Normele din 13 martie 2006

În vederea aprobării, asigurătorii au obligația să transmită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor o solicitare de aprobare a auditorului financiar, însoțită de documentația prevăzută la alin. (2).

Pentru auditorul financiar va fi transmisă Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor următoarea documentație din care să rezulte îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 3:

a) documentul care atestă calitatea de membru activ al Camerei Auditorilor Financiari din România, eliberat de aceasta, valabil pentru anul financiar în curs;

b) curriculum vitae pentru auditorul financiar menționat la art. 3 lit. d), care va cuprinde cel puțin informații legate de studiile absolvite, cu menționarea instituției de învățământ, a naturii cursurilor și a anului absolvirii, și o prezentare detaliată a activității desfășurate, cu indicarea denumirii și a profilului activității entității în cadrul căreia a activat, a duratei și naturii activităților desfășurate, precum și a responsabilităților exercitate, însoțit de orice alte documente care atestă îndeplinirea cerințelor de pregătire și experiență în domeniul asigurărilor. Dacă este cazul, se va indica și autoritatea însărcinată cu supravegherea fiecăreia dintre entitățile în cadrul cărora auditorul financiar menționat la art. 3 lit. d) a desfășurat activitate;

c) curriculum vitae pentru actuarul menționat la art. 3 lit. e), care să cuprindă cel puțin informațiile prevăzute la lit. b);

d) curriculum vitae pentru reprezentantul legal/statutar al societății de audit financiar, care să cuprindă cel puțin informațiile prevăzute la lit. b);

e) o copie a contractului de asigurare de răspundere civilă profesională;

f) chestionarul în forma prezentată în anexa nr. 1 la prezentele norme, completat și semnat de reprezentantul legal/statutar al societății de audit financiar;

g) declarația în forma prezentată în anexa nr. 2 la prezentele norme, completată și semnată de reprezentantul legal/statutar al societății de audit financiar.

În cazul în care auditorul financiar propus de către asigurător îndeplinește această calitate la un alt asigurător și, prin urmare, deține aprobarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru efectuarea auditului situațiilor financiare, documentația prevăzută la alin. (2) va fi înlocuită cu o declarație sub semnătura reprezentantului legal/statutar al auditorului financiar, prin care să se confirme că informațiile cuprinse în documentația existentă în evidențele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nu au suferit modificări sau, după caz, să se comunice modificările intervenite.

În cazul schimbării auditorului financiar, asigurătorul va transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în termen de 30 de zile de la data adoptării hotărârii, o solicitare semnată de unul dintre conducătorii executivi ai asigurătorului din care să rezulte motivele schimbării auditorului, identitatea noului auditor, însoțită de hotărârea organului statutar, precum și de documentația prevăzută la alin. (2), în vederea aprobării noului auditor. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

Orice modificare a informațiilor și/sau a documentelor care au stat la baza aprobării auditorului va fi comunicată Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în termen de 5 zile de la data producerii modificării.

Auditorul financiar furnizează, la solicitarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, orice detalii, clarificări, explicații referitoare la datele cuprinse în situațiile financiare ale asigurătorului.

Auditorul financiar va întocmi un raport anual însoțit de opinia sa, din care să rezulte dacă situațiile financiare prezintă o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare, a fluxurilor de trezorerie și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată conform standardelor profesionale publicate de Camera Auditorilor Financiari din România.

Raportul auditorului financiar trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:

a) identificarea situațiilor financiare anuale care fac obiectul auditului financiar, împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la întocmirea acestora;

b) o descriere a ariei auditului financiar, care identifică cel puțin standardele de audit conform cărora a fost efectuat auditul;

c) o opinie de audit care exprimă în mod clar opinia auditorilor financiari potrivit căreia situațiile financiare anuale oferă o imagine fidelă conform cadrului relevant de raportare financiară și, după caz, dacă situațiile financiare anuale respectă cerințele legale; opinia de audit este fără rezerve, cu rezerve, o opinie contrară sau, dacă auditorii financiari nu au fost în măsură să exprime o opinie de audit, opinia este imposibil de exprimat;

d) o referire la aspectele asupra cărora auditorii financiari atrag atenția printr-un paragraf distinct, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve;

e) o opinie privind gradul de conformitate a raportului administratorului cu situațiile financiare anuale pentru același exercițiu financiar;

f) o referire privind respectarea prevederilor legale privind metodologia de calcul și evidență a rezervelor tehnice ale asigurătorului, precum și a categoriilor de active admise să acopere rezervele tehnice ale asigurătorului și regulile de dispersie a plasamentelor;

g) o referire privind respectarea prevederilor legale privind marja de solvabilitate a asigurătorului;

h) o referire privind respectarea reglementărilor interne privind programul de reasigurare a asigurătorului și gradul de adecvare al acestuia;

i) o referire privind practicile și procedurile controlului și auditului intern al asigurătorului, precum și eventualele deficiențe constatate și recomandările făcute pentru remedierea acestora.

Raportul de audit se semnează de către auditorii financiari, persoane fizice, în numele auditorilor persoane juridice, și se datează.

Auditorul financiar al unui asigurător trebuie să informeze Comisia de Supraveghere a Asigurărilor de îndată ce, în exercitarea atribuțiilor sale, a luat cunoștință despre orice act sau fapt în legătură cu asigurătorul ori cu entitățile care intră în perimetrul de consolidare, act sau fapt care:

a) constituie o încălcare a legii și/sau a reglementărilor ori actelor emise în aplicarea acestora, prin care sunt stabilite condițiile de autorizare și de desfășurare a activității asigurătorului;

b) este de natură să afecteze situația patrimonială a asigurătorului sau buna sa funcționare;

c) poate conduce la un refuz din partea auditorului de a-și exprima opinia asupra situațiilor financiare ale asigurătorului sau la exprimarea de către acesta a unei opinii cu rezerve.

Transmiterea către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a informațiilor prevăzute la alin. (1) nu constituie o încălcare a oricărei restricții privind divulgarea de informații și nu va atrage nici un fel de răspundere asupra persoanei în cauză.

Nerespectarea de către asigurători a prevederilor prezentelor norme se sancționează în condițiile și potrivit prevederilor

art. 39 din Legea nr. 32/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

În cazul constatării nerespectării prevederilor prezentelor norme de către auditorii financiari, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor informează Camera Auditorilor Financiari din România, solicitând acesteia adoptarea măsurilor care se impun pentru remedierea acestor încălcări, și poate retrage aprobarea acordată auditorilor financiari în cauză.