Decizia nr. 614/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Irina Loredana Lăpădat - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Constantina I. Ungureanu, Ion M. Ungureanu și Maria M. Moangher în Dosarul nr. 2.534/2004 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează completul de judecată că autorii excepției au depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și judecarea cauzei în lipsă.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 ianuarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 2.534/2004, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Constantina I. Ungureanu, Ion M. Ungureanu și Maria M. Moangher.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prevederile legale criticate, ce exclud din sfera de reglementare a

Legii nr. 10/2001

terenurile din extravilan, contravin principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, deoarece instituie o discriminare între cetățenii cărora le-au fost expropriate terenuri din intravilan, față de cetățenii cărora le-au fost expropriate terenuri din extravilan, prin aceleași acte normative. Se mai susține că prevederile

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

încalcă art. 46 din Constituție, referitor la dreptul la moștenire, și art. 154 alin. (1) din Constituție, referitor la conflictul temporal de legi.

Tribunalul București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată în acest sens că prevederile legale criticate, excluzând din domeniul de reglementare al

Legii nr. 10/2001

acele terenuri al căror regim juridic este reglementat prin alte acte normative, nu contravin principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, deoarece nu stabilesc nici o discriminare în sensul celor arătate de autorul excepției, iar pe de altă parte, încălcarea principiului egalității în drepturi există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o justificare obiectivă și rezonabilă. Se mai arată că prevederile legale criticate nu contravin nici dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul la moștenire, deoarece succesorii fostului proprietar aveau posibilitatea să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor menționate în

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 , în temeiul celorlalte legi speciale. În opinia instanței de judecată, invocarea încălcării dispozițiilor art. 154 alin. (1) din Constituție referitoare la conflictul temporal de legi nu are relevanță, deoarece "acest text constituțional reprezintă temeiul excepției de neconstituționalitate avut în vedere de legiuitor la edictarea

Legii nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale".

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile legale criticate exclud de sub incidența

Legii nr. 10/2001

terenurile agricole și forestiere, pentru care există alte legi speciale cu caracter reparatoriu, și nu contravin principiului egalității în fața legii a cetățenilor, deoarece, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, "principiul egalității nu interzice reguli specifice în cazul unor diferențe de situații". În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 46 din Constituție, Guvernul apreciază că această susținere este nefondată, dat fiind că, în temeiul

Legii nr. 10/2001 , succesorul nu este împiedicat să exercite drepturile moștenite de la autorul său. Se mai arată că dispozițiile art. 154 alin. (1) din Constituție nu au incidență în cauză.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

este neîntemeiată. Se arată în acest sens că textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1), deoarece legiuitorul a reglementat situația imobilelor preluate de stat înainte de 1989 "în interesul oricărei persoane îndreptățite, fără discriminare și pentru toate categoriile de bunuri ce fac obiectul legilor speciale reparatorii". Se consideră că textul de lege criticat nu încalcă art. 46 din Constituție, deoarece nu îngrădește dreptul persoanei de a dobândi orice bun pe cale succesorală. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 154 din Constituție, în opinia Avocatului Poporului, aceasta nu poate fi reținută. Se arată în acest sens, invocându-se jurisprudența Curții Constituționale, că, "dacă naționalizarea sau alte moduri prin care, sub imperiul unor legi anterioare, a luat naștere dreptul de proprietate al statului nu sunt corespunzătoare prevederilor Constituției, dreptul subiectiv de proprietate al statului, constituit potrivit reglementărilor legale anterioare actualei Legi fundamentale, nu este stins ca efect al intrării în vigoare a acesteia, independent de modificările aduse regimului juridic al proprietății".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Ulterior sesizării Curții Constituționale prin Încheierea din 18 ianuarie 2005,

Legea nr. 10/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, a fost modificată și completată prin titlul I al

Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005 și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005. Art. 8 alin. (1) a fost completat prin adăugarea sintagmei "terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării", având în prezent aceeași numerotare și următorul cuprins: "(1) Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin

Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin

Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, cu modificările și completările ulterioare, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1), art. 46 și art. 154 alin. (1) din Constituție, al căror conținut este următorul:

- Art. 16 alin. (1): "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";

- Art. 46: "Dreptul la moștenire este garantat.";

- Art. 154 alin. (1): "Legile și toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituții."

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

Autorul excepției susține că acest text de lege contravine principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, deoarece exclude din sfera de reglementare a

Legii nr. 10/2001

terenurile din extravilan, fiind astfel instituită o discriminare între cetățenii cărora le-au fost expropriate astfel de terenuri, față de cetățenii cărora le-au fost expropriate terenuri din intravilan, prin aceleași acte normative.

Curtea constată că aceste susțineri sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse.

Prevederile

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

exclud din domeniul de aplicare al acestei legi terenurile care, în funcție de destinația lor, intră sub incidența altor legi speciale, respectiv

Legea fondului funciar nr. 18/1991

sau

Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere. Prin urmare, persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor astfel de terenuri au posibilitatea de a se adresa instanțelor de judecată și de a formula cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul acelor acte normative. Astfel, nu sunt întemeiate susținerile autorului excepției potrivit cărora textul de lege criticat instituie o discriminare între foștii proprietari ai terenurilor situate în intravilan și cei ai terenurilor situate în extravilan, în sensul că aceștia din urmă nu pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.

De altfel, așa cum s-a pronunțat în mod constant Curtea Constituțională în jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional nu are competența să modifice ori să completeze prevederea legală supusă controlului, deoarece aceste atribuții aparțin în exclusivitate legiuitorului, în conformitate cu dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării".

Curtea constată că textul de lege criticat a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare, între alte dispoziții constituționale, și la art. 16, și în raport de aceleași motive de neconstituționalitate ca și în prezenta cauză. Astfel, prin

Decizia nr. 34 din 30 ianuarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 31 martie 2003, Curtea a statuat că "Soluția de restituire a unor asemenea categorii de terenuri este rezultatul opțiunii legiuitorului și are la bază exercitarea dreptului pe care statul îl avea de a decide asupra modului de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută cu privire la proprietatea funciară".

Aceste considerente își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 46 din Constituție, Curtea constată că textul de lege criticat exclude de sub incidența

Legii nr. 10/2001

terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin alte legi speciale, și nu contravine sub nici un aspect dreptului constituțional la moștenire, astfel încât invocarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 46 nu este relevantă în cauză.

Curtea constată că raportarea criticii de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

și la dispozițiile art. 154 din Constituție, referitoare la conflictul temporal de legi, este nefondată. Dispozițiile constituționale ale art. 154 nu au incidență în cauză, deoarece se referă la raportul dintre Constituție și celelalte acte normative adoptate înainte de intrarea în vigoare a Legii fundamentale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Constantina I. Ungureanu, Ion M. Ungureanu și Maria M. Moangher în Dosarul nr. 2.534/2004 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 noiembrie 2005.