Decizia nr. 593/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Marilena Mincă - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 334 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Tredub Atilla în Dosarul nr. 8.111/2003 al Judecătoriei Târgu Mureș.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă. Arată că interpretarea textului de lege criticat, operațiune solicitată expres de autorul excepției de neconstituționalitate, nu aparține competenței Curții Constituționale, ci instanței de judecată în fața căreia se soluționează cauza.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 26 mai 2005, pronunțată în Dosarul nr. 8.111/2003, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 334 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Tredub Atilla, prin apărător, autorul excepției având calitatea de inculpat în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat este neconstituțional în raport cu prevederile art. 24 alin. (1) din Constituție, referitoare la dreptul la apărare, în măsura în care art. 334 din Codul de procedură penală s-ar interpreta în sensul că instanța de judecată nu este obligată să aducă la cunoștința inculpatului noua încadrare juridică după punerea în discuție a schimbării încadrării juridice, ci doar cu ocazia pronunțării hotărârii.

Judecătoria Târgu Mureș, exprimându-și punctul de vedere asupra excepției, arată că practica instanțelor din raza Curții de Apel Târgu Mureș este de a se pronunța cu privire la schimbarea încadrării juridice numai odată cu soluționarea fondului cauzei, considerându-se că, dacă instanța s-ar pronunța asupra schimbării încadrării juridice prin încheiere, după punerea în discuție a noii încadrări juridice, ar fi incident cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 47 alin. 2 din Codul de procedură penală, potrivit căruia nu mai poate participa la judecarea cauzei judecătorul care și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluția care ar putea fi dată în acea cauză. În concluzie, instanța apreciază ca fiind neconstituționale prevederile art. 334 din Codul de procedură penală, în măsura în care acestea se interpretează în sensul că instanța de judecată trebuie să se pronunțe cu privire la noua încadrare juridică doar cu ocazia pronunțării hotărârii.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este inadmisibilă, deoarece instanța de contencios constituțional nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a art. 334 din Codul de procedură penală, aceste aspecte fiind de competența exclusivă a instanțelor judecătorești.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 334 din Codul de procedură penală, referitoare la schimbarea încadrării juridice, sunt constituționale, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în această materie.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 334 din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: "Dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau eventual amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin aceste dispoziții legale sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 24 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Dreptul la apărare este garantat", în măsura în care textul de lege criticat este interpretat în sensul că instanța de judecată nu este obligată să aducă la cunoștința inculpatului noua încadrare juridică după punerea în discuție a schimbării încadrării juridice, ci doar cu ocazia pronunțării hotărârii.

Examinând excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea constată că excepția și motivele invocate în susținerea ei nu privesc, în realitate, constituționalitatea textului de lege criticat, ci modul de interpretare și de aplicare a acestuia. Or, sub acest aspect, Curtea a statuat în repetate rânduri că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspecte de aplicare a legii, acestea urmând a fi soluționate de către instanța de judecată. Atât interpretarea conținutului unor norme juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, cât și, în speță, aprecierea necesității schimbării încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare sunt de competența exclusivă a instanțelor judecătorești.

Se reține că a răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.

De altfel, dispozițiile normative criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, concretizat în

Decizia nr. 124 din 1 martie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 24 martie 2005. Cu acel prilej, Curtea a examinat constituționalitatea art. 334 din Codul de procedură penală și din perspectiva încălcării dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil, reținând că obligația care incumbă instanței judecătorești de a pune în discuție noua încadrare și de a atrage atenția inculpatului că are dreptul să ceară acordarea răgazului necesar pentru a-și pregăti apărarea reprezintă veritabile garanții ale dreptului la apărare și ale dreptului la un proces echitabil.

Față de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 334 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Tredub Atilla în Dosarul nr. 8.111/2003 al Judecătoriei Târgu Mureș.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 noiembrie 2005.