Decizia nr. 569/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Dumitru Zgăbaia în Dosarul nr. 2.535/2004 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca nefondată, arătând că dispozițiile
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
nu contravin dispozițiilor constituționale privitoare la egalitatea în drepturi, deoarece toate persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor astfel de terenuri au posibilitatea de a se adresa instanțelor de judecată și de a formula cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 15 decembrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 2.535/2004, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Dumitru Zgăbaia.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate, ce exclud din sfera de reglementare a
terenurile din extravilan, contravin principiului constituțional al egalității, deoarece instituie o discriminare între cetățenii cărora le-au fost expropriate terenuri din intravilan față de cetățenii cărora le-au fost expropriate terenuri din extravilan, prin aceleași acte normative. Mai susține că sunt încălcate și prevederile art. 46 și ale art. 154 alin. (1) din Constituție.
Instanța de judecată consideră că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor art. 16 din Constituție, întrucât textul criticat nu face nici o diferențiere între terenurile situate în intravilan și cele din extravilan. De asemenea, arată că
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
nu contravine nici art. 46 și nici art. 154 alin. (1) din Constituție, deoarece nu cuprinde aspecte reglementate de aceste texte constituționale.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul apreciază că prevederile legale criticate nu stabilesc vreo distincție sau discriminare în sensul celor arătate de autorul excepției, ci, dimpotrivă, textul exclude de sub incidența
restituirea terenurilor pentru care există deja legi speciale cu caracter reparatoriu, prin care este stabilit regimul juridic al acestora. În ceea ce privește celelalte două texte constituționale invocate în motivarea excepției, arată că acestea nu sunt incidente în cauză.
Avocatul Poporului arată că prevederile legale criticate sunt constituționale. Astfel, cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, precizează că aceasta nu poate fi reținută, deoarece textul de lege, deși exclude de sub incidența sa terenurile al căror regim juridic este reglementat de legi speciale, persoanele îndreptățite au avut posibilitatea de a formula cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, în baza acelor legi. Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la
art. 46 din Constituție, consideră că Legea nr. 10/2001
dă expresie acestui text constituțional prin restabilirea calității de moștenitori acceptanți pentru categoria de persoane avută în vedere de art. 4 alin. (3) din lege. Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 154 alin. (1) din Constituție, arată că acest text nu este incident în cauză.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării,
a fost modificată prin titlul I al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, și apoi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, textele de lege fiind renumerotate. După republicare, art. 8 alin. (1) și-a păstrat numerotarea, având următoarea redactare: "Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin
Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare."
Textele constituționale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1), ale art. 46 și ale art. 154 alin. (1), având următorul conținut:
- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";
- Art. 46: "Dreptul la moștenire este garantat";
- Art. 154 alin. (1): "Legile și toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituții."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru considerentele care urmează:
Prevederile
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
exclud din domeniul de aplicare al acestei legi atât terenurile situate în extravilan la data preluării abuzive sau la data notificării, cât și cele al căror regim juridic este reglementat prin legi speciale, respectiv
Legea fondului funciar nr. 18/1991
sau
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere.
Autorul excepției susține, în esență, că prevederile legale criticate, ce exclud din sfera de reglementare a
terenurile situate în extravilan, contravin principiului constituțional al egalității. În speță terenul solicitat de autorul excepției, potrivit
Legii nr. 10/2001 , este situat în extravilan.
Analizând criticile de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile criticate nu contravin principiului constituțional al egalității, deoarece toate persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor astfel de terenuri au posibilitatea de a se adresa instanțelor de judecată și de a formula cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Așadar, nu sunt întemeiate susținerile autorului excepției, potrivit cărora textul de lege criticat instituie o discriminare între foștii proprietari ai terenurilor situate în intravilan și cei ai terenurilor situate în extravilan, în sensul că și aceștia din urmă pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, potrivit dispozițiilor din legile speciale.
Soluția de restituire a unor asemenea categorii de terenuri este rezultatul opțiunii legiuitorului și are la bază exercitarea dreptului acestuia de a decide asupra modului de reparare a abuzurilor din legislația trecută cu privire la proprietatea funciară.
În ceea ce privește raportarea criticii de neconstituționalitate la dispozițiile art. 154 din Constituție, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reținută. Dispozițiile constituționale referitoare la conflictul temporal de legi nu au incidență în analizarea constituționalității unei prevederi din
Legea nr. 10/2001 , deoarece dispozițiile art. 154 din Constituție se referă la raportul dintre Legea fundamentală și celelalte acte normative adoptate înainte de intrarea în vigoare a acesteia.
De altfel, asupra constituționalității prevederilor
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 , în sensul celor arătate, Curtea s-a pronunțat prin
Decizia nr. 348 din 28 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 24 august 2005, și prin
Decizia nr. 358 din 5 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 15 septembrie 2005.
Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 46 din Constituție, privind garantarea dreptului la moștenire, Curtea constată că
dă expresie acestui principiu prin restabilirea calității de moștenitori acceptanți pentru categoria de persoane avută în vedere de art. 4 alin. (3) din lege, care prevede că "Succesibilii care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moștenirea sunt repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul prezentei legi".
Așa fiind, Curtea nu poate reține nici această critică de neconstituționalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Dumitru Zgăbaia în Dosarul nr. 2.535/2004 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 noiembrie 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.