilor bancare, inclusiv reducerea fiscalității legată de costul forței de muncă;

- măsuri pentru trecerea la societatea informațională și conectarea industriei românești la proiecte europene;

- adoptarea unui pachet coerent de politici pentru continuarea procesului de ajustare structurală la nivel de sectoare industriale pentru asigurarea competitivității în condițiile înăspririi concurenței, ca urmare a adoptării Codului Vamal UE, a intrării Chinei și Rusiei în OMC, a globalizării comerțului și internaționalizării afacerilor;

- gestionarea în sistem integrat a deșeurilor industriale, de reciclare și refolosire a deșeurilor și materialelor precum și prevenirea generării de deșeuri;

- demararea marilor proiecte de infrastructură și a sistemelor trans-frontaliere de transport fluide energetice pe distanțe mari, precum și de refacere a zonelor afectate de conflicte;

- trecerea efectivă a sistemului cercetării-dezvoltării din țara noastră la o structură operațională de tip european.

Previziunile privind ajustările structurale în perioada 2005-2008, se referă la:

● dezvoltarea sectoarelor industriale care realizează produse cu valoare adăugată mare, în special prin creșterea volumului de investiții green-field;

● dezvoltarea clusterelor industriale, a parcurilor tehnologice și industriale, incubatoare de afaceri etc;

● dezvoltarea regională, creșterea ponderii IMM-urilor și valorificarea potențialului local de materii prime, a tradiției și capitalului uman;

● continuarea procesului de ajustare structurală și restructurare la nivelul companiilor și sectoarelor industriale prin programe de modernizare, raționalizare a consumurilor energetice și generalizare a managementului performant;

● reabilitarea mediului în zonele industriale ca bază a refacerii capitalului natural;

● cooperarea firmelor autohtone în cadrul unor consorții naționale și/sau internaționale în vederea participării la marile proiecte interne și internaționale;

● inovarea și cercetarea tehnologică devin instrumente determinante ale creșterii economice și competitivității;

● demararea programelor de producere și utilizare a energiei din resurse regenerabile.

În aceste condiții, pentru perioada 2005-2008 se estimează următoarele efecte:

- competitivitatea va deveni factor determinant în procesul de creștere economică;

- exporturile de produse cu valoare adăugată mare - element major în stimularea creșterii produsului național;

- investițiile directe green-fieid vor deveni un factor important în creșterea economică;

- consolidarea creșterii sustenabile a industriei prelucrătoare;

- consolidarea pe piață a branding-ului românesc, în condițiile înăspririi concurenței;

- modernizarea infrastructurii pentru cercetare, inovare și transfer tehnologic;

- dezvoltarea fabricației de echipamente pentru susținerea marilor programe naționale din domeniile: energetic, agricultură, infrastructură, protecție mediu precum și creșterea cotei de participare a companiilor românești la programele internaționale;

- dezvoltarea durabilă a sistemului socio - economic românesc în concordanță cu politicile europene.

4. EVALUĂRI ÎN ABORDAREA SECTORIALĂ

Industria prelucrătoare constituie componenta principală a industriei din România, acoperind cca. 80% din volumul de activitate, în care sunt cuprinse cca. 1,5 milioane persoane din toate județele țării.

Structura industriei prelucrătoare din România la nivelul anului 2004, este prezentată în figura de mai jos.

Structura actuală a industriei prelucrătoare din România este prezentată în figura de mai jos, remarcându-se ponderea relativ scăzută a sectoarelor care realizează produse cu valoare adăugată mare și, respectiv, ponderea mai mare a industriilor mari consumatoare de resurse.

Pentru toate sectoarele industriei prelucrătoare au fost elaborate strategii și analize SWOT care prefigurează evoluțiile viitoare.

Pornind de la aceste realități, implementând prevederile cuprinse în Documentul de Politică Industrială se pot face estimări privind evoluția în perioada 2005-2008 a industriei prelucrătoare din România.

Este de așteptat ca în condițiile în care competiția de piață devine principalul motor al dezvoltării, activitățile care beneficiază de avantaje comparative și competitive, să cunoască ritmuri mai accelerate de creștere, în raport cu celelalte sectoare.

Analiza diferitelor activități ale industriei prelucrătoare, efectuată prin prisma avantajelor comparative și competitive de care dispune România permite formularea următoarelor considerente:

a) Din punct de vedere al resurselor umane din sistemul învățământului universitar precum și a experienței în domeniul cercetării-dezvoltării în sectoare cu înaltă tehnicitate

Acest avantaj comparativ va determina o impulsionare a activității în următoarele domenii:

- dezvoltarea sectorului IT și a serviciilor din domeniu;

- programe de training și realizarea transferului de competență;

- dezvoltarea designului sistemelor industriale sau tehnologice, servicii de testare specifice sectorului, dezvoltare de software, soluții IT end-to-end, etc.

- concentrări economice de clustere având ca obiective extinderea de noi linii de servicii, intrarea pe segmente noi de piață, urcarea pe lanțul valoric spre servicii creative, inovative și proiecte complexe;

- intensificarea procesului de transfer tehnologic prin implicarea structurilor de cercetare - dezvoltare - inovare și componentei de cercetare - dezvoltare din universități în activitatea industrială.

b) Din punct de vedere al existenței unor resurse naturale de calitate exploatabile, cu costuri competitive (țiței, gaze naturale, sare, lemn, argile, nisipuri, marmură) precum și potențialul agricol și forestier existent

Se estimează dezvoltarea industriilor legate de prelucrarea avansată a acestor materii prime, cum ar fi:

- subsectoare din chimie și petrochimie (uleiuri, combustibili, mase plastice, cauciuc, etc);

- mobilă, inclusiv mobilier ecologic, pe baza creației și designului românesc;

- industria sticlei și ceramicii, precum și a materialelor de construcții;

- fabricarea de biocombustibili;

- prelucrarea plantelor tehnice;

- îmbrăcăminte din fire și fibre naturale (în, cânepă, lână);

- dezvoltarea sectorului de utilaje și echipamente pentru agricultură, industria forestieră și alimentară;

- activitatea meșteșugărească și de artizanat.

c) Din punct de vedere al infrastructurii industriale (capacități, personal calificat, tradiție, piață de desfacere)

În aceste condiții se apreciază că o serie de sectoare industriale vor continua dezvoltarea și consolidarea în condițiile în care vor apărea și activități noi în complementaritate cu operatorii economici din spațiul european.

Astfel se estimează evoluții pozitive pentru următoarele subsectoare:

- industria de automobile inclusiv segmentul de componente auto;

- construcția de nave, inclusiv componente;

- echipamente și componente industriale pentru industria chimică, petrochimie, gaze, electricitate;

- confecții de textile și pielărie pe baza creației și brand-ului românesc.

Se estimează că industriile care beneficiază de avantaje comparative generate de existența surselor de materii prime sau a infrastructurii necesare în condițiile unor dotări tehnice și performanțe manageriale de nivel ridicat pot ocupa poziții dominante pe piața internă, precum și segmente importante de export.

d) Poziția geografică a României cu acces rapid la marile bazine internaționale de resurse minerale.

Acest avantaj poate determina consolidarea unor industrii cum ar fi:

- industria siderurgică specializată pe realizarea de produse cu un înalt grad de prelucrare (benzi subțiri pentru industria auto, benzi pentru industria alimentara și chimică, ambalaje, oțeluri aliate și înalt aliate pentru industria constructoare de mașini)

- industria de aluminiu și materiale neferoase specializate pe obținerea unor produse avansat prelucrate utilizate în industria electronică, electrotehnică, construcții de mașini

- industria de lacuri și vopsele.

Aceste avantaje comparative și competitive coroborate cu existența unei piețe interne dintre cele mai mari din sud-estul Europei și medie la nivelul european, pot constitui factori determinanți în consolidarea unor industrii tradiționale în România și apariția unor noi activități.

5. SECTORUL ENERGETIC

Sectorul energetic reprezintă o infrastructură strategică de bază a economiei naționale, fundamentală pentru dezvoltarea țării. În același timp, asigurarea energiei reprezintă un serviciu public cu un puternic impact social.

Dezvoltarea și modernizarea sectorului energetic reprezintă baza dezvoltării și modernizării industriei și în principal a industriei prelucrătoare, care la rândul ei este principalul producător de piese de schimb și componente pentru buna funcționare a instalațiilor energetice.

Viziunea Strategică a României în sectorul energetic pornește de la premiza că piața românească va fi o componentă a pieței UE.

Politica energetică a României va pune accent pe siguranța, eficiența, protecția mediului și drepturile consumatorilor în condițiile respectării obligațiilor asumate față de UE la închiderea negocierilor la Cap. 14 - Energie.

Principalele obiective ale politicii energetice sunt:

- Obținerea unei competitivități reale;

- Creșterea gradului de liberalizare a pieței de energie și gaze naturale precum și eliminarea distorsiunilor care afectează concurența;

- Fundamentarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung în domeniul mediului înconjurător, al resurselor energetice și convenționale;

- Îmbunătățirea cadrului instituțional.

Statul va continua să aibă un rol important în politica de conservare a energiei, în realizarea stocurilor de țiței și produse petroliere conform angajamentelor asumate cu UE.

"Strategia de dezvoltare durabilă a sectorului energetic" cuprinde obiectivele, măsurile și instrumentele politicii în domeniu, pe termen mediu și lung.

6. IMPLEMENTAREA PREVEDERILOR POLITICII INDUSTRIALE

Complexitatea procesului de implementare a politicii industriale necesită o abordare care vizează în principal trei aspecte:

- elaborarea unui calendar de măsuri și acțiuni, care să pună în practică prevederile politicii industriale;

- etapizarea pe termen mediu a acestor măsuri și acțiuni;

- perfecționarea cadrului instituțional de gestionare/monitorizare;

Principalele acțiuni și măsuri pentru implementarea politicii industriale precum și etapizarea acestora sunt cuprinse în Planul de acțiune al politicii industriale.

Implementarea politicii industriale va fi coordonată de «Consiliul Interministerial pentru probleme economice, politici fiscale și comerciale, piață internă, competitivitate, mediu de afaceri» care va monitoriza activitatea Grupului Interministerial de lucru pentru politica industrială.

Principalii indicatori de performanță ai industriei prelucrătoare care vor fi monitorizați sunt: producția industrială, volumul exporturilor și importurilor, volumul de investiții, productivitatea muncii, rata profitabilității, gradul de inovare, numărul de salariați.

Previziunile privind evoluția principalilor indicatori în perioada 2005-2006 indică continuarea trendului pozitiv înregistrat în ultima perioadă.

PLAN DE ACȚIUNE AL POLITICII INDUSTRIALE

2005-2006

FACTORI DE INFLUENȚĂ

ACȚIUNI

INSTITUȚIE RESPONSABILĂ

SURSE FINANȚARE

TERMEN

I. CONSOLIDAREA UNUI MEDIU DE AFACERI STABIL și PREDICTIBIL

▪ Monitorizarea implementării Planului de acțiune pentru dezvoltarea ȘI consolidarea mediului de afaceri în România pe perioada 2005-2006

DMA/aparat de lucru al ministrului de stat

-

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii

ANIMMC

-

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

II. SUSȚINEREA CERCETĂRII- DEZVOLTĂRII-INOVĂRII și INFRASTRUCTURII PENTRU evaluarea CONFORMITĂȚII PRODUSELOR Stimularea inițiativelor de C&D ȘI inovare și implementarea acestora

▪ Elaborarea/actualizarea normelor privind implementarea, monitorizarea și EVALUAREA programelor naționale de cercetare-dezvoltare și inovare astfel încât să încurajeze parteneriatul între unitățile de cercetare-dezvoltare și agenți economici

MEdC

Surse bugetare

Trim. IV 2006 Evaluare trimestrială

▪ Derularea Programului de dezvoltare sectorială în industrie prin cofinanțarea proiectelor prioritare de cercetare-dezvoltare

MEC (DGPI, DGCEII)

Surse bugetare

Dec. 2005

▪ Proiect de cercetare-dezvoltare privind "sprijinirea serviciilor în agricultură"

MAPDR

BIRD, Surse bugetare

Dec. 2005

▪ Proiect de cercetare-dezvoltare pentru "modernizarea sistemului de informare și cunoaștere în agricultură"

MAPDR

BIRD, Surse bugetare

Trim. IV 2006 Evaluare trimestrială

▪ Elaborarea PNCDI II (Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare II) pentru perioada 2006-2010

MEdC

-

Trim. IV 2006

▪ Implementarea unui sistem performant pentru gestionarea rezultatelor de CD de interes public și de identificare a necesităților mediului economic și social:

MEdC

Surse bugetare

Trim. IV 2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

- dezvoltarea site-ului interactiv www.cercetare.ro (achiziții echipamente performante, extindere aplicație software)

- dezvoltarea de baze de date cu rezultate ale activității de cercetare-dezvoltare

- inventarierea rezultatelor de cercetare-dezvoltare care pot fi aplicate rapid și la costuri minime pentru a rezolva problemele stringente ale operatorilor economici din industrie

▪ Promovarea rezultatelor activităților de cercetare-dezvoltare prin:

MEdC

Surse bugetare

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

- organizarea/participarea la târguri și expoziții

- organizarea/participarea la work-shop-uri și conferințe

- editarea de materiale promoționale cu rezultatele obținute din cercetare-dezvoltare care pot fi aplicate în mediul socio-economic

▪ Susținerea și dezvoltarea infrastructurii de inovare și transfer tehnologic:

MEdC, MEC (DGPI), MCTI

Surse bugetare

Trim. IV 2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

- crearea de oficii de legătură cu industria;

- crearea de centre de informare tehnologică;

- crearea de centre de transfer tehnologic;

- crearea de incubatoare tehnologice și de afaceri;

- crearea de parcuri științifice și tehnologice, inclusiv a parcurilor de soft;

▪ Analiza stadiului de dezvoltare a organizațiilor din infrastructura națională de inovare și transfer tehnologic

MEdC

-

2006 Monitorizare trimestrială

▪ Elaborarea și implementarea unui sistem de indicatori și a sistemului informatic suport pentru cuantificarea efectelor economice și sociale ale inovării și transferului tehnologic

MEdC

Surse bugetare

Trim. IV 2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Continuarea acțiunilor de integrare a comunității științifice și tehnice românești în sistemul de știință și tehnologie european în principal prin participarea la cel de al șaselea Program Cadru de cercetare, dezvoltare al Uniunii Europene. Pregătirea participării comunității științifice românești la al șaptelea Program Cadru de cercetare al UE.

MEdC

Surse bugetare

2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Dezvoltarea de măsuri în vederea atingerii obiectivului de 3% din PIB pentru cercetare în anul 2010, în concordanță cu cel al UE.

MEdC

-

2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Dezvoltarea de noi instrumente pentru creșterea gradului de aplicare a rezultatelor activităților de cercetare și dezvoltare tehnologică la nivelul agenților economici.

MEdC; MEC

Surse bugetare și atrase (prin Programul de creștere a competitivității produselor industriale)

2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Majorarea cheltuielilor publice destinate sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare la 1% din PIB până în 2007.

MEdC, MFP

Surse bugetare și surse atrase

Trim. IV 2006

Infrastructura calității

▪ Implementarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii pentru evaluarea conformității

MEC (DICM)

Surse bugetare și surse proprii

Trim. IV 2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Creșterea rolului administratorilor de directive pentru optimizarea reglementărilor prin dezvoltarea, la nivelul exigențelor UE, a activității de standardizare și de Evaluare a conformității

MEC (DICM)

-

Trim. IV 2006 evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Analiză privind designul profesionist în industrie, instrument pentru creșterea competitivității produselor industriale

MEC (DICM, DGPI)

Surse bugetare

2006

III. POLITICA ÎN DOMENIUL concurenței

▪ Promovarea culturii CONCURENȚEI în relația cu organele administrației publice:

CC

-

Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Activitate de "advocacy" în relația cu autoritățile de reglementare sectorială

CC

-

Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Promovarea culturii concurenței în relațiile cu sectorul privat

CC

-

Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Întărirea activității Consiliului Concurenței în implementarea legii concurenței și a reglementărilor privind acordarea ajutoarelor de stat

CC

-

Evaluare și monitorizare trimestrială

IV. POLITICA ÎN DOMENIUL ASISTENȚEI SECTORIALE

▪ Continuarea dezvoltării și eficientizării «Programului de creștere a competitivității produselor industriale» conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat;

MEC (DGPI)

Surse bugetare

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

- implementarea și certificarea sistemelor calității și a sistemelor de management de mediu;

- implementarea și certificarea sistemelor de management al sănătății și siguranței ocupaționale, pentru responsabilitatea socială și igiena alimentară, a securității informației

- dotarea și/sau amenajarea laboratoarelor de testare și etalonare, și acreditarea acestora, după caz

- certificarea produselor și/sau obținerea etichetei ecologice pentru produs

- executarea de modele experimentale, prototipuri, noi tehnologii pe baza rezultatelor unităților de cercetare-dezvoltare românești

- efectuarea de analize comparative pentru realizarea de planuri de restructurare-dezvoltare- viabilizare, monitorizarea acestora

- înregistrarea și protejarea pe piața externă a mărcilor, desenelor și modelelor industriale

- organizarea expozițiilor în cadrul companiilor pentru prezentare și promovare produse românești.

▪ Îmbunătățirea cadrului legislativ pentru «Programul de creștere a competitivității produselor industriale» și majorarea procentului de susținere de la buget din valoarea proiectului societăților comerciale.

MEC (DGPI, DGLM)

-

2005

▪ Continuarea adoptării acquis-ului comunitar, în domeniul produselor industriale în principal pentru libera circulație a mărfurilor

MEC (DGPI, DIEN)

-

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Proiect privind «Îmbunătățirea competitivității în ramurile textile, îmbrăcăminte și încălțăminte prin promovarea conceptului de muncă decentă» coordonat de către Biroul Internațional al Muncii de la Geneva (BIM).

MEC (DGPI), MMSSF

Biroul Internațional al Muncii (BIM) 25000 $

2005

▪ Proiect pilot privind «Creșterea competitivității în industria producătoare de confecții» finanțat de USAID și implementat de CHF Internațional România - Realizarea Ghidului de Aprovizionare pentru sectorul de confecții

MEC (DGPI)

Fonduri USAID

2005

▪ Dezvoltarea sistemului de promovare a etichetei ecologice

MEC (DGPI), Organizații patronale

Surse proprii

2005-2006

▪ Derularea programului de reactualizare a strategiilor sectoriale împreună cu federațiile patronale și asociațiile profesionale

MEC (DGPI)

Surse bugetare

2005-2006

▪ Monitorizarea stocurilor minime de țiței și produse petroliere constituite de agenții economici din sectorul petrolier și de Administrația Națională a Rezervelor de Stat

MEC (DGPI)

-

2005-2006

▪ Înființarea unui Consiliu de Competitivitate și a unui Centru de Productivitate în scopul formulării unei abordări integrate în ceea ce privește consolidarea creșterii economice și a competitivității

MEC (DGPI)

Surse proprii

2006

▪ Asigurarea serviciilor de asistență pentru afaceri în următoarele domenii cheie:

MEC (DGPI), ANIMMC, MEdC

-

2005-2006

- Training pentru manageri și angajați,

- Asistență pentru activități de export,

- Furnizarea serviciilor de transfer tehnologic și inovație.

▪ Continuarea proiectului finanțat de BIRD privind "Reabilitarea și reforma sectorului de irigații"

MAPDR

Credit BIRD, surse bugetare, beneficiari

2005-2006

▪ Continuarea proiectului finanțat de BIRD privind "Dezvoltarea forestieră"

MAPDR

Surse bugetare, împrumut BIRD, 4,59 mil. $ (echiv. lei) din surse proprii ale Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA, 0,3 mil. $ (echiv. lei) Centrul de Informare pentru afaceri din domeniul forestier (ForSBIC)

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Sprijinirea producătorilor agricoli pentru achiziționarea de tractoare, combine, mașini și utilaje agricole noi, cu finanțare de la bugetul de stat și în conformitate cu reglementările ajutorului de stat

MAPDR

Surse bugetare, beneficiari

2005-2006

▪ Proiecte privind îmbunătățirea competitivității în sectorul prelucrării plantelor textile (topitorii) prin implementarea managementului calității, a mediului, a sănătății și a siguranței ocupaționale

MEC (DGPI) MAPDR

Surse MEC (prin Programul de creștere a competitivității produselor industriale)

2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Reconversia liniilor de fabricare a plăcilor din azbociment pentru realizarea de produse non-azbest

MEC (DGPI) Asociații patronale

Surse proprii și atrase

Trim. IV 2006

▪ Continuarea susținerii dezvoltării parcurilor industriale

MAI

Surse bugetare

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Modernizarea comunicațiilor și infrastructurii, factori de eficientizare a companiilor (agenților economici) din coordonarea MEC

MEC (OPSPI, DGCEII), MCTI

Surse proprii

2005-2006

▪ Derularea Programului de twinning «Sprijin pentru Ministerul Economiei și Comerțului în vederea creșterii capacității de coordonare a politicii industriale și a managementului fondurilor structurale pentru îmbunătățirea competitivității economice»

MEC (DGPI, DPOI)

Fonduri UE 1,4 mil. EURO

2005-2006

▪ Continuarea Proiectului "Knowledge Based Economy", finanțat de Banca Mondială în domeniul IT

MCTI

Banca Mondială 80 mil. $

2005

▪ Dezvoltarea capacității de absorbție a fondurilor europene de către firmele din România

MCTI

Surse bugetare

Trim. IV 2005

- Crearea unui parteneriat cu Delegația UE și alte instituții

- Elaborarea reglementării

- Selecția personalului

- Evaluarea consultanților pe fonduri europene

- Operaționalizarea mecanismului de publicitate a oportunităților de finanțare

▪ Creșterea capacității de absorbție a fondurilor structurale pentru formarea societății informaționale

MCTI

Surse bugetare

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Participarea României la programe comunitare în domeniul IT:

MCTI

Surse bugetare

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

- «IDABC» - Interchange Data between public Administration, Bussiness and Citizens

- «eTen» - participarea la finanțări europene pentru administrația publică locală și mediul de afaceri

- «eContent Plus» - Participarea la finanțări europene pentru mediul de afaceri

- «Internet Safer Plus» - Participare la finanțări europene pentru combaterea criminalității informatice

▪ Proiect de HG privind reglementarea utilizării standardelor deschise în administrație;

MCTI

-

2005

▪ Înființarea Autorității de Reglementare și Supraveghere în domeniul semnăturii electronice

MCTI

Surse bugetare

2006

▪ Creșterea securității rețelelor internaționale/înființarea centrului pentru expertiză și răspuns la incidentele de securitate CERIS

MCTI

Surse bugetare

Trim. IV 2005

▪ Proiect de Lege privind arhivarea electronică a datelor

MCTI, MAI

-

Trim. IV 2005

▪ Proiect de Lege privind facturarea electronică

MCTI, MFP

-

Trim. II 2006

▪ Extinderea sistemului informatic de atribuire electronică a autorizațiilor de transport internațional de marfă

IGCTI

Surse proprii

2005-2006

▪ Extinderea Sistemului de Achiziții Publice

IGCTI

Surse proprii

2005-2006

▪ Extinderea serviciilor on-line, financiare destinate mediului de afaceri

IGCTI

Surse proprii

2005-2006

V. PROMOVAREA INVESTIȚIILOR DIRECTE

▪ Intensificarea acțiunilor în vederea atragerii de investiții directe în economia României

ARIS

Surse bugetare

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

VI. SUSȚINEREA DEZVOLTĂRII ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII Crearea unui mediu de afaceri favorabil înființării și dezvoltării IMM

▪ Operaționalizarea Grupului de evaluare a impactului actelor normative asupra IMM în conformitate cu Ordinul Președintelui ANIMMC nr. 240/2004 privind aprobareaRegulamentului de organizare și funcționare a Grupului pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii

ANIMMC

Trim. IV 2005

▪ Continuarea înființării oficiilor teritoriale a ANIMMC

ANIMMC

Surse bugetare

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Dezvoltarea consultării sectorului IMM la nivel național/regional și local prin Comitetul Consultativ pentru Dezvoltarea Sectorului IMM

ANIMMC

Surse bugetare

2005-2006

▪ Asistență tehnică pentru ANIMMC din cadrul PHARE CES 2004-2006 "Dezvoltarea sectorului productiv prin susținerea IMM"

ANIMMC

Fonduri Phare

2005-2006

Creșterea accesului la IMM finanțare

▪ Majorarea capitalului social al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM). Capitalizarea fondului este asigurată pe o perioada de 5 ani conform legii, pornind de la un capital de 50 mld. lei. Se are în vedere atragerea și a altor Surse decât bugetul de stat, inclusiv colaborare cu FEI

ANIMMC

surse bugetare

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Promovarea unor instrumente financiare moderne pentru susținerea IMM inovative în cadrul programului de twinning light pentru ANIMMC

ANIMMC

Fonduri Phare 2002

Trim. IV 2005

▪ Program pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii prin fonduri în limita sumelor plătite pentru impozitul pe profitul reinvestit

ANIMMC

Surse bugetare

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Dezvoltarea unor fonduri de garantare locale, independente, în colaborare cu parteneri locali

ANIMMC, FNGCIMM

Surse bugetare

Trim. IV 2005

▪ Sprijin pentru demararea afacerilor prin micro-credite nerambursabile, acordate prin programe adresate sectorului IMM, co-finanțate prin Programul Phare - CES. Se are în vedere ca micro-creditele să fie acordate numai după absolvirea unui curs de instruire desfășurat pe o perioadă de două săptămâni, în care beneficiarul să își consolideze cunoștințele asupra afacerii pentru a cărei inițiere a solicitat creditul

MIE

Surse bugetare, Fonduri Phare

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Asigurarea serviciilor de asistență pentru afaceri (întreprinderi noi, micro-întreprinderi, IMM inovative și IMM deja existente) în scopul creării de noi locuri de muncă, sporirii contribuției IMM la creșterea economică durabilă și îmbunătățirea performanței la export (scheme de granturi, acordate prin programe multi-anuale adresate furnizorilor de servicii pentru IMM, co-finanțate prin Programul Phare CES).

MIE

Phare 2005-2006

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Acordarea de stimulente financiare pentru angajatorii care angajează persoane din sectorul minier care au fost disponibilizați sau membri ai familiilor acestora

MEC (ANDIPRZM)

Fonduri Banca Mondială

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Acordarea de microcredite pentru începerea de mici afaceri și crearea de locuri de muncă în zonele miniere - împrumuturi BIRD

MEC (ANDIPRZM)

Banca Mondială prin BIRD

Trim. IV 2006

▪ Urmărirea modului de implementare a Legii privind societățile de microfinanțare nr. 240/2004

ANIMMC

-

Trim. IV 2005

▪ Creșterea accesului la finanțare a micro-întreprinderilor și start-up-urilor

MIE

Fonduri Phare 2004-2006

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

Dezvoltarea competitivității IMM și îmbunătățirea accesului IMM pe piețele externe

▪ Continuarea implementării programului multianual pentru sprijinirea IMM în vederea stimulării exportului. Resursele financiare alocate de la bugetul de stat

ANIMMC

Surse bugetare

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Participarea României la programe comunitare - Continuarea Programului Multianual pentru Întreprinderi și Spirit Antreprenorial, în special pentru IMM, prin:

ANIMMC

Surse bugetare

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

- susținerea funcționării celor 8 centre Euro Info

- instrumente financiare

- politica întreprinderii Efectuarea demersurilor necesare pentru prelungirea derulării programului în 2006

▪ Derularea Programului multianual de susținere a investițiilor realizate de întreprinderi nou-înființate sau micro-întreprinderi și IMM existente

ANIMMC

Surse bugetare

2005 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Implementarea programului multianual pentru înființarea și dezvoltarea de incubatoare tehnologice și de afaceri în colaborare cu PNUD

ANIMMC

Surse bugetare

Trim. IV 2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Program în domeniul e-bussiness pentru susținerea și dezvoltarea afacerilor

ANIMMC

Surse atrase

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Program pentru susținerea rețelei de incubatoare de afaceri

ANIMMC

Surse bugetare

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Program pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului

ANIMMC

Surse bugetare

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

Promovarea culturii antreprenoriale și întărirea performanțelor manageriale ale IMM

▪ Crearea unei platforme de informare interactivă a IMM, pentru creșterea accesului rapid la informație

ANIMMC și oficiile teritoriale

Fonduri Phare 2004-2006: 500 mii Euro

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Continuarea programului de pregătire a întreprinzătorilor prin Centrul EMPRETEC România

ANIMMC

Surse proprii

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Organizarea de târguri, mese rotunde, conferințe, seminarii sau workshop-uri, prilej de întâlnire a antreprenorilor cu mediul financiar (experți din cadrul instituțiilor publice, experți financiari din cadrul băncilor, potențiali investitori):

ANIMMC, FNGCIMM, Bănci, Asociații patronale și profesionale

Fonduri Phare 2001

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

- continuarea campaniilor regionale privind impactul extinderii UE

- continuarea campaniilor regionale INFO-FIN 2005

▪ Îmbunătățirea accesului IMM la servicii de consultanță

MIE

Fonduri Phare CES/2003: 4 mil. EURO

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

VII. ASISTENȚĂ PENTRU EXPORT

▪ Definitivarea strategiilor sectoriale și intersectoriale și a planurilor de acțiune, ca părți componente ale Strategiei Naționale de Export

MEC, Asociații/ Federații profesionale/ patronale de profil

Surse proprii

Trim. IV 2005

▪ Definitivarea și aprobarea în Consiliul de Export și de către Guvern a Strategiei Naționale de Export și a Planului de acțiune aferent

MEC (DCE)

Surse bugetare

2005

▪ Implementarea Strategiei Naționale de Export

MEC (DCE)

Surse bugetare

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Perfecționarea instrumentelor de stimulare și promovare a exporturilor

MEC (DCE)

Surse bugetare

2005-2006

VIII. SUSȚINEREA PRIVATIZĂRII ȘI RESTRUCTURĂRII Programul PAL negociat cu Banca Mondială

▪ Privatizarea/lichidarea a 35 societăți la care AVAS deține pachetul majoritar de acțiuni până la sfârșitul Trim. IV 2005

AVAS

Surse proprii

trim. IV 2005

▪ Privatizarea/lichidarea a 40 de companii la care AVAS deține pachetul majoritar de acțiuni

AVAS

Surse proprii

Trim. IV 2005

până la sfârșitul trim. IV 2005 ▪ Personalul angajat la societățile comerciale privatizabile la care AVAS este acționar majoritar, rămase în portofoliul acesteia, nu va reprezenta mai mult decât 25% din cel de la 01.06.2004

AVAS

Surse proprii

Trim. IV 2005

▪ Societățile la care AVAS se reînscrie ca acționar majoritar după data de 01.09.2004 vor fi lansate la privatizare sau vor avea numit lichidator într-o perioadă de 6 luni de la reînscrierea AVAS ca acționar majoritar

AVAS

Surse proprii

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

Continuarea restructurării societăților comerciale din industrie Accelerarea procesului de privatizare în industria de apărare

▪ Continuarea "Programului de implementare și monitorizare a procesului de restructurare a industriei siderurgice din România"

MEC (DGPI)

Surse bugetare

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Continuarea acțiunilor pentru pregătirea procesului de privatizare și atragere de investiții de capital la următoarele societăți comerciale: S.C. Avioane Craiova S.A., S.C. I.O.R. S.A. București, S.C. Șantierul Naval Mangalia S.A., S.C. I.A.R. S.A. Ghimbav, S.C. U.M. Orăștie S.A., S.C. U.M. Filiași S.A.

MEC (OPSPI)

Surse proprii

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

IX. POLITICA ÎN DOMENIUL protecției mediului și GESTIONĂRII DURABILE A DEȘEURILOR

▪ Asigurarea PROTECȚIEI MEDIULUI ca un întreg prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) ȘI implicit respectarea conceptului "dezvoltării durabile" Introducerea celor mai bune tehnici disponibile pentru conformarea cu cerințele directivelor IPPC:

MMGA, MEC, organizații patronale

Surse bugetare, Surse proprii

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

- protejarea mediului în întregul său

- utilizarea eficientă a energiei

- minimizarea cantităților de deșeuri produse

- refacerea amplasamentelor afectate de poluare la un nivel care să asigure reutilizarea acestora

▪ Prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase și limitarea consecințelor pentru populație și mediu.

MMGA, MAI, MEC, organizații patronale

Surse bugetare, Surse proprii

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

- verificarea respectării obligațiilor legale ale titularilor de activitate cu privire la prevenirea producerii de accidente tehnice

MMGA

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

- asigurarea accesului publicului la informații, în condițiile legii și consultarea acestuia privind planurile de urgență externă

MMGA, MAI, MEC, organizații patronale

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Promovarea legislației referitoare la răspunderea de mediu cu privire la prevenirea și remedierea prejudiciului adus mediului

MMGA, MEC

-

Trim. IV 2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Susținerea dezvoltării industriei pentru protecția mediului (utilaje, echipamente, instalații de depoluare, valorificarea deșeurilor etc.)

MEC (DGPI)

Surse bugetare

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Administrarea sistemului național de monitorizare a calității și cantității de combustibili și carburanți introduși pe piața românească

MEC (DGPI)

-

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Continuarea închiderii minelor neperformante și măsuri de protejare și refacere a mediului în acele zone

MEC (DGRM)

Surse bugetare, Banca Mondială

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

X. POLITICA ÎN DOMENIUL RESURSELOR UMANE și COEZIUNEA SOCIALĂ Utilizarea eficientă a resurselor umane

▪ Acordarea de credite cu dobândă avantajoasă pentru IMM din Bugetul asigurărilor pentru șomaj în scopul creării de noi locuri de muncă din care minimum 50% pentru șomeri

MMSSF/ ANOFM

bugetul asigurărilor pentru șomaj

2005-2006 Evaluare ȘI monitorizare trimestrială

▪ Creșterea ponderii măsurilor active în totalul cheltuielilor din Bugetul asigurărilor pentru șomaj (ex. cursuri de calificare/recalificare, subvenționarea angajatorilor în vederea angajării de șomeri aparținând unor categorii defavorizate, stimularea mobilității forței de muncă, etc.)

MMSSF/ ANOFM

bugetul asigurărilor pentru șomaj

2005-2006 Evaluare și monitorizare trimestrială

▪ Elaborarea Registrului Național al Calificărilor Profesionale din România

CNFPA

-

Trim. IV 2006

▪ Amendarea prevederilor Codului Muncii pentru asigurarea unei piețe a muncii flexibile și competitive

MMSSF

-

Dec. 2005

NOTĂ: Sursele bugetare se vor încadra în prevederile legilor anuale de aprobare a bugetelor de stat

Legenda:

● MEC - Ministerul Economiei și Comerțului:

- DCE - Departamentul de Comerț Exterior

- OPSPI - Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie

- DGPI - Direcția Generală Politică Industrială

- DGCEII - Direcția Generală Cooperare Economică Internațională, Investiții

- DICM - Direcția Infrastructura Calității, Mediu

- DIEN -= Direcția Integrare Europeană Negocieri

- DPOI - Direcția Programe cu Organisme Internaționale

- DGLM - Direcția Generală Legislație, Management

● DMA/aparat de lucru al ministrului de stat- Direcția Mediu de Afaceri din cadrul aparatului de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităților din domeniile mediului de afaceri și întreprinderilor mici și mijlocii

● MFP - Ministerul Finanțelor Publice

● MMSSF - Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei

● ANOFM - Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

● MEdC- Ministerul Educației și Cercetării

● MMGA - Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor

● MAPDR - Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale

● MCTI - Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor

● MAI - Ministerul Administrației și Internelor

● ANIMMC - Agenția Națională pentru întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație

● MIE - Ministerul Integrării Europene

● CC - Consiliul Concurenței

● ARIS - Agenția Română pentru Investiții Străine

● ADR - Agenția pentru Dezvoltare Regională

● IGCTI - Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației

● AVAS - Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

● FEI - Fondul European de Investiții

● CNFPA - Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților

● FNGCIMM - Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM

------------