Decizia nr. 632/2005

Ioan Vida - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 302^1 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Radu" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.077/2005 al Curții de Apel Iași - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 315/2005 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 16 martie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 1.077/2005, Curtea de Apel Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 302^1 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Radu" - S.R.L. din Iași.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că sintagma "sub sancțiunea nulității" cuprinsă în art. 302^1 din Codul de procedură civilă, referitoare la lipsa elementelor pe care trebuie să le conțină cererea de recurs, în special cerința semnării recursului, este neconstituțională în măsura în care permite instanțelor să constate nulitatea recursului, fără a verifica incidența în cauză a dispozițiilor art. 105 alin. 2 din Codul de procedură civilă, respectiv fără a se da posibilitatea recurentului să acopere eventualele lipsuri în temeiul art. 316 coroborat cu art. 287 alin. 2 din același cod, până la prima zi de înfățișare, și fără a se pune în discuția părților existența sau inexistența vătămării. Toate acestea constituie temeiuri pentru a se aprecia că textul de lege criticat aduce atingere dreptului de exercitare a căilor de atac și liberului acces la justiție.

Curtea de Apel Iași - Secția civilă arată că, prin introducerea art. 302^1 în Codul de procedură civilă, legiuitorul a avut în vedere situația concretă a condițiilor de formă a recursului, cale extraordinară de atac, prevăzând în mod expres sancțiunea ce trebuie aplicată în cazul neîndeplinirii acestor cerințe. Dacă legiuitorul ar fi înțeles că vreuna dintre condiții ar putea fi complinită la fel ca în cazul cererii inițiale sau a cererii de apel, ar fi dispus în mod expres, fără a mai introduce acest nou articol. Or, din formularea art. 302^1 rezultă că intenția acestuia a fost să sancționeze partea care nu a îndeplinit corect cerințele legale. Prin urmare, lipsa semnăturii și aplicării sigiliului de către societatea recurentă impune instanței judecătorești invocarea din oficiu a excepției de nulitate a recursului, în temeiul art. 302^1 din Codul de procedură civilă, care este conform prevederilor constituționale ale art. 21 și 129.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Guvernul consideră că, din dispozițiile legale criticate, menite să sublinieze caracterul de cale extraordinară de atac a recursului, nu rezultă că sancțiunea nulității operează automat, fără a da posibilitatea părților de a complini lipsa semnăturii. Dimpotrivă, dând expresie principiului liberului acces la justiție, prevederile art. 316, coroborate cu cele ale art. 287 alin. 2 și ale art. 133 alin. 2 din Codul de procedură civilă, dau recurentului posibilitatea de a îndeplini cerința semnăturii în tot cursul judecății. În susținerea constituționalității textului de lege criticat se invocă și

Decizia nr. 315/2005 , prin care Curtea Constituțională a statuat deja conformitatea art. 302^1 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură civilă cu dispozițiile Legii fundamentale.

Avocatul Poporului arată că, în reglementarea exercitării dreptului de acces liber la justiție, legiuitorul are posibilitatea să impună anumite condiții de formă, ținând de natura și de exigențele administrării justiției, fără însă ca aceste condiționări să aducă atingere substanței dreptului sau să îl lipsească de efectivitate. Astfel, coroborarea normei criticate cu dispozițiile art. 287 și 316 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora partea are posibilitatea să complinească omisiunea semnăturii până la prima zi de înfățișare, se impune concluzia că textul de lege criticat nu contravine normelor constituționale de referință, respectiv art. 21 și 129.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 302^1 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură civilă, prevederi care au următorul conținut: "Cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni: [...] semnătura."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în:

- Art. 21 alin. (1) și (2): "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.";

- Art. 129: "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, asupra criticii având ca obiect dispozițiile art. 302^1 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură civilă, instanța constituțională s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 315/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 14 iulie 2005, respingând excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

Cu acel prilej Curtea a învederat că, dincolo de semnificația esențială a condițiilor de formă a cererii pentru buna administrare a justiției în faza de atac a recursului, "coroborarea reglementării criticate cu dispozițiile art. 287 și cu cele ale art. 316 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora partea are posibilitatea să complinească omisiunea lor până la prima zi de înfățișare, în cererea de apel și, prin extindere, și în aceea de recurs, se impune concluzia că dispozițiile legale deduse controlului nu contravin normelor constituționale de referință". Așa fiind, critica privind neconstituționalitatea dispozițiilor art. 302^1 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură civilă este neîntemeiată.

Atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 302^1 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Radu" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.077/2005 al Curții de Apel Iași - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 noiembrie 2005.