Decizia nr. 642/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 și art. 31 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
- Legea nr. 64/1995 22 iunie 1995 (prevederi anume) privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 9 și 31 din Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Lactis" - S.A. din Iași în Dosarul nr. 15/2005/com al Tribunalului Iași.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 12 mai 2005, pronunțată în Dosarul nr. 15/2005/com, Tribunalul Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 9 și 31 din Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Lactis" - S.A. din Iași în Dosarul nr. 15/2005/com al Tribunalului Iași într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de deschidere a procedurii reorganizării judiciare și a falimentului.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate încalcă dispozițiile art. 16, 21 și 24 din Constituție.
Tribunalul Iași apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, referindu-se la cele statuate de Curtea Constituțională în jurisprudența sa.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9 și ale
art. 31 din Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările ulterioare, aduse prin
Legea nr. 249/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 28 iulie 2005.
Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins:
- Art. 9: "Judecătorul-sindic este nominalizat, în fiecare caz, în conformitate cu prevederile
privind organizarea judiciară, cu modificările și completările ulterioare, dintre judecătorii desemnați ca judecători-sindici, în temeiul art. 50 din această lege.";
- Art. 31: "(1) Procedura va începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de către debitor sau de către creditori.
(2) Banca Națională a României, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și Comisia de Supraveghere a Asigurărilor vor putea introduce cerere împotriva persoanelor juridice aflate sub supravegherea și controlul acestora, care, potrivit datelor de care autoritățile respective dispun, îndeplinesc criteriile prevăzute de dispozițiile legale speciale pentru pornirea procedurii prevăzute de prezenta lege."
Critica de neconstituționalitate a acestor dispoziții legale se rezumă la susținerea că "acestea contravin art. 16, 21 și 24 din Constituția României, așa cum a fost modificată".
Din analiza excepției de neconstituționalitate rezultă în mod evident că autorul acesteia, invocând încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 și 24 se referă numai la alineatele (1) și (2), privind egalitatea în drepturi și dreptul la apărare, precum și la cele cuprinse în alin. (1), (2) și (3) ale art. 21, privind accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Examinând excepția, Curtea Constituțională constată că aceasta este nefondată.
Curtea observă că, prin conținutul lor concret, dispozițiile criticate nu fac altceva decât să indice că nominalizarea judecătorului-sindic se face numai dintre judecătorii desemnați ca judecători-sindici, conform
privind organizarea judiciară, precum și faptul că, în afara debitorului sau creditorilor, pot declanșa procedura și Banca Națională, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pentru "persoanele juridice aflate sub supravegherea și controlul acestora", fără să încalce dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2), ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) și ale art. 24 alin. (1) și (2) din Constituție.
Astfel, dispozițiile legale privind desemnarea judecătorului-sindic de către președintele tribunalului nu conțin norme contrare principiului egalității cetățenilor în fața legii și autorităților publice, acestea aplicându-se în toate cazurile la care se referă textul, fără privilegii și fără discriminări. De asemenea, dispozițiile
art. 31 din Legea nr. 64/1995
sunt aplicabile tuturor debitorilor împotriva cărora instituțiile abilitate au depus o cerere prin care se solicită constatarea stării de insolvență și deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului.
Cu privire la critica adusă prevederilor legale invocate, în sensul încălcării dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) și ale art. 24 alin. (1) și (2), Curtea reține că dispozițiile
art. 9 și 31 din Legea nr. 64/1995
nu împiedică accesul liber la justiție al debitorilor implicați în procedura reorganizării judiciare și a falimentului și nici dreptul acestora la apărare, deoarece părțile interesate au posibilitatea de a se adresa instanțelor judecătorești cu cereri, opoziții și întâmpinări și de a exercita căile legale de atac în condițiile procedurale stabilite de lege.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 și
art. 31 din Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Lactis" - S.A. din Iași în Dosarul nr. 15/2005/com al Tribunalului Iași.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 29 noiembrie 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu __________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.