Legea nr. 1378/1864
pentru Espropriatie în casu de utilitate publică
prezumat în vigoare
ALECSANDRU IOAN I.
Cu mila lui Dumnedeu și voința naționala, Domnu
Principatelor-Unite-Române;
La toți de fața și viitori sanetate:
Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Interne, Agricultura și Lucrări Publice, cu No. 10.949, pe lîngă care Ne supune proiectul de Lege de espropriatie pentru causa de utilitate publică;
Vedend decisiunea luată de Consiliul Nostru de Miniștri prin jurnalul încheiat în ședința de la 16 Octomvrie;
Ascultând și opiniunea Consiliului Nostru de Stat;
În virtutea Statutului din 2/14 Iuliu trecut;
Am sancționat și sanctionam, promulgat și promulgăm ce urmeda:
Titlul I DISPOSITIUNI PRELIMINARIE
Articolul 1
Utilitatea publică pentru tote lucrările de interes general se declara de puterea legiuitore; pentru acelea de interes comun a mai multor județe, de către consiliurile judetiane, și la neunirea lor, de către Guvernu, luînd avisul consiliului de Statu; pentru acelea de interes local alu unui județ sau alu mai multor comune de către consiliul judetianu; iar pentru lucrările de interes localu și comuna, utilitatea publică se declara de consiliul comunal.
Se va proceda întru acesta, conform Art. 61 și 64 din legea consiliurilor județene.
Articolul 2
Declarațiunea de utilitate publică se face în urma unei cercetări.
Acesta cercetare se face, în casu de interes general de administrațiune; în casu de interes judetian, de consiliul judetian; în casu de interes comunal, de consiliul comunal.
Cercetarea nu se va întinde de cat asupra consideratiunilor de interes general, asupra avantagelor ce infatiseda o lucrare publică ore-care, a consecuintelor ce poate să aibă sub raporturile economice. Ea se va face dupe formele ce se vor statornici prin un regulament de administrațiune publică.
Titlul II MESURI PREGATITORE RELATIVE LA ESPROPRIATIUNE
Articolul 3
Inginerii sau agenții tecnici însărcinați cu esecutarea lucrărilor, vor redica planurile pamenturilor sau al edificiurilor asupra cărora se propune a se aplică espropriatiunea, aretandu-se și numele proprietarului.
Un plan nu va coprinde de cat fondurile ce cadu în o comuna.
Articolul 4
Aceste planuri se depun spre cunoscinta obstesca, pe timpul de 10 dile întregi, și cancelaria comunei, unde se afla situate proprietățile în cestiune.
Articolul 5
Termenul de 10 dile se va numera din dioa notificării ce se va face prin adresa colectivă părților interesate, sau representantiloru lor, spre a lua cunoscinta de planul depusu la comuna.
Tot de o dată notificarea se va publică și comuna, conform art. 105 din legea comunală, și se va afișa și copia legalisata pe usea primăriei, despre care primariul va încheia proces-verbal.
Articolul 6
Primariul va încheia proces-verbal, în care va coprinde lămuririle sau reclamatiunile ce i se vor fi făcut verbal; datatorii unor asemenea vor subscrie procesul-verbal.
Lămuririle și reclamatiunile date inscrisu se vor alătură, a doua di dupe espirarea termenului de dece dile, se vor trimite aceste lucrări la sub-prefectura; iar fiind comuna în residenta prefecturei, se vor trimite prefectului.
Articolul 7
Îndată dupe primirea lucrărilor sus dise, dupe invitarea sub-prefectului respectivu, a prefectului, o comisiune se va aduna la residenta sub-prefecturei, sau în casul prevedut la aliniatul al doilea, art. precedent, la residenta prefecturei. Acesta comisiune se va compune din optu persoane trase la sorți de către comitetul permanent, din o lista de 16 proprietari ai plășii care platescu impositul cel mai mare, de primarul comunei și de inginerul însărcinat cu esecutarea lucrariloru.
Proprietarii ce sînt a se espropria nu potu face parte din comisiune.
Asemenea nu potu lua parte la comisiune, Miniștrii, directorii de ministere, membrii consiliului de Statu prefectii, sub-prefectii, membrii consilielor județene, și comunale; aceștia din județul, plasa sau comuna unde este a se face espropriatiunea. Membrii curții de casatiune, membrii tribunalelor și procurorii lor din județul unde urmeza espropriatiunea.
Suntu scutiți de a face parte din comisiune membrii corpurilor legiuitore, și cursul sesiunei, și toți fonctionarii administrativi și judeciari.
La residenta sub-prefecturei, comisiunea se va presida de sub-prefect; iar la residenta prefecturei, de un delegat numit de prefect.
Ea nu va putea delibera de cat fiind fața cinci din membrii ei.
Intemplandu-se sa fia fața ese membri, și opiniunilte sa fia împărțite, votul președintelui va fi preponderent.
Articolul 8
Intemplandu-se ca lucrările să se intinda peste teritoriul mai multor comune, atunci primării lor vor face parte din comisiunea citata la art. 7.
Articolul 9
Comisiunea priimesce, în curs de dece dile întregi, observațiunile și reclamatiunile interesatilor, îi chema de câte ori găsește de cuviință.
Dupe espirarea termenului, ea formuleza părerea sa.
Ea trebuie să'și termene lucrările în timp de cinci-spra-dece dile de la adunarea sa. Președintele comisiunei le va comunică fără intardiere prefectului, pe lîngă procesul verbal coprindetor opiniunei comisiunei. Intemplandu-se ca membrii comisiunii sa nu se întrunească, sau intrunindu-se sa nu'și termine lucrările în termenul statornicit, atunci se va trage la sortu o alta comisiune.
Aceia sau au motivat numirea unei alte comisiuni, neputend justifica absenta sau neterminarea lucrărilor, se vor supune la o amenda de la o suta pînă la cinci sute lei. Asupra acestui casu statuiaza consiliul permaninte al județului, cu dreptul de recursu la consiliul de Statu.
La casu d'a nu se întruni sau de a nu sfirsi lucrările nici acesta a doua comisiune, atunci sub-prefectul în trei dile va constata acesta printr'unu procesu-verbal, și va trimite prefecturei procesul-verbal și tote actele relative, și va decide comitetul permanent.
Articolul 10
Dacă comisiunea propune o schimbare la traseul făcut de inginer, sub-pretectul este dator sa insciinteze în forma prescrisă prin art. 5 pe proprietarii interesați.
Procesul-verbal și tote actele relative vor sta depuse la prefecturi și timpul de dece dile de la data insciintarii preveduta prin art. 10. Părțile interesate sînt în drept a face reclamatiunile și observațiunile lor pînă în cinci dile, numerate de la espirarea acelui termenu. Tote actele se vor trimite la prefectura.
Articolul 11
Dupe consultarea procesului-verbal și a actelor relative, în casu cînd lucrările publice voru privi interese județene sau interese a mai multor comune din un județ, consiliul judetian, iar în lipsa'i, comitetul permanent, va hotărî proprietățile ce vor fi a se cumpera și epoca în care se vor lua în posesiune.
Pentru lucrările privitore pe mai multe județe, și la cas de neunire a consiliurilor respective, va decide guvernul, conform art. 61 din legea consilielor județene.
Pentru lucrările de interesu general, prefectul va lua o decisiune motivată de comitetul permanent. Urmînd însă ca părerea comisiunei sa fia pentru schimbarea traseului, prefectul va raporta administrațiunei superioare.
Articolul 12
Dispositiunile art. 7, 8, 9 și 10 nu se aplică la casu cînd espropriatiunea se va cere de o comuna și în interesul ei comunal, și la casu de lucrări pentru deschiderea sau îndreptarea drumurilor vecinale.
La aceste casuri, consiliulu comunal, pe puterea procesului-verbal aretat la art. 6, va hotărî proprietățile ce vor fi a se cumpera și epoca în care se vor lua în posesiune.
Titlul III DESPRE ESPROPRIATIUNEA ȘI URMĂRILE EI ÎN PRIVINTA PRIVILEGIURILOR ȘI ALTOR DREPTURI REALE
Articolul 13
Espropriatiunea pentru causa de utilitate publică se face numai prin hotărîre judecatoresca.
Sub nici un cuvent și sub nici un titlu, tribunalele ordinare nu vor putea fi înlocuite prin administrațiune sau prin tribunale administrative, afară de casurile prevedute prin legi.
Articolul 14
Tribunalele nu potu hotărî espropriatiunea de cat numai dupe ce utilitatea publică, s'a constatatu și s'a declaratu dupe formele prescrise în legea de fața.
Articolul 15
Dispositiunile art. 13 și 14 nu voru avea aplicatiune la alcatuirile de buna voia.
Aceste alcatuiri se voru legalisa de tribunalu.
Cînd prețul va fi contestat de persoane a treia interesate, atunci estimatiunea se face de juriu, conformu Titlului V, Cap. II.
Articolul 16
Intimplandu-se ca mesura de espropriatiune să aibă a se întinde asupra averilor Statului, ale asedamintelor publice, ale consiliurilor districtuale și consiliurilor comunale, ale interdictilor, ale absintilor, asupra averilor dotale și altele asemenea, ale nevrasnicilor, tribunalul, ascultând pe representantii acestor averi și conclusiunile ministerului publicu, va hotărî asupra espropriatiunei.
Tot de odată va regula și mesurile de conservatiune prescrise de dreptul comunu în privinta transactiunilor de acest fel de averi.
Articolul 17
În casul articolul precedent, prețul nu se putea statornici de cat prin forma juriului aretat la Titlul V, Cap. II.
Articolul 18
Dupe îndeplinirea celor mai de susu, autoritățile îndrituite cu determinarea proprietățiloru de espropriat, sînt datore a cere dobendirea prin alcatuiri de buna voia.
Articolul 19
Dacă încercarea de dobendire prin alcătuire de buna voia va remanea fără resultat, primarul, ori prefectul, trimite procurorului tribunalului, și a căruia juridictiune sînt situate bunurile, titlul ce autorisa esecutarea lucrărilor și decisiunea mencionata la art. 11.
Articolul 20
Dupe trei dile, procurorul tribunalului infatisand actele doveditore îndeplinirii formalităților prescrise la titlul 1, art. 2 și titlul al II, va cere, și tribunalul, fără a chema pe părți, care însă tot d'auna vor putea fi ascultate, va hotărî espropriatiunea pentru causa de utilitate publică a pamenturilor sau a edificiurilor cuprinsă și decisiunea autorităților aretate la art. 11 și 12.
Hotărîrea espropriatiunei lipsesce pe proprietaru de dreptul de proprietate asupra fondului, lasandu'i numai posesiunea pînă la plata indemnitatii.
Dacă admistratiunea n'a urmărit espropriarea și timpul de sese luni, numerate de la decisiunea autorităților aretata la art. 11 și 12, ori care proprietar lovitu prin ea va putea reclama la tribunal.
Procurorul tribunalului va comunică acesta reclamatiune prefectului ori primarului și aceștia vor fi datori a trimite de îndată tote actele în cestiune. Tribunalul va hotărî în trei dile.
Prin acea hotărîre se va numi un membrui și funcțiune de judecător, director al juriului prevedut la titlul V, cap. II.
La casu de împiedicare legală, președintele tribunalului va orindui un alt judecător în locu'i, dupe o simpla petitiune a părții interesate.
Articolul 21
La cas cindu proprietarii, cari sînt a se espropria, invoescu cesionarea fondului, însă nu se multumesc cu prețul oferit, tribunalul, prin incheere, va constata învoirea și va orindui pe membrul, director al juriului pretuitor, fără sa mai fie trebuinta de a da hotărîrea de espropriatiune, nici de a constata ca s'au îndeplinit formalitățile prescrise de titlul I, art. 2 și titlul II.
Articolul 22
Hotărîrea se publică și se afiseza în prescurtare prin comunele unde sînt situate fondurile dupe modul aretat la art. 5.
Tot de odată se va publică și în unul din jurnalele oficiale.
Aceata prescurtare va cuprinde numele proprietarilor, motivele și dispositivul hotărîrei, și se va notifica la domiciliul ce'și vor fi ales proprietarii și plasa unde se afla fondurile, printr'o declarație facuta la consiliul comunei unde sînt fondurile; iar cînd alegerea domiciliului nu va fi avut locu, notificarea prescurtarii se face în copie indoita, una către consiliul comunei și alta către arendașul, locatarul, ingrijitorul proprietății.
Tote cele-lalte notificări prescrise prin legea de fața se vor face în forma sus însemnată.
Articolul 23
Administrațiunea, ca sa desfaca proprietățile de privilegiuri, ipotece sau alte drepturi ale unei a treia persoane, este datore a cere transcriptiunea hotărîrei prin care se espropriaza fondulu, și codicele respective ale tribunalului unde sînt situate aceste fonduri.
Articolul 24
În cursu de cinci-spra-dece dile dupe împlinirea formalităților prescrise la art. precedent, indrituitii vor cere și tribunalul va face înscrierea privilegiurilor, ipotecelor sau altor drepturi.
Dacă indrituitii nu vor fi cerut înscrierea, și termenul prescris mai sus, atunci imobilul espropriat va fi liberat de ori ce privilegiu, ipoteca sau alte drepturi, fără prejudiciul drepturilor femeilor, neverstniciloru și altor interdisi asupra sumei de indemnisare cuvenită proprietarului espropriat.
Creditorii carii nu vor fi îndeplinit formalitățile prescrise mai sus, vor avea dreptul de reclamație în contra proprietarului espropriat.
Creditorii înscriși nu vor avea, la nici unu casu, facultatea de a propune prețul mai mare, dar ei voru putea cere ca indemnisarea să se ficseze dupe titlul. V.
Articolul 25
Actiile de revendicare de protimisis, și ori ce alte acțiuni reale, nu vor putea opri espropriarea nici împiedica efectul ei. Dreptul reclamanților se va transporta asupra prețului, și immobilul va remanea scutitu.
Articolul 26
Regulele asedate la art. 22, 23 și 24 sînt aplicabile pentru casurile de alcătuire de buna-voia între administrațiune și proprietari.
Neimplinirea formalităților pentru a desarcina immobilul de ipoteca, privilegiuri, sau alte drepturi, nu împiedica cursul espropriatiunei, însă părțile interesate 'și vor putea urmări drepturile lor, dupe formele prescrise la titlul V, cap. II.
Titlul IV DESPRE RECURSU
Articolul 27
Hotărîrea tribunalului declaratore de espropriatiune este fără opositiune, fără apel și supusă numai recursului în casatiune pentru urmatorele casuri:
a) Incompetinta.
b) Escesu de putere, și
c) Vitiuri de forma prin hotărîre.
Articolul 28
Recursul în casatiune se va depune la grefa tribunalului și termin de opt dile, numerate de la data notificării hotărîrei, conform art. 22.
Grefierul va fi dator a libera îndată adeverinta înregistrată.
Articolul 29
Tribunalul va impartasi recursul pînă în optu dile proprietarului la domiciliul semnat la art. 22, sau prefectului, ori primariului, dupe firea lucrărilor, cu desteptare ca pînă și trei-deci dile să se înfățișeze la curtea de casatiune însuși sau prin mandatar.
Articolul 30
În termen de cinci-spra-dece dile ale notificarei recursului, tribunalulu este dator a espedia recursul cu dosarul causei la curtea de casatiune.
Articolul 31
În materii de espropriatiune pentru causa de utilitate publică, curtea de casatiune judeca recursul dupe împlinirea a trei-deci dile, numerate din dioa dării recursului, fără a chema pe părți.
Articolul 32
Recursul nu se poate face de catu de părțile drept interesate, adică, sau de espropriat sau de exproprietar.
Creditorii și cei-lalti interesați nu potu face recursu. În acesta materia recursul și casatiune se declara de urgentu. Curtea îl va judeca și și sesiune de vacante.
Titlul V DESPRE REGULAREA INDEMNISARII
Capitolul 1 MESURI PREGATITORIE
Articolul 33
În dece dile de la data notificarei hotărîrei prescrise prin art. 22, proprietarul fondului ce se espropriaza este dator a face cunoscutu administrațiunei persoanele ce au drepturi de arendi, de chirii, de usufruct, de usu sau locuinta, și pe acelea cu drepturi de serbire, și puterea unui titlu dat de proprietar sau la care el a participat. La din contra proprietarul va remanea singur respundetor cu indemnisare către aceștia.
Cei lalti interesați vor fi datori a se areta la administrațiune și termenul de mai sus de dece dile; la din contra, ei nu vor mai fi ascultați la ficsarea indemnitatii.
Articolul 34
Dispositiunile legei de fața atingatore de proprietari și de creditorii lor, se vor aplica la usufructuari și la creditorii lor.
Articolul 35
Administrațiunea notifica proprietarilor și tutulor interesatilor carii au fost declarați, sau cari s'au aretat și termenul statornicit prin art. 33, sumele ce ofereza drept indemnitate. Ofertele se vor afișa conform art. 5 din legea de fața; ele se vor face în deosebi pentru ca fie-care interesat sa cunosca suma ce i se ofereza pentru privatiunea dreptului seu.
Articolul 36
Pînă în dece dile de la notificarea prescrisă prin art. 33, proprietarii și cei-lalti interesați vor fi datori sa declare înscris priimirea lor, sau, dacă nu se multumescu cu ofertele ce au făcut, sa arate suma pretentiunei loru.
Tacerea proprietarilor sau a interesatilor va fi considerată ca o declarațiune de multumire cu prețul oferit de administrațiune.
Articolul 37
La casu de espropriatiune de averi de natura calor coprinse la art. 18, se va urma în conformitate cn prescripțiunile art. 17.
Articolul 38
Dacă ofertele administrațiunei nu sînt priimite și termenul prescris de art. 36, administrațiunea va cere prin procurorul de la tribunal intervenirea juriului; judecătorul director al juriului va soroci pe proprietari și pe toți cei-lalti interesați carii vor fi fost declarat sau carii se vor fi aretat pentru a se procede la ficsarea sumelor de indemnisatie dupe chipul ce se legiuesce la cap. următor.
Citatiunea va coprinde sumele oferite și refusate, sau va areta casul prevedut la art. 37 de mai sus.
Capitolul 2 DRSPRE JURIUL SPECIAL îNSĂRCINAT CU FICSAREA INDEMNISATIUNEI
Articolul 39
În sesiunea anuală, consiliul judetianu va forma o lista permanenta de jurați, din contribuabilii domiciliați în orașul sau plasa unde urmeza a funcționa și carii platescu darea fonciara cea mai mare, și anume:
Pentru orașele Bucuresci, Iași, Craiova și Galați, de la 60-100, pentru celelalte orașe de residente de la 48-60, și pentru plasi de la 36-48 persoane.
Din aceștia se vor trage la sortu pînă la sesiunea viitore ordinare a consiliului judeciar membrul juriului care, la trebuinta, va fi însărcinat sa ficseze indemnitatea cuvenită proprietarilor sau interesatilor pentru espropriatiunea hotarita din ratiunea de utilitate publică.
Articolul 40
Urmând trebuinta de concursul juriului, tribunalul județului va trage la sorți dupe listele alcătuite în conformitatea articolilor precedenti pentru orașul de residenta sau plasa și care urmeza a se face espropriatiunea, noue persoane care vor forma juriul, și osebit trei jurați suplimentari.
Articolul 41
Nu vor putea face parte din juriu:
1-iu. Proprietarii, arendașii pamenturilor și chiriașii edificielor ce se espropriaza.
2-a. Creditorii ipotecari.
3-a. Toți cei lalti interesați, declarați sau carii s'ar fi aretat pe puterea art. 33 și 34.
Persoanele ajunse în versta de 60 ani vor fi aperate, dacă vor cere, de funcțiunea de jurați.
Articolul 42
Judecătorul, director al juriului, convoca pe jurați și pe părțile interesate, insciintandule și modul aretat la atr. 22, cel puțin cu sese dile înainte, și aretandu-le locul și dioa intrunirei.
Insciintarea către părțile interesate va cuprinde numele juratilor.
Articolul 43
Tot juratul care fără motiv legal lipsesce de la una din ședințe, sau se refusa a lua parte, se va supune la o amenda de la suta pînă la cinci sute lei.
Amenda se hotarasce de judecătorul, directorulu al juriului. El statueza definitiv și asupra opositiunei ce ar face juratul condamnat.
Tot el pronuncia și asupra casurilor de impedecare propuse de jurat, precum și asupra escluderei sau incompatibilitatei ivite sau cunoscute în urma chiaru a operațiunei statornicite la art. 40.
Articolul 44
În locul juratilor carii s'au scos de judecătorul director, în puterea art. precedinte, vor intra juratii suplementari dupe rendul esirei lor la sorți.
La casu cînd numerul acestora ar fi nesidestulator, judecătorul director va trage la sorți din lista alcătuită conform art. 39, persoanele câte vor trebui spre întregirea numerului de jurați.
Articolul 45
Judecătorul director va lua pe lîngă sine pe adjutorul sau grefierul tribunalului. Aceștia vor supune causele de cercetat dupe rindul lor și vor dirige procesele lor verbale ale ședințelor.
Înainte de a se începe cercetarea causei, atît administrațiunea cat și partea adversa, au dreptul de a recusa fie-care un numer egal de jurați.
Intemplandu-se ca partea adversa să se alcatuiasca de mai mulți interesați, acești din urma sînt datori a se înțelege împreună asupra recusarei acelor jurați.
Neputendu-se înțelege, se va hotărî prin sorți cine are sa esercite dreptul de recusare.
Articolul 46
Juriul se considera constituit cînd noua jurați sînt fața. El va putea delibera în numer de septe.
Articolul 47
Constituindu-se juriul, fie-care juratu depune și ședința publică, cu mana pe cruce, următorul jurament:
"Juru ca voiu îndeplini funcțiunile mele cu imparțialitate."
Articolul 48
Dupe depunerea juramentului, judecătorul directoare supune juratilor tabloul ofertelor și cererilor, planurile fondurilor ce se espropriaza, precumu și dovedile aduse de părți în sprijinul acestor oferte și cereri.
Părțile sau împuterniciții lor vor presenta în scurt observațiunile lor.
Juriul poate asculta tote persoanele de la care crede ca s'ar putea lumina. El poate merge chiar la fața locului sau delega pe unul sau mai mulți din membrii sei. Discutiunea este publică; ea se poate continua și în alta ședința.
Articolul 49
Dupe cercetarea tutulor actelor, judecătorul directoare redica ședința și juratii se retrag singuri și camera de chibzuire sub presedinta celor mai în versta.
Acolo, fără a putea esi, hotarascu câtimea indemnisarei cu majoritate de voturi. La cas de desbinare a voturilor, glasul președintelui e precumpenitor.
La casu de a esi mai mult de doue opiniuni, fără a se face majoritatea absolută; atunci se va convoca un nuou juriu.
Articolul 50
Juriul hotaresce indemnități deosebite pentru fie-care reclamant, dupe titlul lui.
Dacă este procesu sau pretentiune de ori ce felu asupra însuși fondului ce se espropriaza, juriul, fără a se împiedica de acesta, hotaresce numai indemnisarea, remaind ca reclamanții sa'și urmaresca dreptul lor numai asupra prețului de indemnisare la instanța competența.
Usuariul sau usufructuarul este obligat a da cauțiune ca, la finele usului sau usufructului, va restitui suma ce intatiseza valoarea immobilului espropriat.
Articolul 51
Juriul, la nici un casu, nu poate hotărî unu pretu mai micu de cat cel oferit sau mai mare de cat cel cerut.
Dacă indemnisarea regulată de juriu nu trece peste oferta administrației, părțile care vor fi refusat'o se vor condemna la plata cheltuelelor.
Dacă indemnisarea este egala cu cererea părților, administrația va fi supusă la plata cheltuielilor.
Dacă indemnisarea este tot de odată superioară ofertei adminiatratiunei și inferioară cererii părților, cheltuelele se vor compensa în modu a fi purtate de către părți și administrațiune, în proporție cu oferta sau cererea lor și cu decisiunea juriului.
Ori ce individ care va fi cerut indemnisatiunea se va condemna la cheltuieli, ori care ar fi estimatiunea juriului, dacă nu se va fi conformat dispositiunilor articolului 36.
Articolul 52
Decisiunea juriului subsemnata de membrii carii au concurat la acesta, se inmaneza de către președintele juriului, judecătorului directoare al juriului care o declara esecutorie.
El statueza asupra cheltuielilor și pune pe administrațiune în stapenirea proprietății, cu îndatorire a se conformă cu dispositiunile articolilor. 58 și 59.
Acest judecător tacseza cheltuelile a căror tarifa este determinata printr'un regulamentu de administrațiune publică.
În tacsa nu va coprinde de cat actele făcute în urma ofertei administrațiunei cheltuiala actelor anteriore remane și tot casul și sarcina administrațiunei.
Articolul 53
Hotărîrea juriului, precum și jurnalul esecutoriu al magistratorelui directoare, sînt supuse numai recursului în casatiune și numai pentru violarea art. 40, 41, 42, 45, aliniatul 2, 3 și 4, art. 46, 47, 48, 49, 50 și 51.
Recursul se va face, se va notifica și judeca în termenile statornicite la titlul IV. Termenul de recurs se va numera din diua pronunțării juriului.
Articolul 54
Dacă o decisiune a juriulul se va casa afacerea se va trimite înaintea unui nuou juriu, alesu în aceeași plasa.
Cu tote acestea curtea de casatiune va putea, dupe împrejurări, trimite apreciarea indemnisarei unui juriu ales în una din plasile invecinate, chiar și cînd ar aterna de altu district.
Articolul 55
În acesta privinta se va procede conform art. 40, juriul nu va putea hotărî de cat asupra pricinilor pentru care a fost convocat.
El nu se va putea despărți mai 'nainte de a otari tote causele pentru care a fost chiemat, și fără voia judecătorului directoare.
Articolul 56
Juriul este obligat a continua cercetarea pricinilor și a nu se despărți, chiar de va fi sosit timpul prefacerei listei anuale a juratilor preveduta la art. 39.
Articolul 57
Seversindu-se lucrările juriului, se vor depune de judecătorul directoare, la tribunalul județului, originalele procese verbale ale otaririlor lui și tote actele și dosarele relative.
Capitolul 3 DESPRE REGULELE DUPE CARE URMEZA A SE FICSA DESPĂGUBIREA
Articolul 58
Juriul va ficsa în bani, pentru fondul coprins în otarirea de espropriatiune a tribunalului, câtimea indemnitatei cuvenită proprietarului, dupe valoarea fondului pentru proprietari, în momentul espropriatiunei.
Juriul este judecătorul despre sinceritatea titlurilor și despre efectul actelor care ar fi de natura a modifica evaluarea indemnisarei.
Articolul 59
Intemplandu-se ca însuși administrațiunea sa contesteze proprietarului espropriat dreptul la o indemnitate, juriul totuși va ficsa câtimea indemnitatei asa ca și cînd i s'ar cuveni.
Judecătorul director însă va regula ca banii indemnitatei sa stea în deposit pînă la terminarea procesului pe calea judecatei sau invoelei.
Articolul 60
Dacă din causa de utilitate publică urmeza a se cumpara parte din edificiuri, iar proprietarii lor prin o declarațiune formala adresată judecatorulul director în termenul prevedut la art 36, ar cere cumpărarea în total, atunci acelea se vor cumpara în întregime.
Asemenea vor avea proprietarii dreptulu a cere cumpărarea pamentului intregu, în casu cînd prin espropriatiune s'ar reduce partea remasa la o a patra parte, și dacă acesta parte va fi mai mica se dece arii, și proprietarul nu va posede nici un alt locu alături.
Articolul 61
Dacă partea de immobil ce remane proprietarului, prin însuși esecutarea lucrărilor urmeza a capeta o sporire immediata și specială, atunci juriul, la evaluarea catimei indemnitatei, va tine în sema acesta sporire pînă la compensatiune.
Articolul 62
Nu se va da nici o despăgubire pentru acele îmbunătățiri, zidiri și constructiuni, despre cari, dupe epoca infiintarei lor și dupe alte împrejurări, juriul va dobândi convictiunea ca s'au facutu cu scopu de a spori câtimea indemnitatei.
Capitolul 4 DESPRE PLATA INDEMNITATEI
Articolul 63
Indemnisarile regulate de juriu se vor achită în mana celor în drept, înaintea luarei în posesiune. Dacă aceștia refusa de a le primi, luarea în stapenire va avea locu dupe oferta reală prin depunerea pretiului la casa de deposite și consemnării.
Dacă este a se esecuta lucrări de statu sau de district, ofertele reale se pot efectua prin mijlocirea unui mandat egal cu suma de indemnisare regulată de juriu; acest mandat, emis de către ordonarorul competent, se va plati la casa publică la care este îndreptat.
Nu se vor face oferte reale, dacă vor esista inscriptiuni asupra immobilului espropriat sau alte piedici asupra versarii banilor în mana celor în drept. În acest cas va fi indestul ca sumele ce datoreza administrațiunea să se consemneze, spre a se împărți în urma după regulele dreptului comunu.
Articolul 64
Dacă în cursu de sese luni de la otarirea de espropriare, administrațiunea nu cere de la tribunal ficsarea indemnisatiunei, atunci părțile suntu în drept a reclama.
Spre ficsarea indemnitatei, dacă valoarea ei în timp de trei luni se va depune la casa de deposite și consemnațiuni, spre a se slobodi celor în drept, dupe espirarea acestui termen, părțile espropriate vor putea cere dobândi relative confomu codicelui civile.
Dispositiunea precedenta nu sa va aplica la vendarile făcute de buna-voia, de și din causa de interesu public. Acestea remanu sub imperiul dreptului comun.
Titlul V DISPOSITIUNI DIFERITE
Articolul 65
Tote contractele de vendari, chitanti și altele relative la cumperarea, de fonduri se vor face prin tribunal; copii legalisate dupe dinsele se vor tramite la administrațiunea domenurilor sau la consiliurile respective.
Tote cumpărările de immobile cu bani proveniți din vendarea fondurilor dotali, a minorilor etc; cu un cuvent, tote casurile unde tribunalul va fi și drept și va și hotărî chipul intrebuintarei indemnitatei, aceste transactiuni vor fi scutite de ori-ce tacse relative cerute de lege.
Articolul 66
Dacă un proprietar va fi priimit ofertele administrațiunei, suma indemnisarei va trebui, dacă el o va cere și dacă n'a fost nici o contestare din partea vre-unei a treia părți în termenul prescris la art. 36, a se versa la casa de deposite și ca să se dea sau să se împartă celor în drept dupe regulele dreptului comunu.
Articolul 67
Dacă pamenturile cumpărate pentru lucrările de utilitate publică, nu se vor mai întrebuința spre acest finit, atunci foștii proprietari sau urmașii lor vor fi în drept a reclama inapoerea lor.
Prețul lor se va hotărî prin alcătuirea de buna-voia; la casu de neînțelegere prin juriu, dupe formele mai sus aretate.
Nici odată însă juriul nu va fi în drept a hotărî un preț mai mare de cat indemnitatea data pentru acele pamenturi.
Articolul 68
Administrațiunea, în privirea pamenturilor aretate la art. precedent, va trebui sa anunțe vendarea lor și forma prescrisă la art. 5. în trei luni de la publicațiune, foștii proprietari ce vor voi a face întrebuințarea de dreptul reservat prin art. 67, vor trebui să facă formal cunoscut intențiunea lor, și în o luna de la ficsarea pretentiunei, vor fi datori de a depune la tribunal banii dupe care administrațiunea va fi datore a le slobodi actul de rescumparare; la din contra vor perde dreptul reservat prin articolulu 67.
Titlul VII MESURI ESCEPTIONALE
Articolul 69
Urmând necesitate de a se lua și stapenire de urgenta pamenturi fără clădiri, dar supuse espropriatiunei, urgenta se va declara special prin însuși actul declarator utilitatei publice, sau prin ordonanța Domnesca la casu de interes general.
Articolul 70
În acest casu, dupe hotărîrea de espropriatiune, se vor trimite la tribunalul județului atît acesta hotărîre cat și actele relative și suma oferită de administrațiune.
Președintele tribunalului va impartasi acestea atît proprietarului cat și tiitorului fondului și'lu va cita cu termen cel puțin de trei dile.
Articolul 71
La termenul ficsat, indrituitii asupra fondului sînt datori a se intatisa și a declara suma ce pretindu. Neinfatisindu-se, tribunalul procedeza în lipsa.
Articolul 72
Tribunalul ficseza la termenul aretatu la art. 70, în puterea dovedilor înfățișate de administrațiune, sau cel mult în cinci dile de la acel termen, dupe o prealabilă cercetare la fața locului prin un delegat al seu, câtimea indemnitatei provisorie.
Articolul 73
Câtimea indemnitatei hotarita de tribunal se va primi de dinsul, împreună cu o sumă corespundetore la dobînda relativă pe timpul de un anu.
Articolul 74
Dupe depunerea indemnitatei și dupe o citatiune a părților interesate cu termen de cinci dile, tribunalul otaresce punerea în stapenire a administrațiunei.
Articolul 75
Ambele otariri ale tribunalalui, atatu cea relativă la indemnitate cat și cea relativă la punerea în stapenire, nu vor fi supuse nici opositiuni, nici apelului.
Articolul 76
Dupe intrarea în posesiune a administrațiunei, se va pasi, dupe cererea părților, la ficsarea definitivă a indemnitatei, conformu titlului V din presenta lege.
Articolul 77
Dacă câtimea indemnitatei, ce se va otari, va fi mai mare de cat cea statornicită de tribunal, atunci diferinta, se va depune de administrațiune în depositul tribunalului, în cinci-spre-dece dile, de la insciintarea ce'i va face tribunalul.
Articolul 78
Formalitățile prescrise prin titlul. I și al II din acesta lege, nu sînt aplicabile la lucrările militarie.
Pentru aceste lucrări o ordonanța domnesca va determina pamenturile cari sînt supuse la espropriare.
Articolul 79
Drumurile mari astadi esistente, afară de rasa orașului, trebuie să aibă o largime de 26 metre.
Ele constitue o serbire asupra fondurilor unde se afla.
Facem cunoscut și ordonăm ca cele de fața, investite cu siliului statului și trecute în Monitorul Oficial, să fie adresate curților, tribunalelor și tutulor autorităților administrative, ca să le înscrie în registrele lor, să le observe și să facă a le observa și Ministru Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiției, Cultelor și Instructiunei Publice, este însărcinat cu privigherea publicării lor.
Dat în Bucuresci, la 17 Octomvrie 1864.
ALECSANDRU IOAN
(L. S.)
Ministru Secretar de Stat la Ministru Secretar de Stat la Departamentul de Interne, Departamentul Justiției, Cultelor Agricultura și Lucrări Publice. și Instrucțiunii Publice. M. Kogălniceanu N. Cretulescu.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.