Decizia nr. 665/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 409 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Carmen Beșliu Enoiu și Traian Beșliu Enoiu în Dosarul nr. 343/2005 al Tribunalului Brașov - Secția civilă.

La apelul nominal răspunde avocatul Raluca Bejan, pentru autorii excepției, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autorilor excepției solicită admiterea acesteia, considerând că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3), art. 20 alin. (2), art. 22 alin. (1), art. 34 alin. (1) și art. 49 din Constituție. Arată că art. 409 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă nu îi menționează și pe membrii familiei sau persoanele aflate în întreținerea debitorului, ci se referă numai la veniturile destinate asigurării mijloacelor de existență ale debitorului însuși, realizându-se astfel o discriminare între minorul aflat în întreținerea legală a debitorului și cel care are o hotărâre judecătorească în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca fiind inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 26 aprilie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 343/2005, Tribunalul Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 409 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Carmen Beșliu Enoiu și Traian Beșliu Enoiu cu ocazia soluționării recursului declarat împotriva unei sentințe civile pronunțate de Judecătoria Brașov.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că dispozițiile art. 409 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, încălcând prevederile art. 49 alin. (1) din Constituție.

Tribunalul Brașov - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, deși textul de lege criticat nu face referire la situația debitorului părinte care are în întreținere un minor, alin. 7 al art. 409 din Codul de procedură civilă prevede că "alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav (...) nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii".

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul arată că prevederile art. 409 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în măsura în care nu permit ca la stabilirea cotei urmăribile din veniturile periodice ale debitorului să se aibă în vedere și obligația de întreținere a acestuia față de copiii minori, când această obligație nu este stabilită prin hotărâre judecătorească, contravenind dreptului constituțional la protecția specială a copiilor.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens arată că, stabilind anumite limite pentru salariile, pensiile și celelalte sume ce se plătesc periodic, legiuitorul a urmărit să găsească un echilibru între necesitatea ocrotirii, pe de-o parte, a salariilor și a celorlalte venituri periodice și imperativul satisfacerii unor creanțe importante și care deopotrivă trebuie să fie protejate, în interesul minorilor, pe de altă parte. De asemenea, prin instituirea unei limite a urmăririi veniturilor periodice în raport cu salariul minim net pe economie s-a urmărit să se asigure debitorului un minim de mijloace pentru a-și putea continua existența.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 409 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, modificate prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000

pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, ordonanță publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000. Ordonanța a fost aprobată cu modificări prin

Legea nr. 219/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 409 alin. 1 și 3: "Salariile și alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia pot fi urmărite:

a) până la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii;

b) până la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.(...)

Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor art. 49 alin. (1) din Constituție, referitoare la protecția copiilor și a tinerilor.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii acesteia sunt nemulțumiți de faptul că textul de lege criticat nu îi menționează, în mod expres, și pe membrii familiei sau persoanele aflate în întreținerea debitorului, ci se referă numai la veniturile destinate asigurării mijloacelor de existență ale debitorului însuși. Analizarea criticii de neconstituționalitate cu un atare obiect, constând într-o omisiune a legiuitorului, excedează competenței Curții Constituționale care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului, excepția de neconstituționalitate urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 409 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Carmen Beșliu Enoiu și Traian Beșliu Enoiu în Dosarul nr. 343/2005 al Tribunalului Brașov - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 decembrie 2005.