Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 659/2005

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49-51, art. 168, art. 282 alin. 2 și art. 299 din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 12 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului

prezumat în vigoare

Data actului
8 decembrie 2005
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 67 din 25 ianuarie 2006
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 11.394 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 64/1995 22 iunie 1995 (prevederi anume) privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokâr Gâbor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49-51, art. 168, art. 282 alin. 2 și art. 299 din Codul de procedură civilă, precum și ale

art. 12 din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Crișul Favorit" - S.A. și de Asociația P.A.S. "Crișul Favorit", ambele din Oradea, în Dosarul nr. 2.431/C/2005 al Curții de Apel Oradea Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepției, consilier juridic Florian Torjoc, cu delegații depuse în ședință, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul autorilor excepției solicită admiterea excepției astfel cum a fost formulată în fața instanței de judecată și în notele scrise depuse la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 iunie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 2.431/C/2005, Curtea de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49-51, art. 168, art. 282 alin. 2 și art. 299 din Codul de procedură civilă, precum și ale

art. 12 din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Crișul Favorit" S.A. din Oradea și de Asociația P.A.S. "Crișul Favorit" din Oradea, în calitate de intervenientă în interes propriu și în calitate de intervenientă în interesul Societății Comerciale "Crișul Favorit" - S.A., în cauza având ca obiect recursul declarat de acestea împotriva unei încheieri a Tribunalului Bihor - Judecătorul-sindic, pronunțată în baza

Legii nr. 64/1995 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că expertiza în cauza dedusă judecății s-a desfășurat cu necitarea părților, ceea ce contravine dreptului la apărare și accesului liber la justiție, apreciind totodată că încheierile Tribunalului Bihor - Judecătorul-sindic din 1 aprilie 2005 și 8 aprilie 2005 aduc o gravă atingere principiului contradictorialității, dreptului la apărare și dreptului la un recurs într-un termen rezonabil.

Curtea de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile legale criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul la un recurs efectiv la o instanță națională, fiind conforme cu prevederile Constituției și ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția ridicată nu este întemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu contravin accesului liber la justiție și nici art. 16 din Constituție, privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, invocând în acest sens jurisprudența constantă a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, deoarece instituirea unor reguli speciale privind procedura de desfășurare a procesului civil nu aduce atingere principiului egalității cetățenilor în drepturi și nici celorlalte prevederi din Constituție și din actele internaționale invocate de autorii excepției, așa cum a statuat și Curtea Constituțională în jurisprudența sa.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 49-51, art. 168, art. 282 alin. 2 și art. 299 din Codul de procedură civilă, precum și ale

art. 12 din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004.

Ulterior sesizării Curții Constituționale, prin

art. I pct. 45 din Legea nr. 219/2005

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000

pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, alin. 3 al art. 299 din Codul de procedură civilă a fost abrogat, iar prin art. I pct. 39 și 45 din lege, art. 282 alin. 2, respectiv art. 299 din același cod au fost modificate.

Prin urmare, dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă au, în prezent, următorul conținut:

- Art. 49: "Oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane.

Intervenția este în interes propriu când cel care intervine invocă un drept al său.

Ea este în interesul uneia din părți când sprijină numai apărarea acesteia.";

- Art. 50: "Cererea de intervenție în interes propriu va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată.

Ea se poate face numai în fața primei instanțe și înainte de închiderea dezbaterilor.

Cu învoirea părților, intervenția în interes propriu se poate face și în instanța de apel.";

- Art. 51: "Cererea de intervenție în interesul uneia din părți se poate face chiar înaintea instanței de recurs.";

- Art. 168: "Încheierea prin care se încuviințează dovezile va arăta faptele ce vor trebui dovedite, precum și mijloacele de dovadă încuviințate pentru dovedirea lor.

Administrarea dovezilor se va face în ordinea statornicită de instanță.

Când o parte renunță la dovezile ce a propus, cealaltă parte poate să și le însușească.";

- Art. 282 alin. 2: "Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății.";

- Art. 299: "Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului. Dispozițiile art. 282 alin. 2 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Recursul se soluționează de instanța imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea în apel."

Obiect al excepției de neconstituționalitate îl formează și dispozițiile

art. 12 din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, care au următorul cuprins: "Hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive și executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs."

În susținerea excepției autorii acesteia consideră că dispozițiile legale atacate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 privind universalitatea, ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 20 relative la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, ale art. 44 alin. (1) și (2) referitoare la dreptul de proprietate privată, precum și ale art. 148 alin. (1) și (2) privind integrarea în Uniunea Europeană.

Totodată, autorii excepției susțin că prin dispozițiile legale criticate se încalcă și următoarele prevederi din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale: art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 11 privind libertatea de întrunire și de asociere, art. 13 referitor la dreptul la un recurs efectiv, precum și art. 1 din Regulamentul Curții Europene a Drepturilor Omului, referitor la definițiile termenilor de părți și terți intervenienți.

Analizând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

I. Referitor la dispozițiile art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, având în vedere că acestea au fost abrogate ulterior sesizării Curții Constituționale și ținând seama de dispozițiile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora Curtea se pronunță numai asupra excepțiilor privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță "în vigoare", Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a acestora a devenit inadmisibilă.

II. În ceea ce privește celelalte critici de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii excepției sunt nemulțumiți, în esență, de modul de aplicare de către instanța de judecată a dispozițiilor legale criticate, iar potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu care a fost sesizată. Prin urmare, aplicarea legii fiind de competența exclusivă a instanțelor judecătorești, excepția de neconstituționalitate invocată este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Crișul Favorit" - S.A. și de Asociația P.A.S. "Crișul Favorit", ambele din Oradea, în Dosarul nr. 2.431/C/2005 al Curții de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

2. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49-51, art. 168, art. 282 alin. 2 și art. 299 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă, precum și ale

art. 12 din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de aceiași autori în același dosar.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 decembrie 2005.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.