Regulamentul din 8 noiembrie 2005

§

- Scopul examenului

Prin promovarea examenului candidații vor demonstra ca îndeplinesc condițiile necesare pentru începerea unui studiu superior la instituțiile de învățământ superior în Republica Federala Germania și în România.

§ 2

- Susținerea examenului

(1) Susținerea examenului poate fi solicitată de secții/școli speciale germane, care funcționează în România, în conformitate cu Acordul dintre Republica Federala Germania și România, cu privire la colaborarea în domeniul școlar,

(2) Examenul se susține la sfârșitul ultimului an școlar al secției/școlii speciale germane.

(3) Conducerea școlii anunta la începutul anului școlar respectiv, intenția de a organiza examenul și solicita Conferintei Permanente a Ministrilor învățământului și Culturii din Republica Federala Germania numirea unui președinte al comisiei de examen. Solicitarea va conține calendarul probelor scrise și o propunere referitoare la calendarul probelor orale, precum și numărul probabil de candidați

§ 3

- Discipline de examen. Cerințe

(1) Examenul poate fi susținut doar integral. El se compune din probe scrise și din probe orale.

(2) Cerințele pentru disciplinele de examen trebuie să corespundă programelor aprobate pentru fiecare disciplina în parte de către Comisia Federatie - Landuri pentru Activitate Școlară în Străinătate și de către Ministrul/Ministerul Educației și Cercetării din România.

(3) Disciplinele de examen sunt:

● Limba germană;

● Limba română;

● Limba engleza;

● Limba franceza;

● Istoria;

● Matematica;

● Fizica;

● Chimia;

● Biologia.

(4) a) În ultimii doi ani școlari ai secției/școlii germane speciale sunt obligatorii pentru eleve și elevi doua dintre cele trei discipline din aria curriculara Matematica și științe ale naturii (Fizica, Chimie, Biologie).

(b) Examenul consta pentru fiecare candidat din opt discipline de examen.

(5) Cele patru discipline, la care se susțin probe scrise sunt;

a. Limba germană;

b. Limba română;

c. Matematica;

d. una dintre disciplinele Fizica, Chimie, Biologie din aria curriculara Matematica și științe ale naturii, care se vor preda până la examen cel puțin timp de patru ani succesivi sau o limbă moderna, la alegerea candidaților (respectiv Limba engleza sau Limba franceza), care se vor preda până la susținerea examenului cel puțin șase ani succesivi. Disciplina aleasă trebuie să fi fost predată în ultimii doi ani școlari cu cel puțin trei ore pe săptămâna,

(6) Fiecare candidat va fi examinat oral la cel puțin trei discipline, și anume :

● Limba germană și Limba română

și

● o alta disciplina, pe care o alege candidatul dintre celelalte discipline de examen § 3. (4) b). Pentru disciplina Istorie examenul se compune din două părți cu durata de 15 minute: Istorie universala (în limba germană) și Istoria Românilor (în limba română).

Comisia de examen poate fixa pentru candidat probe orale suplimentare cf. § 12 (4)).

§ 4

- Evaluare

(1) Pentru evaluarea rezultatelor școlare ale elevelor și elevilor din ultimii doi ani școlari și în cadrul examenului, este valabil următorul sistem de notare, exprimat în calificative:

foarte bine - dacă rezultatele școlare corespund într-o măsura deosebită cerințelor;

bine - dacă rezultatele școlare corespund pe deplin cerințelor;

corespunzător - dacă rezultatele școlare corespund în general cerințelor;

suficient - dacă rezultatele școlare prezintă oarecare lacune, dar în general corespund cerințelor;

necorespunzător - dacă rezultatele nu corespund cerințelor, dar se constată că exista cunoștințele de baza necesare, iar lacunele ar putea fi eliminate într-o anumită perioada de timp;

insuficient - dacă rezultatele școlare nu corespund cerințelor, iar cunoștințele de baza sunt atât de lacunare încât nu ar putea fi eliminate într-o perioadă de timp previzibila,

(2) Pentru transpunerea calificativelor în sistemul de notare din Republica Federala Germania, exprimat în puncte este valabilă următoarea grila;

15/l4/13 puncte corespund calificativului "foarte bine"

12/11/10 puncte corespund calificativului "bine"

9/8/7 puncte corespund calificativului "corespunzător"

6/5/4 puncte corespund calificativului "suficient"

3/2/1 puncte corespund calificativului "necorespunzător"

0 puncte corespund calificativului "insuficient"

(3) Rezultatele școlare semestriale, obținute la "disciplinele de examen" în ultimii doi ani școlari, precum și rezultatele obținute la examen sunt notate cu un număr de puncte de la 0 la 15, în sistemul de notare aplicat în Republica Federala Germania,

Transpunerea rezultatelor școlare semestriale din ultimii doi ani școlari și a celor obținute la examen în puncte din sistemul de notare utilizat în Republica Federala Germania se face în baza tabelelor asupra cărora s-a convenit, (Anexa 5 și Anexa 6),

§ 5

- Comisia de examen. Comisia de examen pe discipline. Participanți.

(1) Din comisia de examen fac parte:

a) reprezentantul Conferintei Permanente a Ministrilor învățământului și Culturii din Republica Federala Germania, în calitate de președinte al comisiei de examen,

b) un reprezentant numit de Ministerului Educației și Cercetării din România,

c) directorul școlii,

d) directorul secției/școlii speciale germane

e) cadrele didactice care au predat candidaților disciplinele de examen în ultimul an școlar.

(2) Președintele comisiei de examen este numit de către președintele Conferintei Permanente a Ministrilor învățământului și Culturii din Republica Federala Germania, de comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Federale Germania. Acesta este, de regula, un membru al Comisiei Federatie - Landuri pentru Activitate Școlară în Străinătate din Republica Federala Germania.

(3) Președinția comisiei de examen pe discipline este preluată de reprezentantul numit de Ministerul Educației și Cercetării din România, pentru examenele la disciplinele Limba și literatura română și Istoria Românilor.

(4) Din comisia de examen pe discipline fac parte președintele comisiei de examen, profesorul de specialitate, care a predat disciplina de examen în ultimul an școlar și profesorul, care consemnează rezultatele examenului/ al doilea corector.

(5) La desfășurarea probelor orale participa, în afară membrilor comisiei de examen și a comisiei de examen pe discipline, și reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării din România și ai reprezentantei Republicii Federale Germania, respectiv ai misiunii diplomatice sau ai oficiului consular, Cadrele didactice din școala pot participa la desfășurarea probelor orale.

(6) Membrii comisiei de examen, cadrele didactice, implicate în examen, precum și ceilalți participanți la desfășurarea probelor orale, sunt obligați sa păstreze secretul în legătură cu examenul.

§ 6

- Înscrierea la examen. Consiliul de admitere la examen.

(1) Cererea de înscriere a candidatului se înaintează directorului secției speciale germane, până la data fixată de conducerea școlii. Candidatul comunică opțiunea sa în legătură cu cea de-a patra proba scrisă (§ 3 (5) d, și cea de-a treia proba orala (§ 3 (6)).

(2) Cererii de înscriere i se anexează un curriculum vitae, scris de mana și o prezentare a parcursului școlar anterior.

(3) a) În cadrul Consiliului de admitere la examen, format din cadrele didactice, care fac parte din comisie, prezidat de directorul secției speciale (§ 5 (1) e)) se va decide, înainte de începerea probelor scrise, pentru fiecare candidat în parte, de comun acord cu directorul școlii, dacă rezultatele obținute ia învățătura permit admiterea candidatului la examen.

b) Admiterea la examen presupune participarea cu regularitate a candidaților la orele de curs și rezultate școlare, care fac previzibila promovarea examenului.

§ 7

- Cerințe ale examenului scris

(1) Subiectele trebuie să ofere candidatului prilejul sa demonstreze cunoștințe, cunoașterea metodelor, gandire independenta, capacitate de judecată și de prezentare a cunoștințelor.

Nu este permis ca subiectele să se asemene cu cele rezolvate sau tratate în cadrul orelor de curs, sau să fie pregătite în cadrul orelor de curs astfel, încât sa nu solicite o rezolvare independenta din partea candidatului.

(2) Subiectele trebuie să fie alcătuite conform predării din ultimii doi ani școlari.

(3) Formularea subiectelor se va face astfel, încât sa i se ofere candidatului posibilitatea de a demonstra abilitați și cunoștințe în trei domenii de cerințe:

I. Redarea într-un context repetitiv a cunoștințelor și informațiilor dintr-un domeniu bine definit într-un context invatat, descrierea și utilizarea tehnicilor de lucru și metodelor invatate și exersate.

II. Explicarea, prelucrarea și prezentarea independenta a unor continuturi cunoscute, aplicarea și transferul independent a celor însușite în situații și contexte noi și comparabile cu cele cunoscute.

III. Prelucrarea unor fenomene complexe, după o planificare prealabilă, cu scopul de a găsi independent soluții, argumente, respectiv interpretări și de a formula concluzii și aprecieri proprii.

În formularea subiectelor accentul se va pune pe domeniul de cerințe II.

În plus se va tine cont și de domeniile de cerințe I și III, cerințele din domeniul I vor avea o pondere mai mare decât cele din domeniul III.

§ 8

- Subiectele pentru probele scrise

(1) Formularea subiectelor pentru limbile moderne și pentru limba germană maternă va tine cont de aspectele legate de conținut, forma și exprimarea punctului de vedere propriu. Subiectele vor fi astfel alcătuite, încât să permită candidatului o abordare coerenta.

(2) a.) Cele trei tipuri de subiecte pentru disciplina Limba germană sunt:

- analiza unui text non- literar

- analiza unui text literar

- eseu structurat, în baza unui text/unor texte

b. Profesorul de specialitate propune pentru fiecare tip de subiect o varianta. Președintele comisiei de examen aproba doua variante. Dintre cele doua variante aprobate, candidatul alege o varianta, pe care o tratează.

(3) Pentru disciplina Limba și literatura română sunt valabile prevederile Metodologiei privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat, aprobată prin Ordin al Ministrului Educației și Cercetării, în anul școlar respectiv.

(4) a) Tipurile de subiecte pentru limbile moderne (Limba engleza, Limba franceza) sunt:

- itemi, având ca suport un text non- literar

- itemi, având ca suport un text literar

Textul, non - literar sau literar, va avea aproximativ 600 de cuvinte.

b) Profesorul de specialitate înaintează pentru fiecare tip de subiect doua propuneri de variante. Președintele comisiei de examen validează câte o propunere de varianta din cele doua tipuri de subiecte. Dintre cele doua variante validate, candidatul alege o varianta, pe care o tratează. Textul pe care îl redactează candidatul trebuie să aibă minimum 500 și maximum 900 de cuvinte.

(5) a) Pentru disciplina Matematica se cere tratarea a trei subiecte.

b.) Profesorul de specialitate înaintează doua variante care conțin câte trei itemi. Fiecare varianta propusă trebuie să conțină itemi din cel puțin două domenii de specialitate, dintre care un item din domeniul analizei matematice. Subiectele vor fi astfel formulate încât sa nu se limiteze doar la soluționarea prin calcul.

c.) Președintele comisiei de examen validează, de regula, o propunere de varianta. El poate selecta și trei itemi din cele doua propuneri de variante. Analiza matematica este obligatorie.

(6) a.) Tipurile de itemi pentru disciplinele Fizica, Chimie, Biologie din aria curriculara Matematica și științe ale naturii sunt;

- prelucrarea/ analizarea și discutarea unui experiment;

- tratarea unui subiect din domeniul specialitatii (descrierea unui experiment, care nu a fost prezentat în cadrul orelor de curs, texte, imagini, tabele, grafice, măsurători succesive, preparate microscopice etc);

- forme mixte ale acestor tipuri de itemi.

b.) Examenul se bazează pe domeniile de conținut și de examen, parcurse în ultimii doi ani școlari, conform programelor, aprobate de ambele părți:

- Fizica: mecanică; câmpuri electrice și magnetice; vibratii și unde electromagnetice; fizica atomica și nucleara

În ansamblu, variantele de subiecte vor conține în mod obligatoriu cel puțin două din cele patru domenii.

- Chimie: structura materiei; tipuri și mecanisme de reactie; desfășurarea proceselor chimice (n.n. declanșarea și susținerea reactiilor chimice); reactiile hidrocarburilor și ale derivatilor acestora; substanțe naturale și produse sintetice; metode în chimia analitica; teme selectate din chimie aplicată.

În ansamblu, variantele de subiecte vor conține, în mod obligatoriu, cel puțin trei din cele șapte domenii. Fiecare varianta în parte va conține cel puțin două din cele șapte domenii.

- Biologiei biologie celulara; metabolism energetic și transmitere de energie; ecologie și protecția mediului; prelucrarea informațiilor și comportament; genetica și dezvoltare; evoluție,

În ansamblu, variantele de subiecte vor conține, în mod obligatoriu, cel puțin două din cele șase domenii.

Conținuturile din anul școlar premergător ultimilor doi ani de liceu (clasa a X-a) sunt considerate cunoștințe de baza.

c.) Partea centrala a subiectului o constituie materialul suport oferit candidatului, respectiv experimentul care trebuie efectuat. Un subiect fără material suport sau experiment nu poate fi validat.

În cazul în care candidatul nu obține rezultatele unui experiment, el poate continua rezolvarea subiectului, în baza datelor care i se pun ulterior la dispoziție, în cazul nereusitei. Accentul se pune pe căile de rezolvare.

Dacă un subiect este structurat pe subdomenii, se va evita un demers ce implica pasi foarte mici.

d.) Profesorul de specialitate înaintează doua variante de subiecte din domenii de specialitate diferite.

e) Președintele comisiei de examen validează o varianta de subiect, care va fii tratata de către candidați.

(7) Subiectele vor conține toate precizările necesare pentru tratarea lor și se vor menționa mijloacele auxiliare, care le vor fi puse la dispoziție candidaților.

(8) Fiecare subiect propus va fi însoțit de un barem detaliat, care va cuprinde și un «orizont al asteptarilor», respectiv ceea ce se asteapta din partea candidaților în tratarea subiectului, precum și criteriile de evaluare, inclusiv precizări referitoare la ponderea subpunctelor; astfel se evidențiază și relația față de cele trei domenii de cerințe.

Se anexează o scurta prezentare a continuturilor și a temelor abordate în lucrările semestriale din ultimii doi ani școlari

(9) Profesorii de specialitate prezintă propunerile de variante directorului secției speciale germane/școlii, confirmandu-i acestuia, în scris, păstrarea secretului cu privire la subiecte. Directorul secției speciale germane/școlii verifica propunerile, constatând, dacă acestea sunt în concordanta cu prezentul regulament și le trimite în timp util președintelui comisiei de examen.

(10) Dacă constata nerespectarea prevederilor regulamentare, președintele comisiei de examen poate modifica subiectele sau poate să solicite alte propuneri de subiecte.

(11) Plicul sigilat, conținând subiectele, poate fi deschis numai în prezenta directorului școlii, în ziua desfășurării fiecărei probe în parte.

În cazul în care președintele comisiei de examen modifica o varianta, acest lucru se consemnează pe plic. În acest caz, plicul se deschide în ziua premergătoare desfășurării probei scrise respective, în prezenta directorului școlii. Același lucru este valabil și în situația în care președintele comisiei de examen a ales un experiment pentru proba scrisă la o disciplina din aria curriculara Matematica și științe ale naturii.

(12) Profesorii propunatori de subiecte și directorul secției/școlii speciale germane, au datoria de a asigura ca subiectele pentru proba scrisă să le fie făcute cunoscute candidaților numai la începutul fiecărei probe în parte. Este interzisă divulgarea subiectelor sau orice aluzie la subiectele propuse.

§ 9

- Desfășurarea probelor scrise

(1) Cel târziu în ultima zi de curs înaintea primei probe scrise, directorul secției speciale germane aduce la cunoștința candidaților consecințele săvârșirii unei fraude.

(2) Candidații tratează subiectele sub supravegherea permanenta a cadrelor didactice. Directorul secției speciale germane stabilește supravegherea și verifica așezarea candidaților în sălile de examen, în conformitate cu planificarea întocmită.

a) Cel ce se face vinovat de frauda, de tentativa de frauda sau acorda ajutor în timpul examenului, este exclus din examen. Examenul în vederea obținerii "Diplomei de Acces General în Învățământul Superior German" și a "Diplomei de Bacalaureat", se considera în acest caz "nepromovat".

b) Dacă natura cazului permite o decizie mai puțin grava, directorul secției speciale germane/școlii aproba tratarea unui nou subiect. Pentru Limba și literatura română reprezentantul Ministerului Educației și Cercetării poate aproba tratarea unui nou subiect.

Aplicarea acestei prevederi presupune acordul președintelui comisiei de examen.

(3) Timpul de lucru alocat pentru probele scrise este de:

● 5 ore pentru disciplina Limba germană;

● 4 ore pentru disciplinele Limba engleza, respectiv Limba franceza;

● 4 ore pentru disciplina Matematica;

● 3 ore pentru disciplinele din aria curriculara Matematica și științe ale naturii.

● Pentru disciplina Limba și literatura română sunt valabile prevederile Metodologiei privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat aprobată prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării în anul școlar respectiv.

Pentru disciplinele din aria curriculara Matematica și științe ale naturii, președintele comisiei de examen poate extinde timpul de lucru, în baza unei cereri întemeiate, pe care o formulează profesorul propunator de subiecte, cu acordul directorului secției speciale germane/școlii.

Timpul de lucru începe de îndată ce subiectele au fost distribuite.

Pentru disciplinele Limba germană. Limba engleza și Limba franceza, pentru care candidații aleg un subiect din două, timpul de lucru începe 20 de minute după distribuirea subiectelor.

(4) Candidații care și-au încheiat lucrarea, o predau profesorului care asigura supravegherea și părăsesc sala de examen.

Toate lucrările se vor preda de îndată ce s-a scurs timpul de lucru.

Lucrările se predau însoțite de ciorne, respectiv de orice însemnări făcute în timpul examenului.

(5) În legătură cu desfășurarea examenului scris se întocmește un proces verbal.

§ 10

- Corectarea, evaluarea și notarea lucrărilor scrise

(1) Din corectarea și evaluarea lucrărilor scrise trebuie să rezulte, în ce măsura candidatul a reușit sa rezolve creativ subiectele sau în ce măsura nu a reușit acest lucru, datorită unor greșeli de conținut sau de logica. Abateri grave și frecvente de la normele limbii germane sau prezentarea într-o formă necorespunzătoare atrag după sine depunctarea și anume cu 1-2 puncte din notarea simpla; pentru disciplina Limba germană sunt valabile criterii proprii, în ceea ce privește corectitudinea exprimarii.

(2) În cazul lucrărilor scrise din aria curriculara Limba și comunicare se va aprecia conținutul (nivelul de înțelegere al textului, dezvoltarea subiectului, logica gandirii, structura și comentariul personal, referitor la problematica expusă) și exprimarea adecvată (capacitate de exprimare, corectitudinea exprimarii).

Pentru disciplina Limba germană evaluarea conținutului și evaluarea exprimarii corecte au o pondere aproximativ egala.

În cazul limbilor moderne (Limba engleza, Limba franceza), evaluarea lucrării se compune din aproximativ câte o treime pentru conținut, pentru capacitatea de exprimare și pentru corectitudinea exprimarii.

Dacă unul dintre cele trei domenii de evaluare este notat cu zero puncte, numărul de puncte, cu care poate fi notată lucrarea respectiva este mai mic de 4 puncte, în sistemul de notare aplicat în Republica Federala Germania.

(3) În cazul lucrărilor scrise la disciplinele Matematica și științe ale naturii procentajul obținut din unitățile de evaluare, se raportează, după cum urmează la sistemul de puncte, aplicat în Republica Federala Germania:

100-95%: 15 puncte;

94-90%: 14 puncte;

89-85%: 13 puncte;

84-80%: 12 puncte;

79-75%: 11 puncte;

74-70%: 10 puncte;

69-65%: 9 puncte;

64-60%: 8 puncte;

59-55%: 7 puncte;

54-50%: 6 puncte;

49-45%: 5 puncte;

44-40%: 4 puncte;

39-34%: 3 puncte;

33-27%: 2 puncte;

26-20%: 1 punct;

(4) Profesorul de specialitate evalueaza greșelile din fiecare lucrare, în funcție de tip și gravitate, întocmește o apreciere, evidentiind avantajele și deficientele fiecărei lucrări, acordând în final un număr de puncte (notarea simpla). Se anexează și un raport cu privire la evaluarea de ansamblu a tuturor lucrărilor scrise.

(5) Pentru fiecare disciplina, directorul secției/școlii speciale germane numește un al doilea corector. Acesta citește și evalueaza lucrarea, după care, fie validează evaluarea celui dintâi corector, fie face o apreciere și o evaluare proprie; evaluarea divergenta trebuie motivată.

(6) Lucrările scrise, inclusiv subiectele și evaluarea de ansamblu în legătură cu lucrările scrise pentru fiecare disciplina în parte se trimit, în timp util, președintelui comisiei de examen. Se anexează procesul verbal, în legătură cu examenul scris.

(7) Președintele comisiei de examen care fixează nota finala pentru fiecare lucrare în parte (vezi § 12 (2)), este mandatat sa modifice, dacă este cazul, aprecierea propusă și poate, în cazul în care exista dubii în legătură cu rezolvarea independenta a unor lucrări sau a tuturor lucrărilor, să le declare nule și sa propună alte subiecte spre a fi tratate.

§ 11

- Stabilirea notelor preliminare pentru disciplinele de examen. Consiliul de stabilire a notelor preliminare.

(1) Înainte de începerea examenului oral directorul secției/școlii germane speciale întrunește consiliul la care participa membrii comisiei de examen, în vederea stabilirii notelor (rezultatelor școlare) preliminare la disciplinele de examen.

În stabilirea notelor preliminare se iau în considerație rezultatele semestriale din ultimii doi ani școlari, dintre care rezultatele din ultimul an școlar au o pondere mai mare. Transformarea evaluării în puncte din sistemul de notare din Republica Federala Germania se face conform § 4 (2).

(2) Procesul verbal al consiliului și fișele de examen (cf. Anexei 2), care reflecta situația școlară la momentul respectiv, se predau președintelui comisiei de examen, în timp util.

§ 12

- Consiliul înaintea începerii probelor orale

(1) Înaintea începerii examenului oral președintele comisiei de examen se întrunește în consiliu cu membrii comisiei de examen și cu ceilalți membrii ai comisiei pe discipline.

(2) Președintele comisiei își expune punctul de vedere în legătură cu candidații și își exprima opinia în legătură cu lucrările scrise. Se stabilesc rezultatele finale ale lucrărilor scrise.

(3) a) Dacă trei sau toate patru lucrările scrise ale unui candidat sunt notate cu mai puțin de 4 puncte - în sistemul de notare aplicat în Republica Federala Germania - candidatul respectiv nu este admis la examenul oral.

Dacă doua lucrări scrise au fost notate cu mai puțin de 4 puncte - în sistemul de notare aplicat în Republica Federala Germania -, președintele comisiei de examen dispune asupra admiterii candidatului la examenul oral, după ascultarea punctului de vedere al comisiei. În acest caz se iau în calcul, pe lângă rezultatele obținute la examenul scris, și cele obținute în timpul ultimilor doi ani școlari.

b) Candidatul care nu a fost admis la examenul oral nu a promovat examenul în vederea obținerii "Diplomei de Acces General în învățământul Superior German" și diplomei de bacalaureat românesc".

(4) Președintele comisiei de examen stabilește, la care din cele doua discipline urmează să fie examinat fiecare candidat admis la probele orale, în conformitate cu § 3 (.6). Comisia de examen poate stabili o proba orala suplimentară.

Se stabilește ordinea probelor de examen.

(5) Președintele discuta cu membrii comisiilor de examen pe discipline modul de desfășurare a probelor orale.

(6) Deciziile consiliului comisiei de examen sunt consemnate într-un proces verbal.

§ 13

- Organizarea și desfășurarea probelor orale.

(1) Fiecare examen va fi astfel organizat, încât să ofere candidatului posibilitatea de a demonstra cunoștințe precise și ordonate, cunoașterea tehnicilor de lucru specifice fiecărei discipline, înțelegere și capacitate de judecată, gandire independenta, înțelegere a conexiunilor dintre domeniile disciplinei și capacitate de prezentare a cunoștințelor.

Examenul oral nu poate relua continuturi ale unei probe scrise.

(2) Probele orale se desfășoară individual.

(3) Candidații se pregătesc pentru proba orala sub supravegherea cadrelor didactice. Supravegherea este organizată de către directorul secției speciale germane.

Timpul de pregătire este, de regula, de 20 de minute.

(4) Pentru fiecare examinare orala se formulează un subiect inedit, bine delimitat. Subiectele sunt formulate de profesorul de specialitate și prezentate în scris. Textele și alte indicații sunt însoțite de cerințele de lucru.

(5) Subiectele pentru examenul oral vor fi predate președintelui comisiei de examen înaintea începerii examenului.

(6) Profesorul de specialitate examinează la proba orala. Președintele are dreptul să le adreseze candidaților întrebări și sa preia temporar examinarea.

(7) Durata fiecărei examinari orale este, de regula, de 15 - 20 de minute.

(8) În timpul probei orale candidatul va incerca sa rezolve independent subiectul pregătit, printr-o prezentare libera. Următoarele aspecte contravin scopului examenului:

- citirea insemnarilor făcute în timpul pregătirii subiectului;

- redarea unor cunoștințe, care nu au legătură cu subiectul;

- examinarea, în baza unor întrebări izolate, fără o succesiune logica.

(9) Pe parcursul examinării, discuția se va extinde asupra unor contexte mai largi, care rezultă din formularea subiectelor respective.

Dacă acest lucru nu este posibil, datorită cunoștințelor lacunare ale candidatului, examinatorul abordeaza un alt domeniu.

De asemenea considerente legate de specialitate pot sa conducă la trecerea ia un alt domeniu.

(10) a) Probele la disciplinele Limba germană și limbi modeme (Limba engleza. Limba franceza) au ca suport un text non - literar sau literar. În aprecierea probei orale performanta candidatului, din punct de vedere al conținutului și al competentei lingvistice se evalueaza separat și se consemnează într-un număr distinct de puncte.

b.) În cazul probei orale la Limba germană, candidatul trebuie să dovedească prin expunerea sa ca a înțeles conținutul textului și ca a identificat specificitatea sa din punct de vedere lingvistic.

c.) În cazul probei orale la limbi moderne (Limba engleza. Limba franceza), candidatul trebuie să dovedească ca dispune de suficienta abilitate lingvistica și ca poate analiza și interpreta textul în limba moderna.

d.) Pentru proba orala la disciplina Limba română sunt valabile prevederile Metodologiei privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat, aprobată prin Ordin al Ministrului Educației și Cercetării, în anul școlar respectiv.

(11) Președintele comisiei de examen stabilește numărul de puncte acordat pentru fiecare candidat, de regula, după fiecare examinare orala, în urma consultării cu profesorul care consemnează rezultatele examenului și cu profesorul de specialitate.

(12) Dacă se constată că un candidat nu a promovat examenul în vederea obținerii Diplomei de Acces General la învățământul Superior din Republica Federala Germania și a Diplomei de bacalaureat din România, în condițiile prezentului regulament, acest lucru i se comunică imediat.

(13) Președintele comisiei de examen ia măsurile necesare în cazul în care un candidat nu s-a putut prezenta la examen sau a fost nevoit sa-l intrerupa.

(14) În cazul constarii fraudei sau a tentativei de frauda sau a complicitatii la frauda, în timpul desfășurării examenului oral, se aplică în mod corespunzător prevederile de la § 9 (2).

(15) Se întocmește un proces verbal pentru fiecare candidat în parte.

§ 14

- Stabilirea rezultatelor examenului. (Consiliul final)

(1) După încheierea probelor orale are loc Consiliul final al comisiei de examen.

(2) Președintele comisiei stabilește nota finala, după consultarea comisiei de examen pentru fiecare candidat, la fiecare disciplina.

a. Nota finala pentru fiecare disciplina de examen în parte se compune, de regula din nota preliminară și din rezultatele probelor scrise sau /și orale. Atunci când exista diferențe, rezultatul examenului are o pondere mai mare în raport cu nota preliminară. Dacă diferența rezultată este un număr par de puncte, cele doua părți pot avea o pondere egala.

b. Dacă la o disciplina s-a examinat atât în scris, cat și la oral, o pondere mai mare va avea în cazul în care exista diferențe între acestea- rezultatul probei scrise, față de cel obținut la oral. Dacă diferența rezultată este un număr par de puncte, cele doua părți pot avea o pondere egala.

c. Dacă la o disciplina de examen nu s-a examinat nici în scris, nici la oral, nota finala este egala cu nota preliminară.

d. Pentru disciplina Istorie cele doua părți ale examenului au o pondere egala.

(3) Președintele comisiei stabilește rezultatul final al examenului pentru fiecare candidat.

Stabilirea rezultatului final se face în baza celor opt note obținute la disciplinele de examen, în conformitate cu § 3 (4) b).

(4) a) Examenul este promovat, dacă suma celor opt note finale simple la disciplinele de examen, este de cel puțin 40 de puncte, iar rezultatele celor patru probe scrise insumeaza cel puțin 20 de puncte, în conformitate cu prevederile din Republica Federala Germania cu privire la promovare.

b) În plus:

Nu se admite punctajul zero, la nici o disciplina, iar la cel mult două discipline se admite un punctaj cuprins între 1-3 puncte, din care doar o disciplina, la care s-a examinat în scris.

Dacă punctajul obținut la doua discipline este de 1-3 puncte, la fiecare din celelalte discipline de examen sunt necesare cel puțin 5 puncte.

c) Dacă nu se obține suma necesară de puncte, (cf. lit. a)), examenul nu este promovat, chiar dacă rezultatele obținute la disciplinele de examen nu sunt sub 4 puncte.

(5) a) Numărul total de puncte al examenului se obține prin însumarea următoarelor:

- dublul punctajului de la fiecare din cele patru probe scrise;

- punctajul de la fiecare din celelalte probe de examen;

Astfel la cele opt discipline de examen se pot obține maximum 180 puncte (120 + 60).

b) Suma totală a punctelor se transforma în medie, în conformitate cu tabelul din Anexa 3 (pentru transformarea numărului total de puncte din sistemul de notare, aplicat în Republica Federala Germania, în medie generală).

(6) Se stabilesc și se consemnează notele finale pentru celelalte discipline de învățământ aplicându-se tabelul din Anexa 5 (pentru transformarea mediilor cu zecimale, rezultate din însumarea mediilor semestriale sau a mediilor din ultimii doi ani școlari din sistemul de notare românesc în sistemul de puncte aplicat în Republica Federala Germania).

(7) Deciziile consiliului final al comisiei de examen se consemnează într-un proces verbal.

§ 15

- Diploma de Acces General la Învățământul Superior din Republica Federala Germania și Diploma de bacalaureat din România

(1) Candidații care au promovat examenul, în condițiile prezentului regulament, obțin "Diploma de Acces General la Învățământul Superior din Republica Federala Germania", în conformitate cu modelul din Anexa 1.

(2) "Diploma de bacalaureat" din România se eliberează în baza reglementărilor românești, luându-se în considerare rezultatele examenului și tabelul de transpunere a punctelor din sistemul de notare aplicat în Republica Federala Germania în sistemul de notare din România, în conformitate cu anexele asupra cărora s-a căzut de acord.

Candidații, care - în condițiile prezentului regulament- nu au fost admiși la probele scrise sau orale, sau nu au promovat examenul în vederea obținerii Diplomei de Acces General la Învățământul Superior German și Diploma de bacalaureat din România, se pot înscrie la examenul național de bacalaureat în anul curent, doar în sesiunea a doua, în condițiile prevederilor Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat aprobate anual prin Ordin al Ministrului Educației și Cercetării.

§ 16

- Repetarea examenului

(1) Examenul nepromovat pentru obținerea "Diplomei de Acces General la Învățământul Superior din Republica Federala Germania" și a "Diploma de bacalaureat" din România poate fi repetat, de regula o singură dată, și anume în anul următor.

(2) Repetarea examenului presupune repetarea ultimei clase a secției/școlii speciale germane.

În acest caz, pentru ultima clasa se iau în considerație numai rezultatele obținute în anul în care se repeta clasa.

(3) Un examen promovat nu poate fi repetat.

(4) Clasa a 11-a a secției speciale poate fi repetată, de regula, o singură dată.

§ 17

- Dispoziții finale

Acest regulament, care a fost elaborate în conformitate cu § 17 al Regulamentului cadru pentru examenul în vederea obținerii Diplomei de Acces General în Învățământul Superior German și a examenelor naționale la încheierea învățământului secundar pentru absolvenții secțiilor cu limba de predare germană din licee speciale de stat din state din Europa Centrala, de Est și de Sud - Est (Hotărârea Conferintei Permanente a Ministrilor Învățământului și Culturii din Republica Federala Germania din 27.01.1994, în varianta din 22.03:2001) intră în vigoare la data promulgării.