Instrucțiunile nr. 12/2005

Stabilirea prețului de cumpărare al valorilor mobiliare pentru determinarea venitului impozabil

Prețul de cumpărare al unei valori mobiliare este prețul determinat și evidențiat de intermediar pentru respectiva valoare mobiliară deținută de un client, pe fiecare simbol, la care se adaugă costurile generate de operațiunea în cauză, dacă acestea nu au fost incluse în calculul prețului de cumpărare.

Prețul de cumpărare al unei valori mobiliare se determină prin aplicarea metodei prețului mediu ponderat, care cuprinde și costurile aferente generate de operațiunea de cumpărare.

Excepții de la modalitatea de stabilire a prețului de cumpărare pentru valorile mobiliare

Prin excepție de la prevederile art. 3 alin. (2), prețul de cumpărare al valorilor mobiliare, pentru determinarea câștigului impozabil în cazul operațiunilor enumerate mai jos, se determină după cum urmează:

a) pentru acțiunile dobândite de către persoanele fizice ca urmare a distribuirii cu titlu gratuit în cadrul Programului de privatizare în masă, prețul de cumpărare reprezintă valoarea nominală a acțiunilor înscrisă în certificatul de acționar;

b) pentru acțiunile dobândite ca urmare a distribuirii de dividende sub formă de acțiuni, prețul de cumpărare al acțiunilor este prețul de emisiune al acelor acțiuni conform valorii prevăzute în hotărârea adunării generale a acționarilor prin care s-a decis distribuirea dividendelor, hotărâre afișată de piața reglementată/sistemul alternativ de tranzacționare pe care se tranzacționează respectivele acțiuni;

c) pentru acțiunile dobândite ca urmare a majorării capitalului social prin numerar, prețul de cumpărare va fi prețul evidențiat în formularul de subscriere;

d) pentru acțiunile dobândite în urma convertirii obligațiunilor, prețul de cumpărare al acțiunilor este prețul la care s-a realizat conversia conform hotărârii adunării generale a acționarilor prin care s-a decis conversia, hotărâre afișată de piața reglementată/sistemul alternativ de tranzacționare pe care se tranzacționează respectivele acțiuni;

e) pentru acțiunile dobândite în urma unei divizări sau fuziuni, prețul de cumpărare al acțiunilor este prețul/valoarea la care are loc emisiunea. Prețul/valoarea este cel/cea publicat/publicată în prospectul de fuziune sau în hotărârea adunării generale a acționarilor care a decis divizarea, hotărâre afișată de piața reglementată/sistemul alternativ de tranzacționare pe care se tranzacționează respectivele acțiuni;

f) pentru acțiunile dobândite înainte de admiterea la tranzacționare a unei societăți comerciale, prețul de cumpărare al acestora va fi dat de prețul de subscriere la care se adaugă și costurile aferente sau, în cazul achiziționării lor prin cesiune de la un alt acționar, prețul evidențiat în contractul de cesiune;

g) pentru valorile mobiliare dobândite în urma unei succesiuni, prețul de cumpărare al valorilor mobiliare este prețul plătit de către defunct la data achiziționării valorilor mobiliare respective, determinat pe bază de documente justificative, sau valoarea înscrisă în certificatul de succesiune emis de notar, valoare în baza căreia s-au plătit taxele de succesiune către statul român, iar între documentele justificative depuse la intermediar trebuie să figureze și certificatul de moștenitor;

h) pentru valorile mobiliare dobândite în urma încheierii unor acte cu titlu oneros între rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv și cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute în reglementările Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare privind transferurile directe de proprietate asupra valorilor mobiliare, prețul de cumpărare al valorilor mobiliare este prețul înscris în actul translativ de proprietate;

i) pentru valorile mobiliare dobândite în urma încheierii unor acte cu titlu gratuit între rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv și cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute în reglementările Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare privind transferurile directe de proprietate asupra valorilor mobiliare, prețul de cumpărare al valorilor mobiliare este egal cu zero, dar se adaugă cheltuielile aferente întocmirii actelor (taxa de timbru și taxa notarială);

j) pentru valorile mobiliare pentru care prețul de cumpărare nu poate fi determinat pe bază de documente justificative, acesta va fi zero;

k) în cazul programului stock option plan, prețul de cumpărare va fi reprezentat de prețul preferențial la care se acordă acțiunile conform prevederilor art. 2 pct. 5.

Registrele independente/depozitarul central au/are obligația de a menționa în mod explicit pe extrasul de cont eliberat persoanelor care dețin acțiuni de tipul celor dobândite prin metodele precizate la alin. (1) lit. a)-i) apartenența acțiunilor la una dintre categoriile de mai sus, precum și momentul dobândirii acestora.

Determinarea câștigului sau pierderii generate de transferul valorilor mobiliare

Determinarea câștigului sau pierderii din tranzacțiile cu valori mobiliare se efectuează la data încheierii tranzacției de vânzare și reprezintă diferența pozitivă sau negativă dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare determinat conform art. 3 sau 4.

SSIF și instituțiile de credit înscrise ca intermediari care efectuează o tranzacție și desfășoară și activitatea de custodie pentru respectiva tranzacție vor evidenția câștigul sau pierderea generată de tranzacția de vânzare prin diferența pozitivă sau negativă dintre prețul de vânzare înmulțit cu numărul de valori mobiliare tranzacționate și prețul de cumpărare înmulțit cu același număr de valori mobiliare, din care se scad costurile aferente vânzării, precum și cele aferente cumpărării și care nu au fost cuprinse în determinarea prețului de cumpărare.

În situația transferurilor de proprietate asupra valorilor mobiliare, efectuate în conformitate cu reglementările Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare privind transferurile directe, prețul de vânzare este prețul înscris în actul translativ de proprietate. Obligația calculării și virării impozitului revine persoanei care realizează venitul impozabil.

Intermediarii menționați la alin. (2) vor evidenția separat, în momentul încheierii tranzacției de vânzare, câștigul sau pierderea, în funcție de perioada de deținere a valorilor mobiliare, pe baze diferențiate în funcție de cotele de impozitare aplicabile, mențiunea dacă acțiunile provin din Programul de privatizare în masă, precum și impozitul reținut de intermediari, atunci când este cazul.

Intermediarii menționați la alin. (2) au obligația menționării caracteristicilor enumerate la alin. (4) pe formularul de confirmare a executării ordinelor, eliberat clienților.

Intermediarii care prestează activitatea de custodie și nu au executat un ordin sunt exceptați de la prevederile alin. (5), având obligația de a furniza intermediarilor care au executat respectivul ordin, dar nu au prestat și activitatea de custodie, toate documentele justificative corespunzătoare pentru îndeplinirea de către aceștia din urmă a prevederilor alin. (2) și (4).

Intermediarii menționați la alin. (2) au obligația de a păstra pentru fiecare tranzacție de cumpărare următoarele date: momentul tranzacției (data, ora, minutul și secunda), numărul de valori mobiliare, prețul de cumpărare determinat după operațiunea de cumpărare, costurile aferente suportate de către client care nu au fost cuprinse în preț.

Pentru valorile mobiliare evidențiate în conturile clienților la data de 31 mai 2005, se va considera că perioada deținerii acestora este mai mare de 365 de zile, caz în care intermediarii vor calcula, vor reține și vor vira în toate cazurile cota de impozit de 1% aplicată asupra câștigului.

Se vor considera valori mobiliare deținute la data de 31 mai 2005 inclusiv valorile mobiliare cumpărate la data de 31 mai 2005 și decontate sau înregistrate în conformitate cu reglementările legale.

Cumpărarea printr-un intermediar și vânzarea prin alt intermediar

Intermediarul inițial care a executat operațiunea de cumpărare are obligația să elibereze clientului, la cererea acestuia, un extras de portofoliu cu ocazia operațiunilor de închidere a evidenței contului acestuia sau transferului parțial/total de portofoliu la un alt intermediar, care va avea conținutul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta instrucțiune. Extrasul de portofoliu se va elibera obligatoriu și pe suport electronic standardizat conform anexei.

Extrasul de portofoliu va cuprinde instrucțiunea clientului privind destinația portofoliului care va fi operată și certificată de către intermediar și transmisă de către acesta intermediarului spre care se face transferul, în termen de 24 de ore.

În situația în care sunt mai mulți intermediari, intermediarul va elibera câte un extras de portofoliu pentru fiecare dintre intermediarii destinatari.

Intermediarul/intermediarii la care se transferă portofoliul va/vor înregistra în propriile evidențe, conform extrasului de portofoliu primit de la intermediarul inițial, prețul de cumpărare pentru fiecare dintre valorile mobiliare transferate, cantitatea de valori mobiliare transferate și deținute peste 365 de zile și, respectiv, cantitatea de valori mobiliare transferate și deținute mai puțin de 365 de zile, cu datele aferente operațiunilor de cumpărare.

În situația în care valorile mobiliare se transferă la registrele independente/depozitarul central, acestea/acesta au/are obligația înregistrării în propriile evidențe, conform caracteristicilor transmise electronic de către intermediari, a cantității de valori mobiliare transferate și deținute peste 365 de zile, respectiv a cantităților de valori mobiliare transferate și deținute mai puțin de 365 de zile, cu datele aferente cumpărătorilor. Prețul de cumpărare va fi înregistrat de intermediarul care va prelua respectivele valori mobiliare, în baza extrasului de portofoliu prezentat de către client.

Intermediarii la care se transferă portofoliul sau care preiau de la registrele independente/depozitarul central valorile mobiliare nu vor executa nici o tranzacție cu valorile mobiliare transferate până în momentul în care clientul nu va prezenta extrasul de portofoliu în original, document ce va fi arhivat la intermediar.

Stabilirea prețului de cumpărare/subscriere al titlurilor de participare pentru determinarea veniturilor impozabile

Prețul de cumpărare/subscriere este prețul de emisiune al titlurilor de participare ale fondurilor deschise de investiții, plătit de investitor, și este format din valoarea unitară a activului net calculat de societatea de administrare a investițiilor și certificat de depozitar, valabilă pentru ziua în care se efectuează cumpărarea, la care se adaugă comisionul de cumpărare (dacă este cazul).

Prețul de răscumpărare al titlurilor de participare ale fondurilor deschise de investiții este prețul cuvenit investitorului la data depunerii cererii de răscumpărare și este format din valoarea unitară a activului net calculat de către societatea de administrare a investițiilor și certificat de depozitar, valabilă pentru ziua în care a fost depusă cererea de răscumpărare, din care se scade comisionul de răscumpărare (dacă este cazul).

Determinarea câștigului sau pierderii generat/generate de transferul titlurilor de participare

Determinarea câștigului sau pierderii din transferul titlurilor de participare se efectuează la momentul depunerii cererii de răscumpărare a respectivelor titluri de participare și reprezintă diferența pozitivă sau negativă dintre prețul de emisiune și prețul de răscumpărare, determinate conform prevederilor art. 8.

Răscumpărarea titlurilor de participare deținute de un investitor la un fond deschis de investiții se va face pe baza metodei F.I.F.O. (primul intrat, primul ieșit).

Prețul de cumpărare corespunzător titlurilor de participare ale fondurilor deschise de investiții, achiziționate înainte de data de 31 decembrie 1999, se consideră egal cu ultima valoare raportată la data de 31 decembrie 1999.

Dispoziții speciale privind titlurile de participare la fondurile închise de investiții

Prevederile prezentei instrucțiuni se aplică și deținerilor de titluri de participare la fondurile închise de investiții înregistrate la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare.

În cazul titlurilor de participare la fondurile închise de investiții menționate la alin. (1), impozitul datorat se calculează, se reține și se virează de către societatea de administrare a investițiilor a fondului.

Obligația calculării, reținerii și virării impozitelor pe dividende, în cazul organismelor de plasament colectiv constituite ca societăți pe acțiuni administrate de o societate de administrare a investițiilor, revine acesteia din urmă.

Obligațiile intermediarilor

Intermediarii au obligația calculării, reținerii și virării impozitului aplicat asupra câștigului realizat din tranzacțiile cu titluri de valoare, altele decât titlurile de participare, în următoarele situații:

a) pentru toate tranzacțiile având ca obiect titluri de valoare, altele decât titlurile de participare, deținute de client în portofoliu la data de 31 mai 2005;

b) în perioada 1 iunie 2005-31 decembrie 2005, pentru toate tranzacțiile efectuate în această perioadă;

c) pentru toate tranzacțiile având ca obiect acțiunile dobândite ca urmare a distribuirii cu titlu gratuit în cadrul Programului de privatizare în masă;

d) ulterior datei de 1 ianuarie 2006, pentru tranzacțiile având ca obiect titluri de valoare, altele decât titlurile de participare, deținute în portofoliul clientului mai mult de 365 de zile.

În toate situațiile de mai sus cota de impozit aplicată de către intermediari asupra câștigului evidențiat la momentul vânzării este de 1%.

Obligația calculării, reținerii și virării impozitului aparține acelui intermediar care administrează și realizează activități de custodie privind titlurile de valoare, altele decât titlurile de participare, aparținând contribuabilului. În cazul în care efectuarea tranzacțiilor se face de către un intermediar care nu efectuează activitatea de custodie, agentul custode are obligația de a furniza toate informațiile și documentele justificative intermediarului care a efectuat tranzacția, pentru ca acesta să poată să calculeze, să rețină și să vireze impozitul corespunzător.

Reținerea impozitului se realizează în momentul decontării tranzacției de vânzare, iar termenul maxim de virare a impozitului la bugetul de stat este data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a realizat câștigul impozabil.

Obligațiile societății de administrare a investițiilor

Obligația calculării, reținerii și virării impozitului aplicat asupra câștigului realizat din transferul titlurilor de participare aparține societății de administrare a investițiilor.

Reținerea impozitului se realizează la momentul depunerii cererii de răscumpărare, iar termenul maxim de virare a impozitului la bugetul de stat este data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a realizat câștigul impozabil.

Obligațiile contribuabilului

Persoanele fizice care realizează venituri din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare, au obligația calculării și virării impozitului, începând cu data de 1 ianuarie 2006, pentru toate transferurile având ca obiect titluri de valoare deținute mai puțin de 365 de zile.

Evidențierea câștigului net/pierderii se realizează la sfârșitul anului fiscal pe baza declarației speciale, depusă de către contribuabil conform obligațiilor legale ce îi revin.

Persoana fizică va avea obligația ca, pe baza documentelor justificative, să evidențieze în declarația specială următoarele:

a) câștigul net/pierderea obținută din transferul titlurilor de valoare deținute în portofoliu mai puțin de 365 de zile;

b) câștigul net/pierderea obținută din transferul titlurilor de valoare deținute în portofoliu mai mult de 365 de zile;

c) impozitul virat în cursul anului fiscal de intermediar/ societatea de administrare a investițiilor sau de alți plătitori de venit conform obligațiilor ce le revin acestora.

Persoanele fizice vor anexa la declarația specială documentele justificative eliberate de intermediari/societățile de administrare a investițiilor, care să poată dovedi câștigul/pierderea declarat/declarată și cuantumul impozitului virat în cursul anului fiscal de intermediar/societatea de administrare a investițiilor.

În toate situațiile în care un client a beneficiat de serviciile financiare ale mai multor intermediari/societăți de administrare a investițiilor pe parcursul aceluiași an fiscal, la depunerea declarației speciale anuale acesta va anexa documentele justificative eliberate de toți intermediarii/societățile de administrare a investițiilor.

În situația în care câștigul/pierderea s-a realizat ca urmare a transferurilor directe de proprietate asupra valorilor mobiliare, efectuate în conformitate cu reglementările Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare privind transferurile directe, se vor anexa la declarația specială anuală înscrisurile justificative, precum și dovada virării impozitului, atunci când este cazul.

Termenul pentru virarea impozitului este cel prevăzut la art. 67 alin. (3) lit. a), precum și la

art. 84 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 , cu modificările și completările ulterioare.

Metoda de calcul a câștigului net/pierderii rezultat/rezultate din transferul titlurilor de valoare

Câștigul net se determină la sfârșitul anului fiscal asupra întregului portofoliu deținut de contribuabil în anul respectiv și reprezintă diferența pozitivă dintre câștigurile și pierderile obținute pe categorii de venituri impozabile, diferențiate în funcție de cotele de impozit, înregistrate în cursul anului ca urmare a transferurilor titlurilor de valoare.

Pierderile se vor compensa din câștigurile obținute pe categorii de venituri impozabile, diferențiate în funcție de cotele de impozit, fiecare pierdere fiind dedusă din categoria corespunzătoare.

Pierderea sau câștigul net va evidenția în mod distinct cele două categorii de pierderi/câștiguri în funcție de cotele diferențiate de impozitare.

Nu se include în calculul câștigului net câștigul obținut ca urmare a transferului acțiunilor dobândite cu titlu gratuit în cadrul Programului de privatizare în masă.

În calculul câștigului net rezultat din câștigurile/pierderile generate de transferul titlurilor de valoare deținute mai mult de 365 de zile și care se impozitează cu cota de 1% se vor include următoarele categorii de câștiguri/pierderi:

a) câștigurile/pierderile obținute din transferul titlurilor de valoare deținute la data de 31 mai 2005;

b) câștigurile/pierderile obținute din transferul titlurilor de valoare dobândite după data de 1 iunie 2005 și înstrăinate după 1 ianuarie 2006, dacă au fost deținute în portofoliu mai mult de 365 de zile;

c) câștigurile/pierderile obținute din transferul titlurilor de valoare dobândite după data de 1 ianuarie 2006 și deținute în portofoliu mai mult de 365 de zile.

În calculul câștigului net rezultat din câștigurile/pierderile generate de transferul titlurilor de valoare deținute în portofoliu mai puțin de 365 de zile și care se impozitează cu cota de 16% se vor include câștigurile/pierderile obținute din transferul titlurilor de valoare dobândite după data de 1 iunie 2005 și înstrăinate după 1 ianuarie 2006, dacă au fost deținute în portofoliu mai puțin de 365 de zile.

Determinarea câștigului net/pierderii nu este influențată de categoria de titluri de valoare care a generat pierderea sau câștigul și nici de numărul de intermediari prin care contribuabilul a obținut câștiguri sau pierderi în cursul anului fiscal.

Pentru anul fiscal 2005 câștigul net la sfârșitul anului fiscal se va calcula prin includerea câștigurilor/pierderilor înregistrate de către contribuabili din transferul titlurilor de valoare deținute de aceștia la data de 31 mai 2005, începând cu data de 1 iunie 2005.

Impozitul calculat asupra câștigurilor obținute din transferul titlurilor de valoare dobândite și înstrăinate în perioada 1 iunie - 31 decembrie 2005 reprezintă impozit final pe venit.

Regularizarea impozitului pe câștigul net/pierderea pe portofoliu

Regularizarea impozitului se realizează la sfârșitul anului pe baza declarației speciale depuse de către contribuabil.

Regularizarea reprezintă diferența dintre impozitul datorat pentru anul fiscal încheiat și impozitul virat pentru anul fiscal respectiv.

Pentru anul fiscal 2005 impozitul datorat la nivelul anului se stabilește prin aplicarea cotei de impozit de 1% asupra câștigului net/pierderii realizate în cursul anului fiscal din transferul titlurilor de valoare deținute de contribuabil la data de 31 mai 2005.

Începând cu 1 ianuarie 2006, impozitul datorat la nivelul anului fiscal se stabilește prin aplicarea cotelor de impozit asupra câștigului net/pierderii realizate din transferul titlurilor de valoare achiziționate după această dată, pe categorii de venituri impozabile, astfel:

a) pentru câștigul net/pierderea obținută ca urmare a vânzării titlurilor de valoare deținute mai mult de 365 de zile, de la data dobândirii se aplică cota de 1%;

b) pentru câștigul net/pierderea obținută ca urmare a vânzării titlurilor de valoare deținute mai puțin de 365 de zile, se aplică cota de 16%.

După aplicarea corespunzătoare a cotelor de impozit asupra câștigurilor nete/pierderilor din cele două categorii, impozitul datorat se calculează prin însumarea celor două rezultate.

Pentru calcularea impozitului pe care contribuabilul îl are de virat se scade din impozitul calculat conform alin. (5) impozitul virat pentru anul fiscal respectiv.

Impozitarea persoanei fizice nerezidente

Dacă un contribuabil este rezident al unei țări cu care România a încheiat o convenție pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și capital, prevalează prevederile convenției pentru evitarea dublei impuneri.

Cota de impozit care se aplică venitului impozabil obținut din România de către acel contribuabil nu poate depăși cota de impozit prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri, care se aplică asupra acelui venit.

În situația în care cotele de impozitare din legislația internă sunt mai favorabile decât cele din convențiile de evitare a dublei impuneri, se aplică cotele de impozitare mai favorabile.

Nerezidentul beneficiar al veniturilor din România trebuie să justifice dreptul de a beneficia de prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul său de rezidență, prin prezentarea certificatului de rezidență fiscală eliberat de autoritatea competentă din statul respectiv.

În cazul în care nerezidentul beneficiar al veniturilor din România prezintă un alt document prin care se atestă rezidența fiscală, acest document va fi vizat de organul fiscal al statului său de rezidență.

Nerezidenții care sunt beneficiarii veniturilor din România vor depune la intermediari sau la plătitorul de venit originalul ori copia legalizată a certificatului de rezidență fiscală sau a documentului care atestă rezidența fiscală, vizat de organul fiscal al statului său de rezidență, tradus și legalizat de către entitățile autorizate din România.

În cazul în care nerezidentul beneficiar al veniturilor din România transmite un singur original al certificatului de rezidență fiscală sau al documentului care atestă rezidența fiscală unui singur intermediar sau plătitor de venituri rezident român, primitorul certificatului de rezidență fiscală sau al documentului care atestă rezidența fiscală va transmite, la solicitarea celorlalți intermediari sau plătitori de venit care au relații contractuale cu beneficiarul de venit, o copie tradusă și legalizată a certificatului de rezidență fiscală al beneficiarului de venituri din România sau a documentului care atestă rezidența fiscală. Pe copia legalizată primitorul certificatului de rezidență fiscală sau al documentului care atestă rezidența fiscală, în original, va semna cu mențiunea că deține originalul acestuia. Cheltuielile generate de transmiterea certificatului de rezidență fiscală sau a documentului care atestă rezidența fiscală de la un intermediar la altul vor fi suportate de către nerezident.

În cazul în care nerezidentul beneficiar al venitului din România nu a prezentat originalul sau copia tradusă și legalizată a certificatului de rezidență fiscală sau a documentului care atestă rezidența fiscală, se vor aplica prevederile titlului V din

Legea nr. 571/2003 , cu modificările și completările ulterioare, și nu cele din convențiile de evitare a dublei impuneri.