Decizia nr. 541/2005

Ioan Vida - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - Frăția în Dosarul nr. 2.902/2004 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 13 aprilie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 2.902/2004, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - Frăția într-o cauză având ca obiect contestația împotriva Dispoziției Primarului General al Municipiului București prin care s-a respins notificarea privind restituirea unui imobil.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile

art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001

încalcă prevederile art. 21 și ale art. 44 din Constituție. În acest sens arată că textul de lege criticat precizează categoriile de persoane juridice îndreptățite să beneficieze de măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent. De asemenea, textul conține și o enumerare limitativă a condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru ca persoana juridică să fie îndreptățită la măsuri reparatorii, fiind astfel înlăturate de la beneficiile legii toate persoanele juridice care nu îndeplinesc aceste condiții. Așadar, prin "modul defectuos de redactare a textului de lege" este încălcat principiul constituțional al accesului liber la justiție, consacrat de art. 21, precum și dispozițiile constituționale care garantează dreptul de proprietate privată, cuprinse în art. 44.

Tribunalul București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, textul de lege criticat a fost adoptat cu respectarea dispozițiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, conform căruia conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 291 din 1 noiembrie 2001 .

Pe de altă parte, scopul urmărit de legiuitor prin textul de lege criticat a fost acela ca și persoanele juridice să beneficieze de măsuri reparatorii (constând fie în restituirea în natură, fie în acordarea de despăgubiri), în condițiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, textul de lege criticat enumeră categoriile de persoane juridice care sunt îndreptățite la măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent, instituind condiții pentru aplicarea acestor măsuri, fără a aduce atingere principiului constituțional al accesului liber la justiție.

Critica de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 , în raport de dispozițiile art. 44 din Constituție, nu poate fi reținută atât timp cât garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate urmează să intervină numai după dobândirea acestuia.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat de autorul acesteia, îl constituie dispozițiile

art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005.

Textul de lege criticat are următorul conținut: "(1) Sunt îndreptățite, în înțelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent: (...)

c) persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv de stat, de organizații cooperatiste sau de orice alte persoane juridice după data de 6 martie 1945; îndreptățirea la măsurile reparatorii prevăzute de prezentul articol este condiționată de continuarea activității ca persoană juridică până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau de împrejurarea ca activitatea lor să fi fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, iar acestea să-și fi reluat activitatea după data de 22 decembrie 1989, dacă, prin hotărârea judecătorească, se constată că sunt aceeași persoană juridică cu cea desființată sau interzisă, precum și partidele politice a căror activitate a fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dacă și-au reluat activitatea în condițiile legii."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind "Accesul liber la justiție" și ale art. 44 privind "Dreptul de proprietate privată".

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține:

În opinia autorului excepției

art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001

este neconstituțional datorită "modului defectuos de redactare", constând în enumerarea limitativă, dar incompletă a categoriilor de persoane juridice îndreptățite să beneficieze de măsurile reparatorii în condițiile legii. Rezultă de aici că, în realitate, se solicită completarea prevederii de lege criticate.

Or, Curtea nu poate proceda la modificarea sau completarea unui text de lege, asemenea operațiuni constituind atributul exclusiv al legiuitorului. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - Frăția în Dosarul nr. 2.902/2004 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 octombrie 2005.