Metodă din 28 noiembrie 2005

Capitolul I Dispoziții generale

1. Obiectiv

1.1. Probele destinate analizelor de laborator pentru determinarea nivelului de reziduuri de pesticide în și pe plante și produse vegetale se prelevează în conformitate cu metodele descrise mai jos.

1.2. Obiectivul acestor proceduri de prelevare este de a permite obținerea unei probe reprezentative dintr-un lot destinat analizei, pentru a verifica dacă sunt respectate nivelurile maxime admise de reziduuri de pesticide prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului sănătății nr. 505/720/2005 privind stabilirea nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante și produse vegetale. În cazul în care nivelurile maxime de reziduuri nu sunt stabilite prin ordinul menționat, se vor lua în considerare alte niveluri, cum ar fi cele stabilite de Comisia Codex Alimentarius. Metodele și procedurile stabilite le includ pe cele recomandate de Comisia Codex Alimentarius.

1.3. Probele se prelevează de către inspectorii fitosanitari din cadrul unităților fitosanitare județene, respectiv a municipiului București.

2. Principii

Nivelurile maxime de reziduuri de pesticide stabilite în ordinul menționat la pct. 1.2 se bazează pe datele privind buna practică agricolă, iar produsele agricole neprelucrate, ca și alimentele derivate din acestea, care respectă nivelurile maxime de reziduuri, trebuie să fie acceptabile din punct de vedere toxicologic.

Nivelul maxim de reziduuri pentru un produs de origine vegetală ia în considerare nivelul maxim care poate fi prezent într-o probă compozită, care a fost obținută din mai multe unități din produsul tratat și care trebuie să reprezinte nivelul mediu de reziduuri dintr-un lot. Nivelurile maxime admise se aplică la o probă vrac compusă, obținută din una până la zece probe primare.

3. Definiția termenilor

În sensul prezentei anexe, următorii termeni se definesc astfel:

a) porțiunea de analizat este o cantitate reprezentativă, de mărime adecvată, din materialul extras din proba de analizat, care permite măsurarea concentrației reziduurilor. Pentru a extrage porțiunea de analizat se poate utiliza un instrument de prelevare;

b) proba analitică reprezintă materialul pregătit pentru analiză, obținut din proba de laborator prin separarea porțiunii din produs care trebuie analizată*1), urmată de amestecare, măcinare, tocare fină etc., în vederea extragerii porțiunii de analizat cu o eroare minimă de prelevare.

____________

* 1) Clasificarea produselor alimentare de origine vegetală și porțiunea din produs pentru care sunt stabilite nivelurile maxime de reziduuri sunt prevăzute în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului sănătății nr. 505/720/2005 privind stabilirea nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante și produse vegetale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 bis din 17 august 2005.

La pregătirea probei analitice se vor lua în considerare prevederile anexei nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului sănătății nr. 505/720/2005, care specifică partea din produs pentru care se stabilesc niveluri maxime de reziduuri, astfel că porțiunea din produs care urmează să fie analizată poate include părți care, în mod normal, nu sunt consumate;

c) proba în vrac/proba reunită reprezintă proba reunită, combinată și bine omogenizată, obținută din probele primare prelevate dintr-un lot.

Probele primare trebuie să conțină suficient material pentru a permite extragerea tuturor probelor de laborator din proba în vrac.

În cazul în care, în timpul colectării probei sau a probelor primare, se pregătesc probe de laborator separate, proba în vrac este suma probelor de laborator la momentul prelevării probelor din lot;

d) proba de laborator este proba expediată la laborator sau primită de laborator și reprezintă o cantitate reprezentativă de material extrasă din proba în vrac. Proba de laborator poate fi constituită din întreaga probă în vrac sau o porțiune din aceasta. Pentru a obține probele de laborator unitățile nu vor fi tăiate sau divizate. Se pot pregăti probe de laborator duplicat;

e) lotul este o cantitate din produsul alimentar livrat la un moment dat, despre care inspectorul de prelevare știe sau presupune că are caracteristici comune, cum ar fi: origine, producător, varietate, ambalator, tip de ambalaj, marcare, expeditor etc. Un lot suspect este un lot care, din orice motiv, este suspectat că ar conține un nivel excesiv de reziduuri. Un lot nesuspect este un lot pentru care nu există nici un motiv de suspiciune că ar conține un nivel excesiv de reziduuri. Dacă un transport de marfă este constituit din loturi care pot fi identificate ca provenind, de exemplu, de la diferiți cultivatori, fiecare lot va fi tratat separat. Un transport de marfă poate fi constituit din unul sau mai multe loturi. Dacă nu se poate stabili cu certitudine mărimea sau marginile/limitele fiecărui lot dintr-un transport mare, atunci fiecare serie de vagoane, camioane, cale de vapor poate fi considerată un lot separat. Un lot poate fi amestecat prin procese de fabricare sau de sortare;

f) proba primară/proba increment reprezintă una sau mai multe unități luate dintr-un singur loc al lotului. Este de preferat ca locul din care se prelevează o probă primară din lot să fie ales prin sondaj, dar, dacă acest lucru nu este practic posibil, acesta se alege în mod aleatoriu din părțile accesibile ale lotului. Numărul de unități necesare pentru a constitui o probă primară depinde de mărimea și numărul de probe de laborator cerute. Dacă se prelevează din lot mai mult de o probă primară, fiecare probă primară trebuie să contribuie în aceeași proporție la proba în vrac. Dacă unitățile sunt de dimensiuni medii sau mari, iar amestecarea probei în vrac nu ar permite obținerea de probe de laborator reprezentative sau dacă unitățile (de exemplu, fructe moi) pot fi afectate prin amestecare, acestea pot fi împărțite aleatoriu, în momentul prelevării probelor primare, în probe de laborator duplicat. Dacă probele primare sunt prelevate la diferite intervale de timp în timpul încărcării sau descărcării unui lot, "poziția" de prelevare este de fapt un anumit moment din perioada în care se realizează încărcarea sau descărcarea lotului. Pentru a obține probe primare unitățile nu vor fi tăiate sau divizate;

g) proba reprezintă una sau mai multe unități selectate dintr-o populație de unități ori o porțiune selectată dintr-o cantitate mai mare de material. Pentru ca o probă să fie reprezentativă pentru acel lot sau probă în vrac, se ia în considerare exclusiv conținutul de reziduuri de pesticide pe care îl poate avea aceasta;

h) prelevarea este procedura utilizată pentru a extrage și constitui o probă;

i) instrumentul de prelevare este:

- un instrument cum ar fi o lingură, un căuș, o sondă sau un cuțit, utilizat pentru a preleva o unitate dintr-un material în vrac sau din ambalaje care sunt prea mari pentru a fi utilizate ca probe primare;

- un instrument ca divizorul de probe, utilizat pentru pregătirea unei probe de laborator dintr-o probă în vrac sau pentru pregătirea unei porțiuni de analizat dintr-o probă analitică.

Instrumentele specifice de prelevare sunt descrise de standardele internaționale ISO 950: Cereale - prelevare (boabe), ISO 951: Leguminoase uscate ambalate în pungi - prelevare și ISO 1839: Prelevare - ceai.

Pentru materiale cum ar fi frunze în vrac, poate fi considerată instrument de prelevare chiar mâna inspectorului care prelevează proba;

j) inspectorul de prelevare este o persoană instruită în procedurile de prelevare și, dacă este necesar, autorizată de către autoritățile competente pentru a preleva probe.

Inspectorul de prelevare este responsabil cu toate procedurile care conduc la și care includ prepararea, ambalarea și expedierea probelor de laborator. Acesta trebuie să înțeleagă că este necesar să respecte întocmai procedurile de prelevare specificate, să furnizeze toate informațiile despre probe și să colaboreze cu laboratorul care efectuează analizele;

k) mărimea probei reprezintă numărul de unități sau cantitatea de material care constituie o probă;

l) unitatea este porțiunea cea mai mică dintr-un lot, care trebuie prelevată pentru a constitui proba primară sau o parte din aceasta.

Unitățile sunt identificate astfel:

1. fructe și legume proaspete. Fiecare fruct sau legumă întreagă ori un grup din acestea (de exemplu, strugurii) va forma o unitate, exceptând cazurile în care acestea sunt mici. Unități de produse mici, ambalate, pot fi identificate conform lit. b). Dacă un instrument de prelevare poate fi utilizat fără a afecta materialul, acesta poate servi la constituirea de unități. Fructele sau legumele proaspete nu vor fi tăiate sau divizate pentru a obține unități;

2. produse ambalate. Cele mai mici ambalaje individuale vor fi considerate unități. Dacă cele mai mici ambalaje sunt prea voluminoase, atunci materialul va fi prelevat ca produse în vrac, conform lit. c). Dacă cele mai mici ambalaje sunt foarte mici, un pachet de ambalaje poate forma o unitate;

3. materialele în vrac și pachetele mari care sunt prea voluminoase pentru a fi luate ca probe primare. În acest caz unitățile se obțin cu ajutorul unui instrument de prelevare.

Capitolul II Proceduri de prelevare*2)

_________
*2) Dacă este necesar pot fi adoptate recomandările ISO pentru prelevarea cerealelor [ISO 950: Cereale - prelevare (boabe)] sau a altor produse transportate în vrac.
4. Măsuri de precauție
4.1. Din fiecare lot care urmează să fie verificat se vor preleva probe separat.
4.2. În cursul prelevării și pregătirii probelor de laborator se iau măsuri pentru evitarea oricărei contaminări și deteriorări a acestora, care ar putea afecta rezultatele analitice.
5. Colectarea probelor primare
5.1. Numărul minim de probe primare care se prelevează dintr-un lot este stabilit în tabelul nr. 1.
5.2. Pe cât posibil, fiecare probă primară va fi prelevată dintr-un loc ales în mod aleatoriu din lot.
5.3. Probele primare trebuie să conțină suficient material pentru a constitui probele de laborator cerute din lotul respectiv.
5.4. Instrumentele de prelevare necesare pentru cereale, leguminoase uscate și ceai sunt cele descrise în recomandările ISO prezentate la pct. 3 lit. i).
6. Pregătirea probei în vrac
6.1. Procedurile pentru pregătirea probei în vrac sunt descrise în tabelul nr. 2.
6.2. Probele primare trebuie combinate și bine amestecate, dacă este posibil, pentru a forma proba în vrac.
6.3. În cazul în care amestecarea pentru a forma proba în vrac este nepotrivită sau impracticabilă, se poate utiliza următoarea procedură alternativă. Dacă prin procesul de amestecare sau subdivizare a probei în vrac unitățile se pot deteriora și astfel vor fi afectate reziduurile ori dacă unitățile mari nu pot fi amestecate pentru a realiza o distribuție uniformă a reziduurilor, atunci, în momentul prelevării probelor primare, unitățile trebuie repartizate aleatoriu în probe de laborator duplicat. În acest caz rezultatul care se va utiliza va reprezenta media rezultatelor valabile obținute din probele de laborator analizate.
7. Pregătirea probei de laborator
7.1. Dacă proba în vrac este mai mare decât ar fi necesar pentru o probă de laborator, aceasta va fi divizată pentru a obține o porțiune reprezentativă.
7.2. Se poate utiliza un instrument de prelevare, împărțirea în sferturi sau alt proces corespunzător de reducere a volumului, însă unitățile de produse vegetale proaspete nu vor fi tăiate sau divizate.
7.3. Dacă este necesar, în această etapă se vor preleva probe de laborator duplicat sau acestea pot fi pregătite prin procedura alternativă descrisă mai sus.
7.4. Dimensiunile minime ale probelor de laborator sunt prezentate în tabelul nr. 2.
8. Procesul-verbal de prelevare
8.1. Inspectorul de prelevare trebuie să înregistreze natura și originea lotului, deținătorul, furnizorul sau transportatorul acestuia, data și locul prelevării și orice alte informații relevante.
8.2. Se va înregistra orice deviere de la metoda de prelevare recomandată.
8.3. Fiecare probă de laborator va fi însoțită de un exemplar semnat al procesului-verbal de prelevare, un alt exemplar va fi păstrat de inspectorul de prelevare, iar al treilea exemplar din formular va fi înmânat proprietarului lotului sau unui reprezentant al acestuia, indiferent dacă acesta va primi sau nu o probă de laborator.
8.4. Dacă procesele-verbale de prelevare sunt în format electronic, acestea vor fi distribuite acelorași persoane menționate mai sus și se va menține o modalitate similară de înregistrare, verificabilă pentru audit.
9. Ambalarea și transmiterea probei de laborator
9.1. Fiecare probă de laborator va fi introdusă într-un container curat și inert, care să ofere o protecție adecvată împotriva contaminării, deteriorării și scurgerilor.
9.2. Containerul trebuie să fie etichetat și sigilat astfel încât să nu poată fi deschis sau să nu se poată îndepărta eticheta fără a se deteriora sigiliul și va fi însoțit de procesul-verbal de prelevare.
9.3. Eticheta aplicată pe container conține următoarele date:
a) felul probei;
b) destinația probei.
9.4. În cazul în care este utilizat un cod de bare, se recomandă furnizarea și a informației alfanumerice.
9.5. Proba trebuie livrată către laborator cât mai curând posibil. Se va evita orice deteriorare a probelor în timpul transportului; fructele și legumele în stare proaspătă vor fi păstrate la rece, iar cele congelate trebuie să rămână ca atare.
10. Pregătirea probei analitice
10.1. Proba de laborator va primi un cod de identificare unic, care va fi trecut în fișa probei împreună cu data recepției și cu greutatea probei.
10.2. Partea din produs care urmează să fie analizată*3) (proba analitică) trebuie separată cât mai curând posibil.
____________
*3) Partea din produs la care se aplică nivelul maxim prevăzută în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului sănătății nr. 505/720/2005.
10.3. Dacă nivelul de reziduuri trebuie calculat astfel încât să includă părțile care nu sunt analizate*4), se va înregistra greutatea părților separate.
_______________
*4) De exemplu, sâmburii fructelor sâmburoase nu sunt analizați, dar nivelul de reziduuri se calculează presupunând că aceștia sunt incluși în proba de analizat, dar nu conțin reziduuri.
11. Pregătirea și depozitarea porțiunii analitice
11.1. Dacă este cazul, proba analitică se va mărunți și se va amesteca pentru a permite extragerea porțiunilor analitice reprezentative.
11.2. Mărimea porțiunii analitice se va determina în funcție de metoda de analiză și de eficacitatea amestecării.
11.3. Metodele de mărunțire și amestecare vor fi înregistrate și nu trebuie să afecteze reziduurile prezente în proba analitică.
11.4. Dacă este cazul, proba analitică va fi prelucrată în condiții speciale, de exemplu la temperaturi sub 0°C, pentru a reduce la minimum efectele adverse.
11.5. În cazul în care prelucrarea ar afecta reziduurile și dacă nu există proceduri practice alternative, porțiunea analitică poate fi constituită din unități întregi sau segmente îndepărtate din unități întregi.
11.6. Dacă porțiunea analitică constă în câteva unități sau segmente, este puțin probabil să fie reprezentativă pentru proba analitică și este necesar să se analizeze un număr suficient de porțiuni similare pentru a putea indica gradul de incertitudine al valorii medii.
11.7. Dacă porțiunile analitice urmează să fie depozitate înainte de efectuarea analizei, metoda și perioada de depozitare nu trebuie să afecteze nivelul de reziduuri prezente.
11.8. Dacă este necesar, trebuie extrase porțiuni suplimentare pentru confirmare.
12. Reprezentarea schematică
Reprezentarea schematică*5) a procedurilor de prelevare descrise mai sus este prevăzută în anexa la prezentele metode.
_________
*5) Reprezentarea schematică este preluată din documentul Comisiei Codex Alimentarius CAC/GL 33-1999, FAO, Roma, ftp://ftp.fao.org/codex/standard/volume2a/en/GL_033e.pdf.
13. Criterii pentru determinarea conformității
13.1. Rezultatele analitice trebuie să fie obținute pornind de la una sau mai multe probe de laborator prelevate dintr-un lot și care sunt recepționate într-o stare corespunzătoare pentru analiză.
13.2. Rezultatele trebuie să fie însoțite de date acceptabile privind controlul calității.
13.3. Dacă un reziduu depășește nivelul maxim admis, se va confirma identitatea acestuia, iar concentrația sa va fi verificată prin analizarea uneia sau mai multor porțiuni analitice suplimentare, prelevate din probă ori din probele de laborator inițiale.
13.4. Nivelurile maxime admise se aplică la proba în vrac.
13.5. Lotul respectă nivelurile maxime admise de reziduuri numai dacă rezultatele analitice nu depășesc valorile stabilite.
13.6. În cazul în care rezultatele pentru proba în vrac depășesc nivelurile maxime admise, constatarea faptului că lotul nu respectă nivelurile maxime admise se face ținându-se seama de rezultatele obținute, pornind de la una sau mai multe probe de laborator, și de acuratețea și precizia analizei, indicate de datele privind controlul calității*6).
___________
*6) Proceduri pentru controlul calității pentru analiza reziduurilor de pesticide. Documentul SANCO/3103/2000. Amendamentele se găsesc pe site-ul Comisiei Europene.
Tabelul nr. 1
Numărul minim de probe primare ce trebuie prelevate dintr-un lot
Numărul minim de probe primare ce trebuie prelevat din lot
Produse ambalate sau în vrac, care pot fi considerate ca fiind bine amestecate sau omogene
1 (un lot poate fi amestecat prin sortare sau prin procesul de fabricație)
Produse ambalate sau în vrac, care pot să nu fie bine amestecate sau omogene
Pentru produsele alimentare primare constituite din unități mari, numărul minim de probe primare trebuie să respecte numărul minim de unități cerute pentru proba de laborator (a se vedea Tabelul nr. 2)
Greutatea lotului în kg
< 50
3
50-500
5
> 500
10
sau:
Numărul de containere de metal, cutii de carton sau alte containere din lot
1-25
1
26-100
5
> 100
10
Note: a) Tabelul presupune prelevarea probelor în mod aleatoriu.
b) în cazul în care o singură probă primară este prelevată, probabilitatea de a depista o non-conformitate este aceeași cu incidența reziduurilor neconforme.
c) pentru probabilități exacte sau alternative sau pentru o incidență diferită a nonconformității, numărul probelor ce vor fi prelevate poate fi calculat astfel:
1 - p = (1 - i)^n
unde:
p reprezintă probabilitatea
i reprezintă incidența reziduurilor neconforme din lot (ambele exprimate ca fracții, nu procente)
n reprezintă numărul de probe
Tabelul nr. 2
Descrierea probelor primare și greutatea minima a probelor de laborator
┌──┬───────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┬────────────┐
│Nr│
│
│
Natura probei
│ Greutatea
│
│c │
│
│
primare
│ minima a
│
│r │
Clasificarea produsului │Exemple
│
care trebuie
│ fiecarei
│
│t │
│
│
prelevata
│ probe de
│
│
│
│
│
│ laborator
│
├──┴───────────────────────────┴──────────────┴──────────────────┴────────────┤
│Produse alimentare primare
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Toate fructele proaspete
│
│
Toate legumele proaspete, inclusiv cartofi și sfecla de zahar,
│
│
fără plante aromate
│
├──────────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┬────────────┤
│1.1 Produse proaspete de
│Bace, mazare, │Unități intregi
│
1 kg
│
│
dimensiuni mici
│masline
│sau produse
│
│
│
în general,
│
│ambalate ori
│
│
│
unități < 25 g
│
│unități prelevate │
│
│
│
│cu un instrument
│
│
│
│
│de prelevare
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│1.2.Produse proaspete de
│Mere,
│Unități intregi
│1 kg (cel
│
│
dimensiuni medii,
│portocale
│
│puțin 10
│
│
în general unități
│
│
│unități)
│
│
de 25-250 g
│
│
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│1.3.Produse proaspete de
│Varza,
│Unități intregi
│2 kg (cel
│
│
dimensiuni mari,
│castraveti,
│
│puțin
│
│
în general > 250 g
│struguri
│
│5 unități)
│
│
│(ciorchini)
│
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│2.
Leguminoase uscate
│Fasole uscata,│
│1 kg
│
│
│mazare uscata │
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│
Cereale boabe
│Orez, grau
│
│1 kg
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│
Nuci
│Cu excepția
│
│
│
│
│nucilor de
│
│1 kg
│
│
│de cocos
│
│
│
│
├──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│
│Nuci de cocos │
│5 unități
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│Seminte oleaginoase
│Arahide
│
│0,5 kg
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│Seminte pentru bauturi și
│Boabe de cafea│
│0,5 kg
│
│dulciuri
│
│
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│3. Plante aromate proaspete
│Patrunjel
│Unități intregi
│0,5 kg
│
│
├──────────────┤
├────────────┤
│
│Altele
│
│0,2 kg
│
├──────────────────────────────┴──────────────┴──────────────────┴────────────┤
│
(pentru plante aromate uscate a se vedea secțiunea a 4-a din Tabel)
│
├──────────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┬────────────┤
│
Condimente
│Condimente
│Unități intregi
│0,1 kg
│
│
│uscate
│sau unități
│
│
│
│
│prelevate cu un
│
│
│
│
│instrument de
│
│
│
│
│prelevare
│
│
├──────────────────────────────┴──────────────┴──────────────────┴────────────┤
│Alimente procesate
│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Produse alimentare secundare de origine vegetala, fructe, legume,
│
│
verdeturi uscate, produse cerealiere macinate
│
│
Produse derivate de origine vegetala, ceai, plante pentru ceai, uleiuri
│
│
vegetale, sucuri și produse diverse, de exemplu masline prelucrate și
│
│
melasa de citrice
│
│
Alimente de origine vegetala fabricate (un singur ingredient), cu sau fără│
│
agenti de condiționare sau ingrediente secundare ca agenti de aromatizare,│
│
condimente și plante aromate, care sunt în mod normal preambalate și
│
│
gata de consum, gatite sau ca atare
│
│
Alimente de origine vegetala fabricate (din mai multe ingrediente),
│
│
inclusiv produse cu ingrediente de origine animala, în care predomina
│
│
ingredientele de origine vegetala, paine și alte produse preparate din
│
│
cereale
│
├──────────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┬────────────┤
│4.1.Produse cu valoare mare
│
│Pachete sau
│
│
│
pe unitate
│
│unități prelevate │ 0,1 kg*)
│
│
│
│cu un instrument
│
│
│
│
│de prelevare
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│4.2.Produse solide cu
│Hamei, ceai,
│Unități ambalate
│0,2 kg
│
│
densitate mica în vrac
│plante pentru │sau unități
│
│
│
│ceai
│prelevate cu un
│
│
│
│
│instrument de
│
│
│
│
│prelevare
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│4.3.Alte produse solide
│Paine, faina, │Ambalaje sau alte │0,5 kg
│
│
│fructe uscate │unități intregi
│
│
│
│
│ori unități
│
│
│
│
│prelevate cu un
│
│
│
│
│instrument de
│
│
│
│
│prelevare
│
│
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────┤
│4.4. Produse lichide
│Uleiuri,
│Unități ambalate
│0,5 l sau
│
│
│vegetale,
│sau unități
│0,5 kg
│
│
│sucuri
│prelevate cu un
│
│
│
│
│instrument
│
│
│
│
│de prelevare
│
│
└──────────────────────────────┴──────────────┴──────────────────┴────────────┘
_________
*) Poate fi prelevata o proba de laborator mai mica dintr-un produs cu
valoare excepțional de mare. În acest caz motivul va fi specificat în
procesul-verbal de prelevare.