Decizia nr. 651/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 58 teza a doua din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Constantin Daniel Arhire în Dosarul nr. 1.848/2005 al Judecătoriei Tulcea.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Stelea Liviu Marian pentru Banca Populară Română - Cooperativa de credit, prin lichidator judiciar Societatea Comercială REAL Reorganizare, Administrare, Lichidare - S.R.L. București - Agenția Tulcea, cu delegație depusă în ședință, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, consilierul juridic al Băncii Populare Române - Cooperativa de credit, prin lichidator judiciar Societatea comercială REAL Reorganizare, Administrare, Lichidare - S.R.L. București - Agenția Tulcea, solicită respingerea excepției ca fiind inadmisibilă, având în vedere

Decizia Curții Constituționale nr. 242/2005 , iar pe fond arată că excepția este neîntemeiată, depunând și concluzii scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, întrucât legiuitorul, ținând seama de situația specială a lichidatorului, a înțeles să îi acorde scutiri de la plata taxelor de timbru.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 septembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 1.848/2005, Judecătoria Tulcea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 58 teza a doua din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului. Excepția a fost ridicată de Constantin Daniel Arhire într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii pentru pretenții comerciale, introdusă de lichidatorul judiciar.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat încalcă principiul egalității în drepturi, precum și îndatorirea constituțională a cetățenilor de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice, prin aceea că instituie un regim de favoare pentru lichidatorul judiciar, scutindu-l pe acesta de plată taxelor judiciare de timbru pentru toate cererile și acțiunile pe care le-ar putea introduce la instanțele judecătorești.

Judecătoria Tulcea opinează în sensul că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, întrucât instituirea de către legiuitor a unor excepții de la regula plății taxelor de timbru nu constituie o discriminare sau o atingere adusă principiilor constituționale.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția ridicată nu este întemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu creează discriminări între cetățeni pe criteriile prevăzute de art. 4 din Constituție, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, întrucât instituirea de către legiuitor a unor scutiri de taxe de timbru pentru anumite categorii de cereri și acțiuni nu constituie nici o discriminare.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 58 teza a doua din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, potrivit cărora "Toate acțiunile și cererile introduse de lichidatorul judiciar sunt scutite de plată taxei de timbru".

Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) - "Egalitatea în drepturi" și ale art. 56 - "Contribuții financiare".

Analizând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 139 alin. (1) din Constituție, "Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege". Astfel, legiuitorul, având competența exclusivă în stabilirea impozitelor, taxelor și a oricăror alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat, este în drept să determine veniturile supuse impozitării, categoriile de persoane fizice și juridice care au calitatea de contribuabili sau/și serviciile publice condiționate de plată unor taxe de beneficiari, cum sunt și taxele de timbru. În virtutea aceleiași competențe, legiuitorul poate stabili și excepții, constând în scutirea unor servicii publice sau a anumitor categorii de persoane de la obligația plății taxelor, iar instituirea unor asemenea excepții nu este contrară prevederilor constituționale dacă a fost făcută în considerarea unor situații deosebite, păstrându-se tratamentul juridic egal pentru situații identice.

În cadrul procedurii falimentului, lichidatorul judiciar are o poziție și o situație deosebită față de toate părțile și față de toți ceilalți participanți la procedură, el nefiind parte în proces, ci participant la procedură, cu rol și atribuții determinate de lege. Acesta nu acționează în interes personal, ci în interesul bunei desfășurări a întregii proceduri, în interesul debitorului insolvabil, pentru reîntregirea patrimoniului acestuia, cât și în interesul creditorilor, pentru ca aceștia să își poată valorifica creanțele în cât mai mare măsură și cât mai operativ. Prin urmare, nu poate fi vorba despre un tratament juridic egal, având în vedere situațiile obiectiv diferite în care se găsesc lichidatorul judiciar, pe de-o parte, și părțile din cadrul procedurii, pe de altă parte.

Având în vedere acestea, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu contravin principiului egalității în fața legii, consacrat constituțional de art. 16 alin. (1), și nici obligației cetățenilor de a contribui la impozite și taxe, prevăzută de art. 56 alin. (1) din Constituție.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 58 teza a doua din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Constantin Daniel Arhire în Dosarul nr. 1.848/2005 al Judecătoriei Tulcea.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 noiembrie 2005.