Acordul din 12 octombrie 2005
încheiat între Administrațiile pentru telecomunicații din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franța, Ungaria, Olanda, Croația, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia și Elveția, în materie de coordonare a frecvențelor cuprinse între 29,7 MHz și 39,5 GHz pentru serviciul fix și serviciul mobil terestru
prezumat în vigoare
----------
Reprezentanții Administrațiilor pentru telecomunicații din Austria, Belgîa, Republica
Cehă, Germania, Franța, Ungaria, Olanda, Croația, Italia, Liechtenstein, Lituania ,
Luxemburg, Polonia, România, Republica Slovacă, Slovenia și Elveția au încheiat, pentru aplicarea Articolului 6 din Regulamentul
Radiocomunicațiilor, prezentul
Acord
cu privire
la coordonarea
frecvențelor cuprinse între 29,7 MHz și 39 , 5 GHz ,
cu scopul prevenirii perturbațiilor prejudiciabile reciproce în serviciul fix și în serviciul mobil terestru și pentru optimizarea utilizării spectrului de frecvențe în mod special pe baza acordurilor reciproce .
Prezentul document este cunoscut ca Acordul HCM (Vilnius 2005).
*) Aprobat de
Hotărârea Guvernului nr. 587 din 3 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 515 din 14 iunie 2006.
*) Hotărârea Guvernului nr. 587/2006 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 iunie 2006 și este reprodusă
și în acest număr bis.
*)
*) Actul final este reprodus în facsimil.
Preambul
Articolul 1
1
Definitii
'
Definițiile utilizate în acest Acord trebuie să fie cele specificate în Articolul 1 din Regulamentul Radiocomunicațiilor precum și cele indicate în prezenta secțiune .
1.1
Administratii
'
AUSTRIA BELGIA CEHIA
GERMANIA
FRANTA
'
UNGARIA
OLANDA CROAȚIA
!TALIA
Ministerul Transporturilor, Inovației și Tehnologiei
Institutul Belgian pentru servicii Poștale și Telecomunicații Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor
Oficiul Ceh pentru Telecomunicații
Ministerul Federal al Economiei și Muncii Agenția Națională pentru Frecvențe
Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor Agenția Olandeză pentru Radiocomunicații Agenția Croată pentru Telecomunicații
Ministerul Comunicațiilor
LIE LIECHTENSTEIN
Oficiul pentru Comunicații
LITUANIA
Autoritatea de Reglementări în Comunicații din Republica Lituania LUXEMBURG
Ministerul de Stat
POLONIA
Oficiul pentru Poștă și Telecomunicații
ROMÂNIA
Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației SLOVACIA
Oficiul pentru Telecomunicații din Republica Slovacia
SLOVENIA
Autoritatea pentru Telecomunicatii și Radiodifuziune din Republica Slovenia
'
ELVEȚIA
Oficiul Federal pentru Comunicații
1.2
Frecvențe
1.2.1
Frecvențele din benzile menționate mai jos, utilizate pentru Serviciul Mobil Terestru în țările interesate, vor fi coordonate conform cu dispozițiile prezentului Acord:
29,7
-
47
MHz
68
-
74,8 MHz
75,2
-
87,5 MHz
146
- 149,9 MHz
150,05 - 174
MHz
380
- 385
MHz
390
- 395
MHz
406,1
- 430
MHz
440
- 470
MHz
862
- 960
MHz
numai pentru sistemele de urgență și securitate numai pentru sistemele de urgență și securitate
1710
- 1785
MHz
numai pentru sistemele GSM 1800
1805
- 1880
MHz
numai pentru sistemele GSM 1800
1900
- 1980
MHz
numai pentru sistemele terestre UMTS/IMT-2000
2020
- 2025
MHz
numai pentru sistemele terestre UMTS/IMT-2000
2110
- 2170
MHz
numai pentru sistemele terestre UMTS/IMT-2000
1.2.2
Pentru Serviciul Mobil Terestru utilizând alte benzi de frecvente decât cele definite la paragraful 1.2.1
și
pentru toate celelalte servicii utilizând ac ste benzi de frecvențe, procedura de coordonare definită în prezentul Acord poate fi utilizată și dacă este necesar, parametrii tehnici vor fi stabiliți printr-un acord separat.
1.2.3
Frecvențele din benzile menționate mai jos, utilizate în țările interesate pentru Serviciul Fix, vor fi coordonate conform dispozițiilor prezentului Acord:
1350
1375
MHz
10,15
10,65
GHz
1375
1.400
MHz
10,7
11,7
GHz
1427
1452
MHz
12,75
13,25
GHz
1492
1517
MHz
14,5
14,62
GHz
2025
2110
MHz
15,23
15,35
GHz
2200
2290
MHz
17,7
19,7
GHz
2520
2670
MHz
22
22,6
GHz
3410
3600
MHz
23
23,6
GHz
3600
4200
MHz
24,5
26,5
GHz
5925
6425
MHz
27,5
29,5
GHz
6425
7125
MHz
31,8
33,4
GHz
7125
7725
MHz
37
39,5
GHz
7725
7975
MHz
8025
8275
MHz
8275
8500
MHz
1.2.3.1
Procedura de coordonare menționată în prezentul Acord pentru Serviciul Fix este valabilă doar dacă în fiecare dintre țările implicate în procesul de coordonare, banda respectivă de frecvențe este alocată pentru Serviciul Fix și respectiva frecvență este sub responsabilitatea Administratiilor.
'
1.2.4
Pentru frecvențe sub 1 GHz și enumerate la paragraful 1.2.1, utilizate în țările interesate pentru Serviciul Fix, vor fi utilizate procedura de coordonare și prevederile tehnice stipulate în prezentul Acord pentru Serviciul Mobil Terestru.
1.2.5
Pentru frecvențe peste 1 GHz utilizate în țările interesate pentru Serviciul Fix în benzile de frecvențe altele decât cele enumerate în tabelul de frecvențe de la paragraful 1.2.3, poate fi utilizată procedura de coordonare stipulată în prezentul Acord pentru Serviciul Fix și dacă este necesar parametrii tehnici vor fi stabiliți printr-un acord separat.
1.3
Categorii de frecvențe
1.3.1
Frecvențe ce necesită coordonare
Frecvențe pe care Administrațiile sunt obligate să le coordoneze cu alte Administrații afectate (a se vedea paragraful1.6) înainte de punerea în funcțiune a unei stații.
1.3.2
Frecvențe preferențiale
Frecvențe pe care Administrațiile interesate le pot asigna, fără o coordonare prealabilă, pe bază de acorduri bilaterale sau multilaterale, cu aplicarea termenilor stipulați în acestea.
1.3.3
Frecvențe partajate
Frecvente ce pot fi folosite în partaj, fără o coordonare prealabilă, pe bază de acorduri bilaterale sau multilaterale, cu aplicarea termenilor stipulați în acestea.
1.3.4
Frecvențe pentru rețelele de radiocomunicații planificate
Frecvențe pe care Administrațiile trebuie să le coordoneze în vederea introducerii ulterioare de relele de radiocomunicatii coerente, în cazul când numărul de statii înmulțit cu numărul de f ecvențe depășește 36.
'
1.3.5
Frecvențe utilizate conform planurilor de rețele geografice
Frecvențe utilizate pentru Serviciul Mobil Terestru, de către țările interesate, pe baza unui plan de rețea geografică stabilit și adoptat în prealabil, ținând cont de caracteristicile tehnice prevăzute în acel plan.
1.3.6
Frecvente care folosesc coduri preferentiale
'
'
Frecvențe pe care Administrațiile interesate le pot asigna, fără o coordonare prealabilă, pe bază de acorduri bilaterale sau multilaterale, cu aplicarea termenilor stipulați în acestea.
1.3.7
Frecvențe utilizate în cadrul unor acorduri între operatori
Frecvențele stipulate în aranjamentele între operatori pot fi folosite fără coordonare prealabilă în condițiile în care există o înțelegere semnată de Administrațiile interesate în astfel de aranjamente. Aceste aranjamente între operatori pot include de asemenea utilizarea codurilor.
Un exemplar din fiecare acord bilateral sau multilateral menționat la Secțiunile 1.3.2, 1.3.3, 1.3.6 și 1.3.7, dacă nu are caracter confidențial, ar trebui trimis în formă electronică către Administrația
care coordonează programul, care va trimite o informare către toate celelalte administrații că documentul a fost pus pe server.
1.4
Registrul de frecvențe
Registrul de frecvențe va fi întocmit pe baza listelor, stabilite de către fiecare Administrație în parte, ce specifică frecvențele coordonate, frecvențele preferențial asignate, frecvențele partajate,
frecvențele
coordonate
pentru rețelele de radiocomunicații planificate
și frecvențele utilizate pe baza planurilor de rețele geografice și frecvențele care utilizează coduri preferențiale. O listă a datelor ce trebuie să fie introduse în Registrul de Frecvențe este dată în
Anexa 2 A și Anexa 2B
Toate asignările de frecvențe conținute în Registru trebuie să fie protejate conform statutului lor de coordonare .
Vor exista tot atâtea liste câte țări sunt vizate.
1.5
Perturbații prejudiciabile
Este considerată ca perturbație prejudiciabilă orice em1s1e care cauzează degradări serioase în calitatea traficului unui serviciu de radiocomunicații, sau care în mod repetat perturbă sau întrerupe acel serviciu prin depășirea nivelului maxim admisibil pentru câmpul perturbator, specificat pentru Serviciul Mobil Terestru în
Anexa 1 , sau în cazul Serviciului Fix, prin depășirea pragului degradării maxime admisibile specificat în
Anexa
-
1.6
Administrație afectată
Prin Administrație afectată se înțelege orice Administrație ce deține stații radioelectrice susceptibile de a fi deranjate de perturbații prejudiciabile, cauzate de utilizarea planificată a unei frecvențe, sau deține stații radioelectrice care pot cauza perturbații prejudiciabile unei stații de recepție planificate a Administrației care a făcut solicitarea.
1.7
Programul HCM
1.7.1
Programul (pachetul software) HCM (Harmonised Calculation Method - Metoda de Calcul Armonizată) a fost dezvoltat pentru aplicarea armonizată a metodelor de calcul stipulate în anexele prezentului Acord.
Programul pentru subgrupul de lucru din Grupul tehnic de lucru HCM a fost însărcinat de administrații să pună la punct program . ul HCM pentru Serviciul Mobil și Serviciul Fix
Fiecare ăProgram HCM" se referă la codul sursă, la DLL, la programul de test și la documentația corespunzătoare programului.
Fiecare administrație are libertatea să utilizeze codul sursă, DLL sau programul de test. În cazul în care apar neînțelegeri, programul de test va fi folosit ca referință.
1.7.2
•
Versiunile noi de soft HCM vor fi implementate de toate Administrațiile semnatare ·
în același timp pentru a evita deținerea unor versiuni diferite pentru diferite țări vecine. Deoarece softul HCM este numai o subrutină, aceasta va fi implementată în programe nationale. Procedura va fi următoarea:
'
1.7.2.1
Administrația care coordonează programul, anunță noua versiune oficială a
HCM.
Softul și descrierea vor fi disponibile pe serverul acestui Acord.
1.7.2.2
După anunț, Administrațiile au două luni pentru testarea a acestei noi versiuni șr raportarea erorilor programului SWG.
1.7.2.3
Dacă se va raporta o eroare În timpul perioadei de test, programul SWG va corecta această eroare. Dacă această eroare conduce la rezultate greșite, Administrația care coordonează programul informează Administrațiile semnatare asupra fazei testului și asupra datei implementării noii versiuni în acord cu 1.7.2.7 care sunt amânate cu o lună.
1.7.2.4
Când faza de test s-a terminat, versiunea respectivă a programului HCM devine oficială.
1.7.2.5
Noua versiune trebuie să fie folosită după trei luni de la faza de test.
1.7.2.6
Dacă sunt făcute modificări la interfața programului de acoperire (sunt cerute modificări ale programului de acoperire), este garantată o perioadă de grație de un an după anunțarea oficială a noii versiuni.
1.7.2.7
Împreună cu anunțarea noii versiuni sau a extinderii fazei de test, Administrația care coordonează programul stabilește data exactă a implementării acestei versiuni, în acord cu 1.7.2.5 sau 1.7.2.6
1.7.3
Pentru aplicarea armonizată a metodei de calcul prezentată în Anexele la prezentul Acord vor fi realizate noi versiuni ale progamului HCM.
Pentru perroada până la implementarea versiunii care urmează să fie realizată (în acord cu 1.7 . 2.5 sau 1.7.2.6) trebuie utilizată versiunea oficială curentă a programului HCM.
Articolul 2
2
Generalități
2.1
Prezentul Acord nu afectează cu nimic drepturile și obligațiile Administrațiilor ce decurg din Constituția și Convenția Uniunii Internaționale a telecomunicațiilor (ITU), din Regulamentele și
din
Acordurile
administrative
încheiate
în
cadrul
Uniunii
Internaționale
pentru Telecomunicații, precum și din celelalte angajamente interguvernamentale în materie.
2.2
Administrațiile vor asigna frecvențe exclusiv prin respectarea diSP.(>zițiilor prezentului Acord. Dacă o coordonare este necesară, aceasta trebuie să fie realizată înainte de punerea în funcțiune a stației radioelectrice în cauză.
2.3
Dacă este necesar, Administrațiile pot să convină dispoziții diferite sau suplimentare cu prevederile prezentului Acord, care În nici un caz nu trebuie să aibă repercusiuni negative asupra Administrațiilor ce nu sunt implicate.
2.4
Serviciile Fix și Mobil Terestru ce nu intră sub responsabilitatea Administrațiilor semnatare sau a căror utilizare este restricționată din motive de apărare națională sau pentru care informarea nu este drsponibilă din motive de securitate,
nu vor fi puse sub incidența dispozițiilor prezentului Acord, în afara cazului când acest lucru este în mod special stipulat.
2.5
În cazul Serviciului Mobil Terestru, puterea aparent radiată și înălțimea efectivă pentru antenă a statiilor vor trebui astfel alese încât zona lor de serviciu să fie limitată la zona de acoperit. Înăițimi excesive pentru antene și puteri de emisie prea mari vor trebui să fie evitate, prin utilizarea mai multor amplasamente și a unor înălțimi efective mai mici pentru
antenelor vor trebui să fie evitate pentru a se minimiza potențialul de perturbare a țării afectate.
Articolul 3
3
Dispoziții tehnice
Cererea de coordonare a unei stații și evaluarea acestei cereri se vor efectua în conformitate cu următoarele dispoziții tehnice:
3.1
în cazul Serviciului Mobil Terestru, nivelul maxim admisibil pentru câmpul perturbator este specificat în Anexa 1.
în cazul Serviciului Fix, degradarea maximă admisibilă a pragului este specificată în Anexa 9.
3.2
în cazul Serviciului Mobil Terestru, dacă frecvențele nominale sunt diferite, nivelul admis pentru câmpul perturbator va fi mărit conform cu Anexa 3A.
în cazul Serviciului Fix, dacă frecvențele și / sau lărgimea de bandă a canalului sunt diferite, nivelul de perturbație la intrarea receptorului va fi diminuat conform cu Anexa 9, prin utilizarea discriminării de mască
(MD)
și a unei protecții de filtraj nete (NFD - Net Filter 0iscrimination) descrisă în Anexa 3B.
3.3
În cazul Serviciului Mobil Terestru, nivelul pentru câmpul perturbator va fi determinat conform cu Anexa 5.
în cazul Serviciului Fix, degradarea pragului va fi determinată aplicând Anexa 9, atenuarea de transmisie de referință fiind calculată în conformitate cu Anexa 1 O.
3.4
Administrațiile pot conveni să aplice parametrilor și alte valori decât cele fixate.
Articolul 4
4
Proceduri
4.1
Frecvențe ce necesită coordonare
În cazul Serviciul Mobil Terestru, o frecvență de emisie va trebui să fie coordonată dacă emițătorul produce, la frontiera țării Administrației afectate, un nivel de câmp, care ,
la o înălțime de 1O m deasupra nivelului solului, depășește nivelul maxim admisibil pentru câmpul perturbator așa cum este definit în
Anexa 1 O frecvență de recepție va trebui să fie coordonată, dacă receptorul necesită protecție
Se recomandă ca legăturile de radioreleu din cadrul Serviciului Fix să fie coordonate, dacă distanța cea mai scurtă de la graniță la cel puțin o stație este mai mică sau egală cu cea descrisă în
Anexa 11 Toate stațiile care pot produce interferență perturbatoare
stațiilor din alte țări sau necesită protecție vor fi coordonate, indiferent de distanța la care se află.
4.1.1
Orice Administrație care dorește să pună în funcțiune o stație va trebui să depună spre avizare o cerere de coordonare către toate Administrațiile afectate, pentru ca acestea să își exprime punctul de vedere .
Această cerere va trebui să cuprindă caracteristicile necesare în conformitate cu
Anexa 2 A
și
Anexa 2 B
4.1.2
Dacă, cu scopul evaluării tehnice a cererii de coordonare, Administrația afectată solicită informații, care fie îi lipsesc,
fie trebuie completate conform cu Anexa 2A și Anexa 28, atunci va solicita aceste informații în termen de 30 de zile de la primirea cererii de coordonare. După aceasta, informația completă privind cererea de coordonare va fi trimisă administratiei care a solicitat-o în termen de 30 de zile, în caz contrar cererea de coordonare fiind considerată nulă și f!eavenită.
4.1.3
După primirea tuturor informațiilor cu privire la o cerere de coordonare, Administrația afectată va evalua aceste informații în conformitate cu dispozițiile prezentului Acord. Ea va comunica rezultatul evaluării, într-un termen de 45 de zile către Administrația care a făcut solicitarea.
4.1.4
Dacă Administrația care a inițiat procedura de coordonare nu a primit răspuns în termen 45 de zile, ea poate să trimită o scrisoare de revenire. Administrațiile afectate vor răspunde în termen de 20 zile la scrisoarea de revenire.
4.1.5
Dacă Administrația afectată nu răspunde nici în termenul indicat la Secțiunea 4.1.4, se consideră că și-a dat acordul și stația este considerată ca și coordonată.
4.1.6
Termenele indicate în paragrafele 4.1.3 și 4.1.4 pot să fie schimbate prin înțelegeri reciproce.
4.1.7
Orice
asignare coordonată de frecvențe va fi notificată Administrațiilor
afectate imediat după punerea în funcțiune a stației corespunzătoare, în termen de 180 de zile după obținerea acordului. Această notificare de asignare va fi urmată de înscrierea frecvenței în Registrul de frecvențe.
Dacă notificarea de asignare nu este dată în termen de 180 de zile, Administrația afectată va trimite o adresă de revenire Administratiei care a solicitat coordonarea. Dacă notificarea de asignare nu este dată într-un nou termen de 30 de zile, cererea de coordonare va fi considerată nulă și neavenită.
Nici o notificare nu va fi cerută dacă Registrele de frecvente sunt comunicate prin schimb reciproc o dată pe semestru în conformitate cu Secțiunea 4.9.1.
4.1.8
Administrațiile care doresc să modifice caracteristicile tehnice ale unor stații înscrise în Registrul de frecvențe, vor trebui să anunțe Administrațiile afectate despre intențiile lor. Coordonarea va fi cerută, dacă această modificare va duce la o creștere a probabilității de perturbare în țara afectată. Dacă situația rămâne neschimbată sau se îmbunătățește, în ce privește peArturbațiile, Administrațiile afectate vor fi doar informate despre respectiva modificare. lnregistrarea din Registrul de frecvențe va fi modificată în consecință.
4.1.9
În anumite cazuri, Administrațiile pot asigna frecvențe pentru uz temporar (până la 45 de zile), fără coordonare, cu conditia să nu se producă perturbatii prejudiciabile asupra statiilor coordonate. În cel mal scurt timp, Administrațiile afectate
vor
trebui să fie notificate despre punerea planificată în funcțiune. Stațiile respective vor fi imediat oprite, dacă produc
perturbații prejudiciabile stațiilor coordonate din țara afectată. Aceste asignări vor fi făcute pentru frecvențe preferențiale, oricât de departe posibil.
4.1.1O Dacă
o
frecvență
nu
mai
este
utilizată,
Administrația
competentă
va
notifica Administrația afectată În termen de trei luni și înregistrarea corespunzătoare din Registrul de frecvențe va fi ștearsă.
4.2
4.2.1
4.2.2
Frecvente preferentiale
'
'
Frecvențele ce fac parte din benzile de frecvențe specificate în paragraful 1.2 pot fi definite prin acorduri bilaterale sau multilaterale încheiate în prealabil, în cadrul acestui acord, ca fiind frecvențe preferențiale pentru anumite Administrații.
Administrațiile care au obținut un drept preferențial pot, fără o coordonare prealabilă, să pună în funcțiune sta i ce utilizează frecvențe preferențiale în termenii specificați În acorduri bilaterale sau multilaterale relevante.
În cazul în care condițiile pentru protecția receptorului la serviciul mobil nu sunt definite în acorduri bilaterale sau multilaterale, se va aplica paragraful 2.2 din Anexa 1.
4.2.3
Frecvențele preferențiale acordate unei Administrații se bucură de drepturi prioritare în raport cu alte asignări ale altor Administrații interesate.
4.2.4
Punerea în funcțiune a stațiilor ce utilizează frecvențe preferențiale va fi notificată Administrațiilor
afectate, în afara cazului când au stat la bază acorduri bilaterale sau multilaterale. Notificarea va conține caracteristicile lor tehnice, așa cum sunt specificate în
Anexa 2 A și Anexa 2B
Aceste frecvențe și caracterisiticile lor tehnice vor fi înscrise în Registrul de frecvențe cu statutul ăP". Notificarea nu necesită răspuns.
4.2.5
Frecvențele preferențiale ce urmează a fi asignate în alt condiții decât cele agreate prin acorduri bilaterale sau multilaterale menționate în paragraful 1.3.2, se vor coordona conform paragrafului 4.1.
•
4.2.6
La terminarea
unei proceduri pozitive de coordonare,
conform cu paragraful 4.1, Administrațiile vor putea utiliza frecvențele preferențiale ale unei
. alte Administrații. Aceste frecvențe vor beneficia de aceleași drepturi ca și frecvențele coordonate conform paragrafului 4.1 .
4.2.7
Dacă rețelele de radiocomunicații existente ale unei Administrații provoacă perturbații prejudiciabile stațiilor unei alte Administrații prin utilizarea de frecvențe pentru care ea se bucură de un drept preferențial, sau dacă în cazuri particulare, asignările de frecvențe fără drepturi preferențiale trebuie să fie modificate, Administrațiile interesate vor fixa de comun acord perioada necesară pentru realizarea modificărilor necesare.
4.3
Frecvențe pentru rețele de radiocomunicații planificifte ·
4.3.1
înainte de coordonarea unei rețele de radiocomunicații planificate, Administrațiile pot organiza o procedură de consultări pentru a ușura punerea în funcțiune a noii rețele. Cererea de consultare va conține atât criteriile de planificare cât și datele următoare:
frecvențele planificate (frecvența de emisie și de recepție a stației); zona de serviciu a întregii rețele de radiocomunicații;
clasa stației radioelectrice;
raza zonei de serviciu a unei stații; puterea aparent radiată;
-
înălțimea efectivă maximă a antenei; caracteristicile de emisie;
planul de dezvoltare a rețelei ;
caracteristicile antenelor pentru stațiile ce aparțin rețelei de radiocomunicații.
Administrația afectată va confirma primirea cererii de consultare ș i
va transmite poziția sa în termen de 60 de zile.
În cazul chestiunilor dificile de planificare, această consultare poate necesita o reuniune cu consultări bilaterale sau multilaterale pentru a ajuta Administrația care planifică rețeaua de radiocomunicații să ajungă la o soluționare rapidă.
4.3.2
Pentru a coordona frecvențele unei rețele de radiocomunicații planificate, Administrațiile afectate vor iniția, nu mai devreme de trei ani înainte de punerea planificată în funcțiune a rețelei, procedura descrisă în paragraful 4.1 ,
ținând cont de următoarele modificări:
4.3.2.1
Primirea cererii de coordonare va trebui să fie confirmată.
4.3.2.2
Dacă o consultare prealabilă nu are loc, Administrațiile afectate își vor prezenta pozițiile în termen de 180 de zile de la data primirii cererii de coordonare. Orice cerere de coordonare, ce rezultă în urma unui proces de consultare, va face obiectul unui răspuns în termen de 120 de zile.
4.3.2.3
Administrația care a solicitat coordonarea va informa Administrața afectată cu privire la data punerii în funcțiune a rețelei de radiocomunicații.
4.3.3
Stațiile rețelei de radiocomunicații vor fi înscrise în Registrul de frecvențe cu indicarea datei încheierii procedurii de coordonare și se vor bucura de aceleași drepturi ca și stațiile coordonate conform paragrafului 4.1 .
4.3.4
Coordonarea va fi considerată nulă și neavenită pentru toate stațiile coordonate care nu au fost puse în funcțiune în termen de 30 de luni după încheierea procedurii de coordonare.
4.4
Frecvențe utilizate conform cu planurile de rețele geografice
4.4.1
Planurile pentru rețele geografice,
acoperind anumite părți ale benzilor de frecvențe menționate în paragraful 1 . 2 ,
pot fi elaborate și coordonate ,
fiind admisă o modificare în raport cu parametrii definiți, cu condiția încheierii unui acord între Administrațiile afectate. Aceste frecvențe vor fi înscrise în Registrul de frecvențe. Pe baza planurilor de rețele geografice astfel adoptate, Administrațiile vor fi autorizate să pună în funcțiune . stații fără o coordonare prealabilă cu acele Administrații cu care a fost convenit planul.
4.4.2
Frecvențele utilizate conform planurilor de rețele geografice și care se intenționează să fie asignate în alte condiții decât cele convenite între Administrațiile implicate, vor trebui coordonate conform paragrafului 4.1.
4.5
Frecvente care utilizează coduri preferentiale
'
'
4.5.1
Grupurile de coduri preferențiale sau blocurile de grupuri de coduri preferențiale pot fi acceptate între Administrațiile interesate dacă frecvențele centrale sunt aliniate .
4.5.2
Administrația căreia i s-au acordat drepturi preferențiale își poate pune în funcțiune stațiile să opereze cu grupuri de coduri preferențiale sau blocuri de grupuri de coduri preferențiale, în acord cu acordurile bilaterale sau multilaterale relevante în vigoare, fără o coordonare anterioară.
4.5.3
Grupurile de coduri preferențiale sau blocurile de grupuri de coduri preferențiale acordate unei Administrații pot fi asignate cu drepturi prioritare asupra asignărilor altor Administrații implicate.
4.5.4
Începerea serviciului stațiilor care utilizează grupuri de coduri preferențiale sau blocuri de grupuri de coduri preferențiale trebuie să fie notificată Administrațiilor afectate, incluzând caracteristicile din
Anexa
2A
în afara cazului când au stat la bază acorduri bilaterale sau
multilaterale. Aceste frecvențe și caracteristicile tehnice vor
fl
înregistrate în Registrul de Frecvențe, cu statutul ăP".
Notificarea nu necesită răspuns.
4.5.5
Frecvențele care utilizează grupuri de coduri preferențiale sau blocuri de grupuri de coduri preferențiale care vor fi asignate în alte condiții decât cele stipulate în acordurile bi-sau multilaterale menționate în paragraful 1.3:6, vor fi coordonate
cf.
paragrafului 4.1.
4.5.6
Urmând o procedură "pozitivă" de coordonare, conform paragrafului 4.1, Administrațiile pot folosi grupuri de coduri preferențiale sau blocuri de grupuri de coduri preferențiale ale altor Administrații. Acestea vor avea aceleași drepturi ca și frecvențele coordonate cf. paragrafului 4.1.
4.5.7
Dacă rețelele radio existente ale unei Administrații provoacă interferențe prejudiciabile unor stații care operează într-o altă Administrație pe frecvențe utilizând grupuri de coduri preferențiale sau blocuri de grupuri de coduri preferențiale, sau dacă, în cazuri particulare, frecvențele asignate nu au drepturi preferențiale pentru grupuri de coduri sau drepturi preferențiale
pentru
blocuri
de grupuri
de
coduri,
acestea
vor
fi
modificate,
iar Administrațiile implicate vor stabili
o
perioadă de tranziție prin consens mutual.
4.6
Frecvențe utilizate pe baza aranjamentelor între operatori
4.6.1
Operatorii din țări vecine pot încheia înțelegeri mutuale asupra condițiilor în care Adm - istrațiile interesate pot semna un acord care să autorizeze astfel de aranjamente.
4.6.2
Aranjamentele între operatori se pot abate de la parametri tehnici sau de la alte condiții prevăzute în anexele acestui Acord sau în acorduri relevante bi-sau multilaterale între Administrațiile interesate.
4.7
Evaluarea cererilor de coordonare
4.7.1
În evaluarea cererilor de coordonare, Administrațiile afectate vor ține cont de următoarele clase de frecvențe:
-
frecvențe înscrise în Registrul de frecvențe;
""""_,,
frecvențe utilizate pe baza unor aranjamente bi-sau multilaterale;
-
frecvențe pentru care se așteaptă un răspuns la o cerere de coordonare (în ordinea cronologică a cererilor).
4.7.2
O cerere de coordonare pentru
o
frecvență de emisie pentru Serviciul Mobil Terestru va putea
fi
respinsă numai dacă stația respectivă:
Anexa 1
Nivelurile maxime admisibile ale câmpurilor perturbatoare și distanțele transfrontaliere maxime în cazul perturbațiilor prejudiciabile pentru frecventele Serviciului Mobil Terestru ce necesită coordonare
'
1
Valorile pentru nivelul maxim admisibil al câmpurilor perturbatoare
Nivelul câmpurilor perturbatoare nu poate depăși valorile date în coloana 2 din tabel.
2.
Distanțele transfrontaliere maxime ale perturbațiilor prejudiciabile .
Administrațiile vor depune eforturi pentru reducerea distanței transfrontaliere maxime ale perturbațiilor prejudiciabile cauzate de stațiile lor și de minimizare a extinderii lor în teritoriul unei Administrații afectate, așa cum este indicat în paragraful 2.5 al acestui Acord.
2.1
Limitarea perturbat
' iilor prejudiciabile cauzate de emi .
tătoare.
Distanțele transfrontaliere ale perturbațiilor prejudiciabile cauzate de emițătoare ce urmează a fi coordonate sunt dependente de gama de frecvență și nu vor depăși valorile date în coloana 3 a tabelului. Valorile date în coloana 2 a tabelului vor fi utilizate ca limite pentru nivelul maxim admisibil al câmpului perturhator la distanțele față de frontieră specificate în coloana 3 a tabelului. Valorile se aplică la o înălțime de 1O m deasupra nivelului solului.
Distanța tranfrontalieră maximă în cazul perturbațiilor prejudiciabile se definește prin punctele situate la distanțe conforme cu cele definite în coloana 3 a tabelului, începând cu linia de frontieră a Administrației solicitante pe direcția Administrației afectate, urmând aceeași direcție ce pornește de la stație către respectivele puncte de frontieră.
În cazul unor frecvențe preferențiale calculul va fi făcut pe o linie secundară. Fiecare punct al acestei linii secundare se află cel puțin la o distanță, de fiecare punct al liniei de frontieră, conformă cu ce s-a definit în acordurile respective.
80km
Linia de frontieră
Frecvență preferențială Linie secundară
de exemplu: 15
km
Emițător
ex. 80
km
ex.
80km
Distanța transfrontalieră
inia de frontieră
I
2.2
Limita de protectie a receptoarelor
Protecția receptoarelor poate fi revendicată dacă un emițător de referință, amplasat la locul și înălțimea receptorului implicat, generează un câmp de un nivel ce nu depășește valorile specificate în coloana 2 a tabelului la o înălțime de 1O m deasupra nivelului solului
și
la o distanță, de frontieră, specificată în coloana 3 a tabelului. Pentru acest calcul se vor utiliza curbele ce corespund la 1O % din timp.
Puterea aparent radiată a emițătorului de referință este dependentă de gama de frecvență așa cum este indicată în coloana 4 a tabelului și va fi mărită cu câștigul antenei receptorului pe direcția în cauză.
(1)
Gama de frecvență
(MHz)
(2)
Nivelul admisibil al câmpului perturbator (raportat la 1 µV/m)
(3)
Distanța transfrontalieră maximă a perturbațiilor
prejudiciabile (km}
(4)
PAR-ul
emițătorului de referintă
(dBW ' )
29.7
-
47
O dB
100
3
68
-
74,8
+6 dB
100
9
75.2
- 87,5
+6dB
100
9
146
- 149,9
+12 dB
80
12
150;05 - 174
+12 dB
80
12
380
- 385 *
+18 dB
50
14
390
- 395
*
+18 dB
50
14
406,1 - 430
+20 dB
50
16
440
- 470
+20 dB
50
16
862
- 960
+26 dB
30
13
1710
- 1785 **
+35dB
15
13
1805
-1880
*'h
+35dB
15
13
1900
-1980
+21 dB
nu se aplică
nu se aplică
2020
- 2025
+21 dB
nu se aplică
nu se aplică
2110
- 2170
••
+21 dB
nu se aplică
nu se aplică
Valorile din tabelul de mai sus fac referință la o lărgime de bandă S25 kHz, excepțând GSM și UMTS/IMT2000.
Pentru toate celelalte aplicații digitale de bandă largă pentru serviciul mobil terestru sub 1GHz
(lărgimea benzii de canal: >25 kHz)
trebuie adăugată următoarea valoare:
6
x
10910
(lărgimea benzii de canal
I
25 kHz} dB
dacă perturbatorul este un sistem de bandă largă
•
* numai pentru sistemele de securitate și urgență
•
** numai pentru sistemele GSM 1800
•
•••
numai pentru sistemele terestre UMTS/IMT-2000
•
.... această valoare este extrasă
_ din ERC/REC/(01 )01 pentru frecvente care utilizează coduri nepreferențiale și frecvențe centrale aliniate. Această
aloare poate fi reconsiderată în viitor sau poate fi anulată în urma unor înțelegeri bi-sau multilaterale.
2.2
Format de discuri uzuale
Când se utilizează dischete trebuie să se respecte următoarele specificații:
-
formatul MS-DOS (extins la nume de fișiere lungi);
codul de caractere:
IBM
- PC, format: ASCII, lungimea caracterelor: 8 biți; Pentru Serviciul Mobil :
lungime fixă a înregistrării de date; pozițiile sau câmpurile omise se completează cu spații blank.
Detalii despre structura fișierului sunt date în Apendicele 1. Formatul înregistrărilor este descris în Apendicele 3.
2.3
Poșta electronică
Următoarele specificații se recomandă la folosirea poștei electronice:
Corespondența
numai printr-o adresă de e-mail distinctă, de exemplu coordination@administration
.
landcode.
Partea cea mai importantă a e-mailului este un fișier de date., așa cum este definit în Anexă
La "subiect" se va trece numărul (numerele) de referință al țării (câmpul 13X) Dacă fișierul de coordonare conține mai multe numere de referință, așa cum sunt precizate la
ă subiect", poate fi utilizat mesajul din e-mail.
Pentru documentare și identificarea erorilor, cererea {cererile) de referință pot fi anexate în txt, Word sau format PDF
Stabiliți numele fișierului (fișierelor) de date pe bază bi sau multilaterală și începeți cu "M_"
Formulați în engleză textul adițional ,
utilizarea altor limbi va face subiectul
unor acorduri bilaterale
Marcați cererile împreună cu persoana responsabilă pentru întrebări Confirmați prin e-mail primirea cererilor electronice de coordonare Dați
ă reply" la mesajul original pentru a raporta erorile sau problemele
Trimiteți prin fax răspunsul la cererile de coordonare (în ceea ce privește aspectele legale) sau, în cazul în care acestea au fost adoptate bi- sau multilateral, prin poșta electronică.
Apendicele 1 conține detaliile privind structura fișierului de date. Apendicele 3 definește formatul înregistrării.
2.4
FTP
Următoarele specificații sunt recomandate atunci când se utilizează FTP între două țări:
Fiecare țară afectată va pune în funcțiune un spațiu FTP în care se definește un punct de intrare pentru țările solicitante (printr-un cont). În acel punct de intrare, vor fi realizate două subdiviziuni, una pentru cererile sosite din altă țară și una pentru răspunsurile la cererile sosite din partea țării afectate.
Folder-ul solicitat
trebuie să permită operațiuni de scriere (nu se permit modificările sau ștergerile} pentru țara solicitantă și de citire pentru țara afectată. Folder-ul de răspuns trebuie să permită operațiuni de citire pentru țara solicitantă și de scriere pentru țara afectată.
-
Țara solicitantă își va înainta cererrle folosind fișiere care să indice data, ora și administrația (formatul M_AAAALLZZ-HHMM-ADM.TXT). Pentru documentare și clarificări, vor fi adăugate documente adltionale în format Word sau PDF, cu diferite extensii.
'
-
Tara solicitantă poate trimite corecturile la fișierul original folosind același nume de fișier și adăugând la numele acestuia _CORECTURĂ.
Răspunsurile vor fi înaintate folosind nume de fișiere care conțin numele original al fișierului, la care se adaugă data, ora și administrația căreia
i
se răspunde, în același mod ca și în cazul cererii. La o cerere complexă pot fi date răspunsuri multiple.
În cazul în care țara afectată descoperă erori în formatul fișierului sau are alte probleme cu fișierele primite, țara afectată va adăuga în folder-ul de răspuns un fișier cu text în care să descrie problema și care să conțină în format numele fișierului M_ AAAALLZZ-HHMM-ADM_ERROR.TXT).
Apendicele 1 conține detalii privind structura fișierului. Apendicele 3 definește formatul înregistrării.
2.5
https
Următoarele specificații sunt recomandate atunci când se utilizează https între două
țărl:
Folosind această metodă sistemul poate schimba informații în cadrul unui canal de comunicatii criptate, în timp ce autentificarea utilizatorilor se realizează prin certificate digitale. Sistemul poate fi accesat atât cu ajutorul unui simplu program de navigare pe Internet, cât și folosind sisteme automate.
Această metodă are o arhitectură client-server, în care serverul central asigură serviciile pentru utilizatorii diferitelor administrații. Schimbul de informații este realizat prin protocolul https, care asigură un canal criptat între utilizator și serverul web.
2.5.1
Interfața web (acces manual)
Utilizatorii diferitelor administrații accesează sistemul prin adresa paginii de Internet
(URL)
printr-o pagină web. După autentificarea cu succes a utilizatorului aceștia pot opta pentru unul din cele trei articole de meniu diferite:
I
•
înaintarea informatiilor de coordonare
La acest articol de meniu, utilizatorul poate selecta pe computer Anexa 2A, pentru a încărca pe server. Pe parcursul procesului de încărcare, sistemul verifică datele din punct de vedere sintactic și semantic. În cazul în care există vreo eroare (erori), utilizatorul va primi un mesaj de eroare, conținând descrierea problemei. În cazul în care încărcarea se încheie cu succes, sistemul va cere semnătura digitală a utilizatorului, folosind perechea cheie și certificatul asociat (emis de o autoritate de certificare), care sunt memorate în programul de navigare pe Internet sau în smart card. O
semnătură digitală reușită va genera tranzacția, care va fi procesată de sistem.
•
Descărcarea informatiilor de coordonare
În acest articol de meniu, utilizatorul poate descărca răspunsurile privind coordonarea primite de la diferite administrații într-un singur fișier pe computer.
•
Activitatea utilizatorului (propriu)
În acest punct al meniului, utilizatorul poate verifica logările care privesc propria sa localitate.
Administrarea utilizatorilor sistemului este realizată prin paginile de web administrative, disponibile doar pentru personalul din IT care operează sistemul. Prin aceste pagini web administratorul de sistem poate înregistra diferitele administrații în sistem, poate defini utilizatorii administrației și asocia cheia publică a utilizatorului numelui logare a acestuia.
2.5.2
Interfața (automată) mașină-mașină bazată pe SOAP/XML (SOAP
=
Simple Object Access Protocol}
26
Apendicele 1 al Anexei 2
,
.............
--···
.,,,,, ....... .
/....-•"
,.,,,
.............
,/"///
1----
··• ....
Pachet de date
-
.................
··""·,., ........
·
··• .. , .....
..
"-
........
'•• .......
,
,.,,,.
'-------..J.._
-::::::
I
Fișier 1
J
Fișier2
L
_:..:_: _
_
I
I
Fișier n
Antet de fișier (vezi Apendice 2)
Înregistrare 1
Înregistrare n
Înregistrare 2
Înregistrare n-1
._
....... ,, ..
_
..... ,, ..
_,.
.....
Nu se utilizează vreun separator de înregistrare de ex. CR/LF
Apendicele 2 al Anexei 2A
DESCRIEREA ÎNREGISTRĂRII DIN ANTETUL DE FIȘIER
pentru Serviciul Mobil
TIPURI DE DATE
FORMATUL MEMORĂRII
(bandă fixă)
POZITIA
I -"
NREG '
ISTRA V
RII
OBSERVAT ,
U
Numărul fișierului
99
001 - 002
Conținutul fișierului
X(80)
003- 082
Codul continutului
I
fișierului
1)
X
083 - 083
Țara
X(3)
084-086
Abrevieri conforme cu Apendicele 1, Secțiunea
1 din Dicționarul de Date pentru Radiocomunicații
Numele persoanei responsabile
X(40)
087 - 126
Număr de telefon
X(20)
127 - 146
Număr de telefax
X(20)
147-166
Număr de telex
X(20)
167 - 186
Numărul înregistrări lor
9(6)
187-192
Data înregistrării
-ZZLLAAAA
193- 200
Tara de destinație
X(3)
201-203
Opțional
Rezervat pentru utilizări viitoare
X(16)
204- 219
1)
O
lista completă
N
noi intrări
M
modificări
D
anulări
A
răspunsuri
Există lungime fixă a înregistrării
fără
separatori.
I
2
3
4
5
6
7
8
IA
Frecvența
de
emisie
Unităti
de frecventă
9(5)V9(5)
X
Unităti
de frecventă
k:
kfu
M: MHz_
G:
GHz
001-011
012-012
li
I
IA/1Y '
: cel
puțin
unul din
cde
două câmpuri
vor
fi
completate
lZ
Categoria frecvenței
X
vezi Apendicele 4
013 -
013
1
IA
completat:
IZ
este
le
gat
de
I
A
. IA ,
blank":
IZ
este
le gat
de I Y
6A
Clasa
stației
X(2)
vezi
Apendicele
5
014-015
2
IA
completat:
6A
este
legat
de
IA
l
A
ăblank":
6A
este
legat
de
l Y
6B
Natura serviciului
X(2)
vezi Apendicele 6
016-017
2
I
A completat :
6B este legat de
LA
IA
ăblank": 6B este
J=at
de
I
Y
62
Categoria
utilizării
X(2)
vezi
Apendicele
7
018
• 019
2
IA
completat:
6Z
este legat
de IA IA
, blank": 62 este legat de lY
IOZ
Ocuparea canalului
9
O:
discontinuu
020
-020
1
ă
blank" înseamnă O
I :
continuu
vezi Anexa
5
2C
Data punerii
în
funcțiun e
ZZLLAAAA
021
-
028
8 ăblank"
sau completat
în
Legat
de
IZ, 22, 13Y
conexiune cu
I
Z,
2Z,
13Y
4A
Numele
stației
X(20)
Pentru abrevieri vezi Apendicele 8
029 • 048
20
In
programul calculatorului 4A nu este
verificat
IA completat: 4A este
legat
de
l
A IA
ăbla nlC :
4Aestelegatde lY
4B
Țara
X(3)
049
- 051
3
Țara în care
este
localizată
stația
Formatul inregistrării pentru schimbul de date in cazul Serviciului Mobil Terestru
29
9
30
1
2
3
4
5
6
7
8
4C
Coordonatele geografice ale stației sau centrul zonei de serviciu
9(3)X9(2 )9(2)
9(2)X9(2)9(2)
3 caractere : gradele longitudinii I caracter : E(Est) sau W(Vest)
2 caractere : minutele longitudinii 2 caractere : secundele longitudinii 2 caractere : gradele latitudinii
I caracter : N(Nord) sau S(Sud)
2 caractere : minutele latitudinii 2 caractere : secundele latitudinii
Coordonatele vor fi indicate cu secunde și sunt bazate pe WGS 84
052 - 066
15
Dacă 4C este omis, înseamnă că există o (cerere de) coordonare pentru toată țara (INTR)
1A completat: 4C este legat de 1A lA ăblank" : 4C este legat de IY
40
Raza zonei de serviciu
9(5)
In
kilometri nu este pennis .,balnk- ul"
067 - 071
5 Dacă 6A nu începe cu "M"
Legatcu 4C
4O este întotdeauna
O
4Z
!nălțimea amplasamentului stației deasupra
nivelului mării
9(4) or
S9(3)
1n
metri
072-075
4 Este valabil numai dacă 6A
Legat cu 6A
începe cu "F"
7A
Desemnarea emisiunii
X(9)
Primele 4 caractere: lărgimea de bandă necesară următoarele 5 caractere: clasa de emisie (vezi
Articolul 2
și Aoendicele I al RR)
076- 084
9 Primele 7 caractere sunt
Pentru UMTS sau IMT 2000 toate cele 9 caractere sunt obligatorii
obligatorii, unnătoarele 2
caractere sunt opționale (sau
,,blank")
8B1
Puterea maximă radiată a statiei
S9(3)V9
In dBW, omitere doar pentru
Rx
085 - 090
6 Dacă IA este omis, 8B1 va fi
Legat cu IA
de asemenea omis
8B2
Tipul antenei de referință
X
X=E pentru e.r..p., X=I pentru e.i.r.p.
Nu se permite ăblank-ul"
091 - 091
I
Legat cu 8B1 dacă este prezent Legat cu 90 dacă este prezent
9A
Azimutul radiației maxime
9(3)V9
In grade cu o zecimală de la OOO.O 359.9, sau ăblank"
- Pentru antene nedirective 9A este ăblank"
092 -096
5 Dacă 6A începe cu ''M", 9A
Legatcu6A
este întotdeauna ăblank"
9B
Unghiul de elevație pe dire;:ția de radiație principală
S99V9
ln grade cu o zecimală, intre -90.0-
90.0 sau ăblank"
Elevația negativă înseamnă orientare spre pământ
Pentru antene nedirective verticale 9B este ăblank"
097 - 101
5
lA completat: 9B este legat de IA lAăblank"
9
9
Lungimea înreg i strărilor este fixată la 219 octeți, fără utilizarea vreunui separator de înregistrare.
31
(
*
l
DDR: D i cționaru l
d e
D a te pentru Radio c o m un icaț ii
I
2
3
4
5
6
7
8
9 D
Polarizarea
X(2}
Cod urile
prezentate
în
Apendicele
1 0
102
-
103
2
IA comp l etat: 9 0
este
legat de
IA
IA
ă
blank
" :
9 0
este
legat de
I
Y
9G
Câștigul antenei de recepție pe direcția din
9Ași 9B
99V9
lndB
Omitere
d
oar
pentru
T
x
',
Dacă
l Y
este co mpletat ,
dar
9G
este omis, este necesară
o a
doua
înregistrare ce conține
infonnații
semnificative ( antena
de
r ecepție a emițătorul u i
diferă de
antena
de
emisie)
104
- 10
7
4
Legat
c u I Y, 8B2, 9A,9 B
9XH,9XV
9Y
]nălțimea
antenei
deasupra
solul u i
9(4)
Inmetri
108
-
llJ
4
I
A completat:
9Y
este
l
egat
de
1 A I A
ă blank"
:
9Y este
legat
de
I Y
9XH
Tipul antenei
orizontale
9(3)X(2)9(2)
veziAnexa6
11 2-118
7
Dacă
9A este ăblank", 9XH
Legat
cu 9A
este 000N D 00
9XV
Tip ul
antenei
vertica l e
9(3)X(2)9(2)
vezi
Anexa
6
11 9
•
12 5
7
Dac ă 9B este ăblank", 9XV
Legat c u
9B
este OO0ND00
IY
Frecvența de
emisie
a
stației de
recepție
coresponde nt e sau
frecventa
de
receotie
9(5)V9(5)
X
Unități
de frecvență:
K:
kHz ,
M :
MHz , G : GHz
Omitere doar
pen
tru
Tx
126
- 136
1 37 -
137
11
Obligatoriu dacă IA
este
I
ă bl ank"
l3Z
Observații
X(S0)
Nu s unt p ermise
date necesare
p
en
tru
calcu le
138 -
1
87
50
Pentru UMTS/IMT 2000 codul de grup
se completează ăCODE
GROUP
=
xxxx"
13Y
Statutul
coordonării
X
Vezi Apendicele 9
1 88
-
1 88
I
2W
D ata cererii
de
coordonare
ZZLLAAAA
în
lista
completă
nu
este
n ecesar
189 -196
8
22
D ata
finală
de obținere a coordonării
ZZLLAAAA
Se poate
o mit e
197
-
204
8
13X
R efe rința
co ord o n ă rii
c ec
Z2
pppppp
F F
R
o
C : cod de ț ară
confo 1m cu App.l S ecț iu nea 9
al DDR
Z: an ul co o rd onări i ini ț iale P: id enti fi c ar ea
p roce sului
F : numărul
de ordine
al. frecvenței
R : numărol d e înreg istrări asociate O: numărul d e o rd i n e
al înregistr .
C :
T a ra
ca r e ce r e c oord o n are
F : m ai mu l t e coo r donă ri p e ntru un
s in gur am pla s a ment
20 5
-
2 19
15
R efe rin ta
co ordonării
es te uni că . F,O
ș i R sunt valori num e ri ce
mai mari ca O
O
este
m a i mic sau egal cu R
Apendicele 8 al Anexei 2A
CÂMP4A:
ABREVIERI ȘI CODURI UTILIZATE CÂND NUMELE STAȚIEI DEPĂȘEȘTE 20 DE CARACTERE
Abrevieri
Explicare
B BRDG C
CL
CP CY OPT
E
ET FT FIR
GF
GR HLL HR
I
INTR
JN
L
LSTN MT MTN
N
NO NTL PK
PMSTN PT
RV
s
STN
so
TR V VLY
w
Plajă Pod Cap Central
Tabără (camping) Oraș Departament
Est Stat
Fort (bază militară) Turn de foc (foișor) Golf
Mare Deal Port lnsulă(e)
Utilizare pe întreg terltoriul țării Joncțiune
Lac Far Munte
Munte(ți) Nou Nord Național Vârf
Stație de pompare Port (vezi HR) Râu
Sfânt Statie
sud
Turn
Oraș (vezi CY) Vale
Vest
Dacă sunt necesare abrevieri suplimentare, se vor utiliza cele listate în Apendicele 7 al Sectiuniî 9 din Dictionarului de Date de Radiocomunicatii.
'
'
'
Apendicele 9 al Anexei 2A
CÂMP 13Y: STATUTUL COORDONĂRII
A
Pentru informare : asignarea descrisă nu se supune unei proceduri de coordonare și vreunei cerințe de protecție.
B
Cerere de acord.
C
Acord fără rezervă.
D
Acord cu conditia ca teste de functionare să demonstreze dacă este posibilă
J
'
coexistenta.
'
E
Acord pe bază de non-perturbație (NIB- Non lnterference Basis); revocarea acordului și orice cerere de încetare a emisiilor în chestiune necesită dovezi că perturbațiile prejudiciabile au fost cauzate de asignările al căror statut a fost deja stabilit și care în mod normal ar trebui să fie descrise într-o înștiințare asociată.
F
Acord supus unor cerințe identice sau echivalente cu cerințele RR 4.4 (Protecția serviciilor cu atribuire primară).
G
Acord, fără nici o rezervă în ce privește perturbațiile ce pot fi cauzate de asignarea în discuție; solicitantul este, oricum, informat că există un risc de perturbație din cauza asignărilor al căror statut a fost deja stabilit și responsabilitatea pentru orice astfel de risc îi revine; una sau mai multe înștiințări asociate pot fi trimise;
H
E+G
M
Cerere de acord urmând unei modificări de coordonare după un răspuns cu cod
E,
G,
H,
Y sau Z.
P
Asignări conforme cu acordurile de frecvențe preferențiale (1.3.2 al Acordului), cu planurile de rețele geografice (1.3.5 al Acordului), cu acordurile de frecvențe partajate (1.3.3 al Acordului), cu frecvențe care utilizează coduri preferențiale (1.3.6. al Acordului) sau frecvențe folosite pe baza unor acorduri între operatori (1.3.7. al Acordului).
R
Anularea coordonării.
W
Retragerea cererii de coordonare.
Y
Refuzarea cererii de acord, dar o sugestie alternativă este formulată în coloana 13Z.
Z
Refuzarea cererii de acord.
CÂMP 9D:
POLARIZAREA
Apendicele 1O al Anexei 2A
SIMBOLURI UTILIZATE PENTRU A INDICA POLARIZAREA
Polarizarea
Simbol
Definitia
Liniar - orizontală
H
Vectorul intensitătii câmpului electric este în plan orizontal.
Liniar - verticală
V
Vectorul intensitătii câmpului magnetic este în plan orizontal.
Oblică pe partea dreaptă
SR
Vectorul intensității câmpului electric este într-un plan rotit cu 45 de grade în sensul acelor de ceas, pornind din poziția
verticală, asa cum se vede din punctul de emisie.
Oblică pe partea stângă
SL
Vectorul intensității câmpului electric este într-un plan rotit cu 45 grade în sensul invers acelor de ceas, pornind din poziția
verticală, așa cum se vede din punctul de emisie.
Circulară pe partea dreaptă sau directă
CR
Vectorul intensității câmpului electric, observat în orice plan fix, perpendicular pe direcția de propagare, privind pe direcția de propagare, se rotește în timp spre dreapta, sau în
sensul acelor de ceasornic.
Circulară pe partea stângă sau directă
CL
Vectorul intensității câmpului electric, observat în orice plan fix, perpendicular pe direcția de propagare, privind pe direcția de propagare, se rotește în timp spre stânga sau în
sensul invers acelor de ceasornic.
Duală (dublă)
D
Când componentele polarizate vertical și orizontal de amplitudini sensibil egale sunt radiate fără un control particular al relației de fază dintre ele.
Uzual, sursele polarizate vertical și orizontal pot fi deplasate una față de cealaltă, astfel încât polarizarea rezultantă variază între circulară și oblică în funcție de unghiul de
azimut.
Mixtă
M
Termen colectiv ce se aplică când sunt radiate ambele componente: verticală și orizontală, inclusiv pentru cazurile cu polarizare oblică, circulară și duală.
2.2
Formatele uzuale de discuri
Când se utilizează dischete sau poșta electronică, trebuie să se respecte următoarele specificații:
-
formatul MS-DOS;
codul de caractere: IBM - PC, format: ASCII, lungimea caracterelor: 8 biți; Pentru Serviciul Fix:
lungime variabilă a înregistrării de date câmpurile de date sunt separate cu semicoloane
sfârșitul fiecărei înregistrări este marcat cu un "carrîage return"
Detalii despre structura fișierului sunt date în Apendicele 1. Formatul înregistrărilor este descris în Apendicele 3.
2.3
Poșta electronică
Următoarele specificații se recomandă la folosirea poștei electronice :
Corespondența
numai printr-o adresă de e-mail distinctă, de exemplu coordination@administration.landcode.
Partea cea mai importantă a e-mailului este un fișier de date, așa cum este definit în Anexă
La ăsubiect" se va trece numărul (numerele) de referință al țării (câmpul 13X) Dacă fișierul de coordonare conține mai multe numere de referință, așa cum sunt precizate la
ăsubiect",
poate fi utilizat mesajul din e-mail.
Pentru documentare și identificarea erorilor, cererea (cererile) de referință pot fi anexate în txt, Word sau format PDF
Stabiliți numele fișierului (fișierelor) de date pe bază bi sau multilaterală și începeți cu
ăF _"
Formulați în engleză textul adițional, utilizarea altor limbi va face subiectul unor acorduri bilaterale
Marcați cererile împreună cu persoana responsabilă pentru întrebări Confirmați prin mail primirea cererilor electronice de coordonare
Dați ăreply" la mesajul original pentru a raporta erorile sau problemele
Trimiteți prin fax răspunsul la cererile de coordonare (în ceea ce privește aspectele legale) sau, în cazul în care acestea au fost adoptate bi- sau multilateral, prin poșta electronică.
Apendicele 1 conține detaliile privind structura fișierului de date. Apendicele 3 definește formatul înregistrării.
2.4
FTP
Următoarele specificații sunt recomandate atunci când se utilizează FTP între două țări:
Fiecare țară afectată va pune în funcțiune un spațiu FTPA în care se definește un punct de intrare pentru țările solicitante (printr-un cont). ln acel punct de intrare, vor fi realizate două subdiviziuni, una pentru cererile sosite din altă țară și una pentru răspunsurile la cererile sosite din partea țării afectate.
Folder-ul
solicitat
trebuie să permită operațiuni
de scriere
(nu se permit modificările sau ștergerile) pentru țara solicitantă și de citire pentru țara afectată. Folder-ul de răspuns trebuie să permită operațiuni de citire pentru țara solicitantă și de scriere pentru țara afectată.
Țara solicitantă își va înainta cererile folosind fișiere care să indice data, ora și administrația (formatul F_AAAALLZZ-HHMM-ADM.TXT). Pentru documentare și clarificări, vor fi adăugate documente adiționale în format Word sau PDF, cu diferite extensii.
-
Țara solicitantă poate trimite corecturile la fișierul orig nal folosind același nume de fișier și adăugând la numele acestuia _CORECTURA
Răspunsurile vor fi înaintate folosind nume de fișiere care conțin numele original al fișierului, la care se adaugă data, ora și administrația căreia i se răspunde, în același mod ca și în cazul cererii. La o cerere complexă pot fi date răspunsuri multiple.
În cazul în care țara afectată descoperă erori în formatul fișierului sau are alte probleme cu fișierele primite, țara afectată va adăuga în folder-ul de răspuns un fișier cu text în care să descrie problema și care să conțină în format numele fișierului F_
AAAALLZZ-HHMM-ADM_ERROR.TXT).
Apendicele 1 conține detalii privind structura fișierului. Apendicele 3 definește formatul înregistrării.
2.5
https
tări:
'
Următoarele specificații sunt recomandate atunci când se utilizează https între două
Folosind această metodă sistemul poate schimba informații în cadrul unui canal de
comunicații criptate, în timp ce autentificarea utilizatorilor se realizează prin certificate digitale. Sistemul poate fi accesat atât cu ajutorul unui simplu program de navigare pe Internet, cât și folosind sisteme automate.
Această metodă are o arhitectură client-server, în care serverul central asigură serviciile pentru utilizatorii diferitelor administrații. Schimbul de informații este realizat prin protocolul https, care asigură un canal criptat între utilizator și serverul web.
2.5.1
Interfața web (acces manual)
Utilizatorii diferitelor administrații accesează sistemul prin adresa paginii de Internet (URL) printr-o pagină web. După autentificarea cu succes a utilizatorului aceștia pot opta pentru unul din cele trei articole de meniu diferite:
•
Înaintarea informatiilor de coordonare
La acest articol de meniu, utilizatorul poate selecta pe computer Anexa 2A, pentru a încărca pe server. Pe parcursul procesului de încărcare, sistemul verifică datele din punct de vedere sintactic și semantic. În cazul în care există vreo eroare (erori), utilizatorul va primi un mesaj de eroare, conținând descrierea problemei. În cazul în care încărcarea se încheie cu succes, sistemul va cere semnătura digitală a utilizatorului, folosind perechea cheie și certificatul asociat (emis de o autoritate de certificare), care sunt memorate în programul de navigare pe Internet sau în smart card. O semnătură digitală reușită va genera tranzacția, care va fi procesată de sîstem.
•
Descărcarea informatiilor de coordonare
în acest articol de meniu, utilizatorul poate descărca răspunsurile privind coordonarea primite de la diferite administrații într-un singur fișier pe computer.
•
Activitatea utilizatorului (propriu)
În acest punct al meniului, utilizatorul poate verifica logările care privesc propria sa localitate.
Administrarea utilizatorilor sistemului este realizată prin paginile de web administrative,
disponibile doar pentru personalul din IT care operează sistemul. Prin aceste pagini web administratorul de sistem poate înregistra diferitele administrații în sistem, poate defini utilizatorii administrației și asocia cheia publică a utilizatorului numelui logare a acestuia.
2.5.2
Interfața (automată) mașină-mașină bazată pe SOAP/XML (SOAP;;; Simple Object Access Protocol)
Același schimb de informații se poate realiza prin mesaj SOAP. Mesajele SOAP pot transporta toată informatia, inclusiv cea referitoare la semnătura digitală.
În cazul înaintării unui esaj SOAP lipsit de eroare, sistemul va genera un răspuns SOAP semnat digital care va conține ID-ul tranzacției și alți parametri al mesajului SOAP transmis (de exemplu ID-ul tranzacției, numele stației).
Sistemul generează mesajele SOAP continând răspunsurile coordonării din baza de date în fiecare zi.
Sistemul automat al membrilor administrațiilor va descărca mesajul, verifica sursa mesajului în timp ce sistemul central va jurnaliza descărcarea făcută cu succes.
Apendicele 1 conține detalii privind structura fișierului. Apendicele 3 definește formatul înregistrării.
3.
Descrierea formatului caracterelor prezentate în Apendice
X
alfanumeric
9
numeric; se pot ignora șirurile de zerouri de la sfârșitul părții zecimale
V
punct de departajare a zecimalelor
S
indicarea unei valori numerice cu semn; lipsa semnului înseamnă o valoare pozitivă; semnul va fi aliniat dreapta la valoarea numărului
DO
ziua (numeric; gama de valori: 01 - 31)
MM
luna (numeric; gama de valori: 01 - 12) YYYY
anul (numeric; gama de valori: >1900)
CCC
cod de țară, conform cu Secțiunea 9, Apendice 1, din Dicționarul de Date de Radiocomunicatii
zz
pppppp
FF R
o
anul coordonării inițiale (numeric; numai ultimele două cifre ale anului) identificarea procesului (alfanumeric)
numărul de ordine al frecvenței (numeric) numărul de înregistrări asociate (numeric) numărul de ordine al înregistrării (numeric)
3.1
Câmpurile alfanumerice
Câmpurile text sunt aliniate stânga. Setul de caractere este ASCII. Sunt permise:
-
A ... Z
O ... 9
+ , - ,
I
, * , . și "blank".
3.2
Câmpurile numerice
Câmpurile numerice sunt aliniate stânga. Lipsa semnului se întelege ca valoare pozitivă. Semnul este aliniat stânga în raport cu numărul. În câ purile numerice, zerourile de după punctul de departajare a zecimalelor pot fi omise.
Apendicele 2 al Anexei 2B Apendicele 2 al Anexei 2B
DESCRIEREA ÎNREGISTRĂRII DIN ANTETUL DE FIȘIER
TIPURI DE DATE
FORMATUL MEMORĂRII
OBSERVAT ,
U
Numărul fișierului
99
Conținutul fișierului
X(80)
Codul continutului fișierului
'
1)
X
Țara
X(3)
Abrevieri conforme cu Apendicele 1, Secțiunea
1
din Dicționarul de Date de Radiocomunicatii
Numele persoanei responsabile
X(40)
Număr de telefon
X(20)
Număr de teletax
X(20)
"e-mail"
X(40)
Numărul înregistrărilor
9(6)
Data înregistrării
DDMMYYYY
1)
O
tista completă
N
noi intrări
M
modificări
D
anulări
A
răspunsuri
Sfârșitul unui fișier precum și al unei înregistrări se face cu "carriage return" (CR sau CR/LF). Ca separator între câmpuri se va utiliza punctul și virgula (;) atât în antet, cât și în înregistrare.
Apendicele 3 al Anexei 2B
DESCRIEREA TABELULUI DE DATE PENTRU SERVICIUL FIX
numărul coloanei
numele coloanei
1
Identificarea câmpului
2
Numele câmpului (caracteristic)
3
Formatul înregistrării
4
Definiții (valori posibile)
5
Observatii
6
LunQlmea elementului de date
7
Validare
8
lnformatii corespondente
Observație generală :
Administrația cu care se dorește coordonarea nu îi este permis să schimbe conținutul nici unui câmp, cu excepția câmpului 13Y, care trebuie să fie schimbat și a câmpului 132, care poate
fi
schimbat, de exemplu pentru a anunța motivul(-ele) pentru dezacord (indicarea unei referințe de coordonare etc.). Dacă pentru comentarii este nevoie de mai multe caractere decât cele disponibile în 132, atunci poate fi utilizată hârtia sau alte medii de transmitere a informatiei.
'
51
Formatul inregistrării pentru schimbul de date in cazul Serviciului Fix
I
2
3
4
5
6
7
8
OA
Tipul intrării
X(3)
Tx=emițător Rx=receptor Ptx=emițător pasiv
Prx=re,:;eptor pasiv
3 Obligatoriu
IA
Frcrvența
9(5)V9(5)
li
Obligatoriu
!Al
Unitatea pentru frecvență
X
k:kHz, M:MHz, G:GHz
I
IZ
Categoria frecvenței
X
Vezi Apendicele
4
I Obligatoriu
6A
Clasa stației
X(2)
Vezi Apendicele
5
2
6B
Natura serviciului
X(2)
Vezi Apendicele 6
2
6Z
Categoria utilizării
X(2)
Vezi Apendicele 7
2
2C
Data punerii în funcțiune
DDMMYYYY
8
4A
Numele stației
X(40)
Pentru abrevieri vezi Apendicele 8
40
4A nu este verificat de programele computerului.
I
2
3
4
5
6
7
8
4B
Țara
X(3)
Țara
de
amplasare
a
stației
(
4C)
3
Obligatoriu
4C
Coordonatele geografice
9(3)X9(2)9(2)
9(2)X9(2)9(2)
3 caractere
:
gradele longitudinii I caracter
:
E (Est) sau
W
(Vest)
2
caractere
: minutele longitudinii
2
caractere
: secundele longitudinii
2 caractere :
gradele
latitudinii
I
caracter:
N(Nord)
sau
S
(Sud)
2 caractere: minutele latitudinii
2
caractere : secundele
latitudinii
Coordonatele vor fi
indicate
cu
secunde
și
sunt
bazate pe WGS 84
15
Obligatoriu
42
!nălțimea amplasamentului stației deasupra nivelului mării
9(4) sau S9(3)
ln metri
4
Obligatoriu
7A
Desemnarea emisiunii
X(9)
Primele 4 caractere
:
banda necesara urmată de 5
caractere : clasa
emisiunii (veri
Art.
S2
și
Apendicele
l
al
RR)
9
Primele 7 caractere
sunt
obligatorii
7H
Numele
producătorului echipamentului
X(20}
20
Obligatoriu
*
71
Tipul echipamentului
X(20)
20
Obligatoriu "'
52
l
2
3
4
5
6
7
8
7K
Capacitatea maximă a legăturii
X(IO)
Vczi Apendicele 11 Dacă lipsește, valoarea se va considera ăX"
lO
Obligatoriu
7G
Masca densității spectrale de emisie / masca selectivității receptorului
Frecvența atenuarea frecvența atenuarea frecventa atenuarea frecventa atenuarea frecvența atenuarea frecvența
atenuarea
9(5)V9(5)
9(2)V9
9(S)V9(5)
9(2)V9
9(5)V9(5)
9(2)V9
9(5)V9(5)
9(2)V9
9(5)V9(5)
9(2)V9
9(5)V9(5)
9(2)V9
Vezi Anexa 38 figura 7
toate frecven1ele sunt în MHz toate atenuările sunt
în
dB
11
4
11
4
li
4
11
4
11
4
11
4
cel puțin o frecvență și o atenuare sunt obligatorii; atenuarea cea mai îndepărtată trebuie să fie min. 40 dB
7Gl
NFD 1
9(2)V9
în dB, vezi Anexa 3B
4
7G2
NFD2
9(2)V9
în
dB, vezi Anexa 3B
4
7G3
ecartul intre canale
9(2)V9(3)
în MHz
Dacă nu se cunoaște, administrațiile vor putea să-l derive din desemnarea emisiei, conform cu Apendicele 12
7 Obligatoriu
8B
Puterea maxim radiată de stație
S9(3)V9
îndBW
6 Obligatoriu în cazul unui
emitător
53
I
2
3
4
5
6
7
8
8B3
ATPC
9(2)
gama dinamică în d.B
Dacă lipsește,
valoarea
implicită
va
fi
O
2
9A
Azimutul
9(3)V9
ln grade cu
o
zecimală de la
OOO . O - 360.0
5
Obligatoriu
9B
Elevația
S9(2)V9
1n
grade cu
o
zecimală
Elevația negativă
înseamnă orientare către pământ
5 Obligatoriu
90
Polarizarea
X(I)
este
permis numai
"H" sau "V"
I
Obligatoriu
9H
Nivelul puterii de
zgomot a receptorului
FKTB
S9{3)
indBW
4 Obligatoriu pentru
receptoare
9L
Pierderi pe
conexiuni și
linii
9(2)V9
îndB
Dacă lipsește, valoarea imolicită
va
fi
O
4
9Y
!nălțimea antenei deasupra
nivelului solului
9(4)
or
S9(3)
în
metri
4 Obligatoriu
13Z
Observații
X(50)
Nu sunt
paroise date necesare pc:ntru calcule
50
13Y
Statutul
coordonării
X
Vezi Apendicele
9
I
2W
Data cererii de coordonare
DDMMYYYY
ăblank"
sau completat în concordantă cu IZ,
IJY
Nu
este
necesară în lista
completă
8
22
Data finală de
obținere
a coordonării
DDMMYYYY
ăblank"
sau completat în concordanță cu IZ,
IJY
8
13X
Referința
coordonării
cec
yyyy
ppppppp
FF
RR
00
C :
cod
de țară
conform cu
Apendicele
I,
Secțiwiea
9
din RDD
Y: anul coordonării
inițiale P:
identificarea
procesului F: numărul de
ordine
al
frecvenței
R: numărul înregistrărilor asociate
O: numărul de ordine al înregistrării
C: !,ara care cere coordonarea
F :
mai multe coordonări pentru un singur
amplasament
20
Obligatoriu
Referința
coordonării
este unică.
F,
O i R sunt
valori
numerice mai mari decât
O
O este
mai mic sau egal cu R
54
1
2
3
4
5
6
7
8
9XM
Numele producătorului antenei
X(20)
Vezi Anexa 12
20
Oblieatoriu *
9XT
Tipul antenei
X(20)
20
Obligatoriu
*
9XFL
Frecvența de lucru inferioară
a antem:i
9 (2)V9(3)
în
GHz.
6
9XFU
Frecvența
de lucru superioară a antenei
9(2)V9(3)
în
GHz
6
9XI
Câștigul antenei
9(2)V9
îndB
Poate fi calculat din diametrul antenei
**
4
Obligatoriu
9X
Date despre antenă
Caracteristica
de
radiație copolar:ă
Numărul
de
date
pentru
caracteristică
Tabel cu unghiuri și atenuări
Caracteristica de radiație
crospolară
Numărul de
date
pentru
caracteristică
Tabel cu unghi u ri
și
atenuări
X(Z)
9(3)
9(3)V9;9(2)V9
X(2)
9(3)
9(3)V9;9(2)V9
Dacă 9D=' '
V":VV sau CP
Dacă 9D="H":HH
sau CP
unghiurile
în
grade, atenuarea în dB
Dacă 9D="V":VV sau
CP
Dacă 9D="H" : HH sau
CP
unghiurile în
grade, atenuarea în dB
Dacă lipsește
se
va lua
din
Apendicele 13
2
3
9
2
3
9
in funqie de
polarizare
în9D
incepând
cu atenuarea
de la
0°, vor
fi
furnizate toate
valorile
importante până la cel puțin 180°
Dacă valorile între I 80°
și
360 °
lipsesc, caracteristica
este simetrică
în funcție de polarizare în9D
Începând
cu
atenuarea de la 0°, vor
fi
fumizate toate valorile
importante
până la cel puțin 180 °
Dacă
valorile
intre 180°
și
360°
(sau valori
negative în grade) lipsesc, caracteristica
este simetrică
*
Manufacturer și type have tobe unique
identifier.
Incase of default data, these data items are marked cu
"DEF AULr'. It is not necessary that unique identifier have
to
be real names of manufacturer or type.
u
Using formula:
G-10
•
Io{<
Def:;o.ss]
D
=
diameter [m] ,
f= frequency [Hz] , c
=
speed
oflight
[3*10s m/s]
55
PTXR2 înregistrare 7 :
OA
..
IA
..
4C
..
13X
cec
IYYYY
jPPPPPPP
jFF
jRR
100
!Rem.
PTX
14291.0
PtR
F
12005
10001251
I
Ol
j
08
I
01
I
RXA înregistrare 8 :
OA
IA
..
4C
..
13X
cec
IYYYY
ppppppp
FF
RR
00
Rem.
RX
14291.0
PtA
F
12005
0001251
Ol
08
08
Acestă legătură bidirecțională cu repetor pasiv va fi identificată prin aceste 8 înregistrări.
Dacă administrațiile solicită mai multe frecvențe pentru o legătură în același timp, se va utiliza FF pentru identificarea fiecărei frecvențe, de exemplu:
Legătură între PtA și PtB cu Fl / F' 1 :
F
20050001251010801
pentru TXA la FI
F
20050001251010802
pentru PRXR1 la FI
F
20050001251010803
pentru PTXRt la FI
F
20050001251010804
pentru RX 8
la FI
F
20050001251010805
pentru TX 8
la F'l
F
20050001251O10806
pentru PRXR2 la F' 1
F
20050001251O10807
pentru PTXR2 la F' 1
F
20050001251010808
pentru RXA la F'l
Legătură între PtA și PtB cu F2/ F'2 :
F
20050001251020801
pentru TXA la F2
F
20050001251020802
pentru PRXR 1 la F2
F
20050001251020803
pentru PTXR1
la
F2
F
20050001251020804
pentru RXs la F2
F
20050001251020805
pentru TXs la F'2
F
20050001251020806
pentru PRXR2 la F'2
F
20050001251020807
pentru PTXR2 la F'2
F
20050001251020808
pentru RXA la F'2
Legătură între PtA și PtB cu F3/ F'3 :
F
20050001251030801
pentru TXA la F3
F
20050001251030802
pentru PRXR 1
la
F3
F
20050001251030803
pentru PTXR 1
la F3
F
20050001251030804
pentru RX 8
la F3
F
20050001251030805
pentru TX 8
la F'3
F
20050001251030806
pentru PRXR2 la F'3
F
20050001251030807
pentru PTXR2 la F'3
F
20050001251030808
pentru RXA la F'3
Apendicele 8 al Anexei 2B
CÂMP4A:
ABREVIERI ȘI CODURI UTILIZATE CÂND NUMELE STAȚIEI DEPĂȘEȘTE 20 DE CARACTERE
Abrevieri B
BRDG C
CL
CP CY OPT E ET FT FIR
GF
GR HLL HR
I INTR JN
L
LSTN MT MTN
N
NO NTL PK PMSTN PT
RV
s
STN
so
TR
V
VLY
w
Explicare Plajă Pod
Cap
Central
Tabără (camping) Oraș Departament
Est Stat
Fort (bază militară) Turn de foc (foișor) Golf
Mare Deal Port lnsulă(e)
Utilizare pe întreg teritoriul țării Jonct , iune
Lac
Far Munte Munte(ți) Nou Nord Național Vârf
Stație de pompare Port (vezi HR) Râu
Sfânt Statie
sud
Turn
Oraș (vezi CY) Vale
Vest
Dacă sunt necesare abrevieri suplimentare, se vor utiliza cele listate în Apendicele 7 al Secțiunii 9 din Dicționarului de Date de Radiocomunicații.
Apendicele 13 al Anexei 2B
CÂMPUL 9X: TABELUL VALORILOR IMPLICTE PENTRU DIAGRAMELE DE RADIATIE COPOLARE
· i
I
I
-,
:
I
I
1
J
1
r
ffl
l
t
11111
I-
.
:'zo
·-
o.o
41.7
15.0
48 .
0
26.5
180 .
0
26.5
!lffil
E
41.2
15.0
48.0
26.6
180.0
26.6
ffli
41 .
0
15.1
48.0
26.8
180.0
26.8
===
"" m:I;!
""'
15 . 0
41.0
15.2
48.0
26.9
180 . 0
26.9
lffl
g-
15.0
41.0
15.4
48.0
27.1
180.0
27.1
15.0
41 . 0
15.5
48 . 0
27.2
180.0
27.2
15.0
41.0
15.7
48.0
27.4
180.0
27.4
15.0
41.0
15.8
48.0
27.5
180.0
27.5
15.0
41.0
16.0
48.0
27.7
180.0
27.7
- ii -----
15.0
41.0
16.1
48.0
27.8
180.0
27.8
;l - - mm:!i!lii!i,ii,;
15.0
41.0
16.3
48.0
28.0
180.0
28.0
=
m
t
-.
,1'l;
c1;C/'1flf,
15.0
41.0
16.4
48.0
28.1
180.0
28.1
\
2d.1
O
.
O
.
o
:
p
.
:
2
;
1;
f
f
!:{
.
ț•.
;
:
:fo
,
2
:
o.o
O
,
Q
•
-:
:
'
2
f
6:
··''.Ji
-:
,,
:
·
·
..
•?
•
·
..,-
r --
1
,
..
·
2Q
.
3
\
.
O.O
,
Ci
i
ff:
:
.f,
2
I
6
lf
' ,
• •
O.O
,:
j;
f!p;
;:)
2
f
-
t'
I•• : •".:, _-:•-P,<. •z-;'\.•
O.O
·.'
'.
O
c.
0
:
..,:J
-
:2;5'.
·,
ft{
,
,
1
_
5
!
'- 2 : 0 :
,
.
" 6 ··· .
O.O
.
:
O
·, ·
.
·
O
.
;=
2
-
.
Ș
,
.
·
,
.• /:
0. .
- '- r
ț
:,r
J;-l'
20.
·
7
:'
-
.
•
O.O
0
:
0
'
.
··•
2
•
-
.
.s
,- i
i
;;
0
,s
.
-
.
;
'
o
.i
;
;;\1
:
:
S
:··
-
.
:,,,
•">,"•• !: • ;{,,-
-
20
.
8
o
.
o
o.o
2
:
5
'
'
1
•
0
;
a
'
':'
t;
5
;
,
0.9
O.O
..
!;);O
2A
'
t
/
i
;
Q
/
3;
,t':țt
'
.,
2
1
o.o
i
O
:
_
O
:\'
.
2°
4
t
,,,.,
-
,
.
-,..
,
.' ••
· /
- (..
'
.
)-
'";"'i_\.;,,;;,
;
2
t
.t
.
O.O
••;
0
1
()
,
.
..,":
2,
;:f
21
-
.2
'.'
O.O
'.:
Q
'{
;
:'
2
Pit
'f
I iti
llffl)li'fflm';(
15.0
41.0
16.6
48.0
28 . 3
180.0
28.3
15.0
41.0
16.7
48.0
28.4
180.0
28 . 4
15.0
40 . 0
16.6
48 . 0
28.6
180.0
28.6
15.0
40.0
16.8
48.0
28.7
180.0
28.7
15.o
4o.o
16.9
48.o
28.9
180.0
28.9
15.0
40.0
17 . 1
48.0
29.0
180.0
29.0
15.1
40.0
17.2
48.0
29.2
180.0
29.2
15 . 0
33.0
15.3
40.0
17.4
48.0
29.3
180.0
29.3
15 . 0
33.0
15.4
40.0
17.5
48.0
29.5
180.0
29.5
15.o
33.o
1s.6
4o . o
17.7
48.o
29.6
180.0
29.6
15.o
32.0
15.4
4o.o
17.8
48.o
29.8
180.0
29.8
15.o
32.0
15 . 6
4o . o
18 . 0
48 . o
29 . 9
180.0
29.9
15 . 0
32 . 0
15.7
40.0
18.1
48 . 0
30.1
180 . 0
30 . 1
15.0
32.0
15.9
40.0
18.3
48.0
30.2
180.0
30.2
15.0
32.0
16.0
4o.o
18.4
48.o
30.4
180.0
30.4
·,
,
,r,. •
r_.
,;;
... lJ '
•
O
.
O
• '
!'>:O
i( i t
.2$ Z:
•
. ,
5
2 1:.
)
o.o
,r
o
.
;
-0
P,;
:4 1r
!flmBliflm
.
' .
.
.;::;.;_••- '
·!··\!-'oy. ,Jl:
. : '2, ,
'
,
O.O
(;)70 :i-;•:
f,
3:_
:.,
:2,
1
f
o.o
ă
0
i
so '., ' ·_, J
}
3 J
· 2 t 7
•
o
.
o
b.o
•
"·
f
î,1:,
/ll
:.1
·
p
11
J
:r.
iî'
a
21.
a ,:
O
.
O
,
o
;
o ·
.
î:î.
{
m
I
c
2U1
O.O
_;
O ,
, o
·
·,
t
i)
- -Bi
/ O O
o
·- - -
'
' .
.-- _,· -- <..; •1:·
1,1:)'
-· 22 ·:
O.O
'•,
2
;,
2'
1':.
mim
·;; t
:
;.o,
.:_;·:-i
'·-:··
r·
"' ... r
ț\
-;? ?J,
',
:..·
•
,,
""
"i:'
\]{I
22.
_ 1 ·:
O.O
,
Q
;
O
,
:
i
;
._-
'
:,''-';.
-•·
•..-.is.
*'-
'Ș
"
'
,; 22.
2; -
o.o
:,·,
mo
t
t
t
B
/
t
'
- -- -
-;.-. .. -: '
:·,
·
- >
-.::-,
l·
:
:-::;:e::· .
:;
n
,
3
;:
o
.
o
'.. o j
, o ..
';;'2
'(\;
t-
1::
imăâm
·:
-
-
,_!
o.o
••
·
O
f
rf
:
( i'
.
i
6
-¾
,
o
-
- • •, •
•
::-
••
' -
;ir
t
: ·-
ik
·
l
2
.
. 5 ;:
O.O
,. Q ) O
,
2
,
:::'f;
,
is
d
;
;)
·
'
22
;
6
O.O
o
.
:
·
o
:
)(•
;-·
/;f'i
g;,';'j<Q,;"
•
•'
I
-·
, 2 , 0- '1';'':' l l[
77
22.1
o.o
o . o • •
i
f
c
r
\'.
Ii:
.. ,,
"'
"'
'-'
<1d'l'll11'?
•
1
1';
78
s
I
I
I
.
·
I
••
(/),
z
.
.
I-,-
-
- .
=>
•
-·
[ ' & -
18 . 7
48 . 0
30.7
180.0
30.7
20 . 0
48 . 0
30 . 8
180.0
30 . 8
,
0
}
0
.'c,
Z:O
:\,::--
Q
)t
';,f
RQ:
J';t.
t4
iift
I
f>
iJ; ;
,
1
J
S
.f$J
l
:'l
(JA
l
;,r
9,-
,
'î§;
7
f:
2
iî\1
2
J.
O
'
:t3
.U
28
.
3
15.0
32.0
16.3
40
.
0
·:
f.
o
.
o
.
0
\
0
>
·,
2.0
.2
,
:[
0
;4
,,
.;,
,
,
u
n
r
}(
ii,_.)
$f
E,
;Qț
:."._ctr
s>
:3.:
8.\J
l'l'
5
,9;
,'t
Q.O
,
,,
9.
;
3
-:l'i
5
-
,
:
.<
Q.3'
s
:
4.cr
: ¼
3la, ,,
E32
;
0 ,:
\
6
:
!î ..
[
':4.Q;Q
;i;,
1.$
,
-9
,,,
44.3
.
:-
:
2
•
3
•• '
:•
Sc
q
: .- ---
';țf
,:t ?
':i
-· ,"; ,
-r-
fi.
;,
:
"" w
,
-
- *LțS
ip
I
;i
:
, ; ,·:•
14
..,,· ·
-
-;".i0>':'
·
,
:f
:rlr t
4 !,Jc;';f
Ff
►
s:;
!
·
'
•
•.
• < •.
•
.·
• ,
•
,'-"·{
•-t;)/.•;c
'<-'>'"u1'-il'""
îl•'.>"•,,•
• ,,,..
,--c·'IJ
:l','°•'"1"/i,>J
1-t'',/
iil!.i
s;>:,•·-·.
<< ,,;,
• •.•
•f!f '?'
"'.
)l',1/,
'C'.';:l_<r.,;i-;
țl.. •
•·0
• ""-,t;'-j,
·••.
9'''"c,,i-
il-,'"</.:!s1!'"'
.
2 .1
:
o.o
o
:
o
·
•
··
1.9
.
.,
0_3
·. \>
:3
}
9
L
fil;
,
1;;
_
if
itlit
s::
s
i!f1
i
'i
a:
_n;
q
t
e
; it
!5J
f
,
>
A
'9
(
9
."'il
>
JJ
e
'g
9
;
rt:
2 .o
'l-:·
f;\
$
}{r,
3
_
12
'to-
tw
:1
ti a
J
t!i
llil
t
1;9
ă
if
11
43
.
7
20
.
0
48
.
o
31
.
0
180.0
31.0
'f
23.2
o.o
o
,
o
J':
9
,
.
•
cfa
:"x
:
l
j
i
:f
9#
r%
:
:
Jl.t
t
L
lt
,î
i
ă
i
t:
l
it
,
:
J
-Oi:'3
1
Z
tsAi
1
tț
9
l!i-
'i
l
:?îi
jl
>J'iî
8i -i t
$i: to
:i;
1
1sț
}
43.1
20
.
0
48.o
31
.
1
180.0
31.1
_ 3
,
A
. o ț 4
23
_
3 ·
o
.
o
o o ·
Y
.
9
•i
.''-
23.4
o.o
o.o
:
1
J
g
:
1
y
{ r
-
:
ș
@
f'
i
!
.
;
f
'
l
,f
f
%
l1l
i/8 ț
::î'
f
:Pf .l
cr
r.t
.
cf
fl
1 8
H
1ă&.-O
i
ft.9.
t
.f 1>
;
3
i;
42.5
20
.
0
48.o
31.3
180.0
31.3
.i
a , â
--H
rs ,;;i1i: f
m
î
,t &
J:
i
i
A
l i rsl
l
1 r iv
'
2s
?o t i t ti r t
t1 t o
i l
f,
J
ȚJ.
g
\
H
i
-;;_
41.9
20
.
0
48
.
o
31.4
180.0
31.4
23.
_
s
o.o
-'
o o
".·
:
L
:1
.
:
t
;
.
J
i:
,s
r
'3
:·
s
ț
1fî?
1t
}âîdl itl
!
tî,
ț
.:
ff l
l
l
s
:
l
l" t
;!
î i
l
'Jf.
i 1t:b
'Ut
i'.M
l
'ii'&
f
!
.
t
:
4
1
•
41
.
3
20
.
0
48.o
31
.
6
180.0
31
.
6
iii
;
o.o
•
.
o o
\
;
,
1
,
a
i1
'
k
t
ci
t
i
&
-
Hffl
l
t
!ei
J t'
i
1
;i
1
t
i
i
t
î
w
I
J
ii
i
l
iî
l
r
t
:J
:- ?d
l
î
1'.lșJ
H'Z '
t
1
â1
1
tr
$.(
.
t
19
r
s
t
40
.
8
20.0
48
.
o
31
.
7
180.0
31
.
1
- 2
lt:
·
;
O.O
>
-
o
f
O
·"'
'
ii
(
i
f
6
;
'11
1?h
{
t
5'
i
"i
i
[
;i
)t{
\7-
f
l
?
t
s1
l
f
t
]
t
i
2
f
țțț
<
:{
!
o
'
;
.
,
}:r.;
*
i
TI
H
5 1<iw
t
f
âfilo
-1(
1
:
1
1
40.2
20
.
0
48.0
31.9
180.0
31.9
·
·
,
23
.
6
;.
o.o
·:
o
fu
'._
.
t.
8
'
1
;
o
I:i
t
}
i1
Jl
l
ț
ș
_i l
1f
J
1
}
1:
iH
l·l
il
t l
U
f
gf5
:-S:
îs
:i
'H
l
i
.
Q
Î?i
::Z
J
ă
1
" ].·t;
,%ltâ
r
39.7
20.0
48
.
0
32.0
180.0
32.0
- o
:..
b,,,:
e
·:>
o o
o
t
:-
-
1
·
.
8
.._.••
"'
o
>
·r
..
1
-
j;
:
r:1
1:
\
f, w w
m::J
f¼t
a o
ij. "ă J i
g
ț
-?4
:S+
9
-
: J,
'i
3
·i
i
1
'.l;
J
t
ț:
r.i
:
i
?
1
··
:;
,
9
;
0
.tt"
2
· ·
n
:;
39
1
20 o 48 o 322
180 o 322
,'ll
,9.
.
.
"
.
.
.
,
,
,
-.,
,. '.
<1
,
u
·x:.t:'!!l'!"
;.>
;sc,'l','
,(',)"
'+
'1
n
r;.
,-,.;
-'
."'
\,",
t
ă
o
,,.>
·
,
.
, .'"
'l"
,;i
si-
Z
.,,
J
1
.'!!l;
h
11?t,
'
d
ft
••
.\..l-"'
·'
'"'-'
• .!a!
s'lt-
]f tcv
,;,:,1.
J Wil ,;,.
:
I ' "
'-· ;,.. ,
'
..
•.
·•
, "'
·"'
;
.
.
,
.
.
.
I'
r.,
,••
·
.,,:.,
.,.
'.c
i
""' r"\l:;,,
""'""-"'fj',-
'll!,;'
,
f)Nf
l
">•'«'"'..
'fo.""'!f-lt
·
·
'••;ii! 'fi
"),:,),'!e,ț"•
;
li "'r•1•·
'ti,; c,,-•
.o<l"i·'>'"-
•
)>"
'i="''1l>,
'··
,,,,.,,
.-:..
c ;-
•
24
o.o
o
:
o
·
1.8
-
ă
ț
o
,
4
.î
3/\
3':s
1
l
i
t
;
'
tf
S? t
i
t/f
3!1:4'
{
,r
v.
"
,.,
0.)'
6
:
.
0
:t;
tif ;
,
q
9ffi
f
î!
,-gm
i
r;-:i,
2;3
:
0
1
'f
'
•.
4
J
H
a
j
1
li{
:e
J;
aa
:
·
15.
1c
10.0
1
l
39.o
20.1
48.o
32
.
3
180.0
32.3
'
'i!i
i
~','"'
m\l'-."Ji
.,.. •,:.> .;: ;tî -:.
i-
; r,P
, -
>' 'il'4i4f
· ff
-Q
;
p
1.
1
•
.o
)f
>'.
țt
a
:
5
·B;
{
!1
lt
l
5"z.W':5i
i
ti J.1<
3
:;;
i
,,
'li
i.::
n
1
" 22 1&
!â
f
11
:
l/Z
1
t
i
J>
.f.t
]l.
ij
. •H$.
$:Z
:
p
•
•
:ra
o
, o -
39.o
20.4
48
.
o
32.6
180.0
32
.
6
24.1
o
.
o
o.o
1..
7
:·
o
:
-
3
j
;f];
s
\H
wi
i
i
l
tir
14 lf.{
?
j
;'
s
/;
:
iI
D
i
e
lt i
s.
1
mil
9!&
t
;
:
o
1h -
ț
i
f
'
,
.
:.
ă
t J
f
t
20
:
i
39.0
20.3
48.o
32.5
180.0
32.5
24 ,
. 2
o . o
o.o
••,
-
" ·:
,
," .•
•
'·
· t
v;,11;
,•· "'"!·'i/!
>;Wi,,•,
'•''·'"''#5'
'
"
"°--
i1f"':
,.,.-,t.,;-,
"
,
"""l
\
':j_,
""'"'
.; /
<1
!i',,_
·
;,,
.
0
4
''''-"l ''·
•
,Z-A<
ir -,-. -
.·,
--•"<•
24.3
O . O
·
O.O
1'.
' -lilf ""-'i,ru.i'"T<'Bi, v .('= . > : t,, e '1f.•"1 . !' r '1> a
1
"
f
âf
<'ț .
n(s,
"""'i'J
J ., f,' ă " o
i
. ' O f: :J
l
. '" H """
V
,
• ·""'"',,1,,-
"}f;,,
,,,..,••,,_,,.
••...,..
- ,
-
'r
i-
7-;
:'
/
i)
;
:
•
L
:/
3
țj
}6
..$-
'
'ii
}
J;,
f:
f
i
f
j,;
.
;'6
,
_
2
;- 1l;5 9
;6 :&
:t
o
;
Vi
t
}
f
(,
3_i7 ; 1 ,
h
.,, 2p ; r: i
ii
39
.
0
20.6
48
.
0
32
.
8
180
.
0
32
.
8
24.4
o.o
o.o
1.i-
'/
of;
;
f
:
113
5
}
1
H
1 Ji:
g:.i
1 :
3
f
4
t
e
1t
tr
if1f
il
i3
« nil
i
9
{
s
*-
i
1 1
i
t
i
1:
r
5
1i
t
r
®
r:
ii
1
39.o
20
.
1
48
.
o
32
.
9
180
.
0
32
.
9
- i
1 ,
.-ț
'-f:' -0-:t <t'"·0·, ,e-;.\'<""
··"J:-··'yf'lă4-..f 1.- "-J -.ft: " -· t
J-"-i--
- -
-
-:1 : .,_'S\',;;
• -
.
-
! f '
g
·
.
Vt? 7,(-
•
.....
..:-::<;•,:;.:- ... ---v«-W'·
1:,;-:•.·%
-n:
· "-(·,•
):,.-r.-,,W:·{' -
,.,
24.5
o.o
o.o
:i
r
e
t
.i
;;
:!$
i4'.
if' !
\
ri i
Ts.tț
l
i
6.s
R;:I
H
3
lll
f.cl
Sti i
i:l
if
ffif
9
ț_
,9
f
[
,r,
i2zo
:H
t 1
t•
(3.1t
s
·
;o
c
·
:
0
)
:20
:0
1.
39
.
o
20
.
9
48.o
33.1
180.0
33.1
.''
.K: l!
'll
24
.
s
-
o.o
·
o.o
1.1
,
_,;
or
i rn tt ll i
,
J l â.
J. J t s{â
t
, ;- ț
ț j i :A
i l t
lt
'.f
î$
;t
22t
i
J.
m
J
]r6
i
!-i-
a
-:'
3
°s:
'tit:i
ii
o
'.o
39
.
o
21.0
48.o
33.2
1so.o
33.2
24.7
o . o
0 : 0 . ·
·
r.e
\
:,
o
:i
'"-"•'h<'Y\
,'
·
/
r" 3 -1 $ <
:
> 6 '
.
<
,
.
.
J '2o '
:
'
6
'
""•'l;'!fJ, <'•'"'·'• --·'M r
Y •·<
l,"
·,,c,,"
" li •""'''<#"" -,
tV
-,
·•-"'
'I'··.
..
i··•'=•.'
,J
3
i Ș.
s'E
&
1
':
"@t
6
:
W
6
1'
:,,.
fflf,
4f l l" l
f
i
{
t .
:if -h'k i
ifci ili ffi. t ) ;. 3P
O
!
l )1
,
-
.-•·.. '.ț·1,, -,..·.::•". ,.-
,-
--'.14. tt-;,n.ti - -
• !ț: 1
;....."1,t ,-:-,1<(,,d. kt'- -.zm .
.
.
-P
•._.--,M....
- "::'t- ·•.f,i-, ..:o,.<t
·, ·;f,t'T,
!-.
:--t!.
-:!"t
.,--.
't•. -
,f -1'
39.0
21 . 2
48.0 33.4
180.0 33 . 4
;
;,
f c
.: i
•
39 . O
21 . 3
48. O
33.5
180.0
•
33.5 .
39.o
21.5
48 . o
33 . 1
180.0
33.1
24.8
o
.
o
o
:
o
1.6
,:
•,~
Q'
i
4
!
$ț
/
II
ȘW
:fi
;
i
;·
5
.R
.
6
¾,ț
6
1,
1
7
-
e
•
,m
ț
,,
l
J9
2
'i
2
l,
.
t
o
]H
t
w
ll,
'l3.Q
;
O
)
4
,·
!
-
-
2b
1
lf.
f
24.9
o
.
o
o
:
o
....
.
'i
ă
6
b
..
'.:
\f
!e
:
Ja
:l
fîM
:
W
m
t
J
t
i i
Llf
e
1
t
l
!fi fllJîH
f
1
"'m
ii
tl
e
1i
:?ff
1i
f
J
l
f
oo
i'f
;tL
fatâ
;1
M
:;
:
t
îf
'
.
• :-·. ' .• ''''""'
-"';i/
.,,,. r-•><xc' '"''·" 1j;:
'ci
;e::,,<w,_,,
l î·'•"' · •-··.
•
•tirF
""'"$.Jffl
,;.;
:'"''
'ir:::ilil!
f
'' ;,.-, .
·•<<'IJ!•" ,,.. ,.,• .,.
•
, ..,..
•
•·
25
o.o
o.o
,
1
,
6
.';
t
::
0A
r
1
·s
3.
;
2
J,
n ,
1
4
1
{
'3;
::i
:;t
6
,
-'
5
t
;,
(e
'liî,
s
fa
iff
'9-Jl.t
l
h
;
(l
,li,;
1
a
&i
1
f
,Z(1tf
J.ll
:.w
J
)
t
1
f
1
:
ș
;
8
'.· J
,3
0
·1..r.
20
:®
39.0
21.6
48.0
33.8
180
.
0
33
.
8
.. 1(.
:4,,;
,_.
-...;,,-...·"i,'t-:;,.!'J..j,s•·:--;,-;.,,:,:;w,-,:t..,tif'··•T• t}"
""'f,:,
-ț,-'g--
n:i,;._ !Ji1t-l:f.·
"'"
_._,;:-;
l
-•.ir,-=-<>tț·" .'"·:
- ·-;.t·.'." -, -- ·
v_....
_.,,...,.,.--:,.,
·'¼·'"),'.· -
•
25.1
O
.
O
o
.
o
t
6
.
:;
0.4'.
•
-
3.
i
i
?
-t
A
f
¼':
A i a
t
C
f.:i
ă
;
'.<
d
l'
6 : 4 ,i.-.
.6
t
:t
i
i%
ă
:t
i1
k,
l3
f i
o9 ! 1@ 2: Q ț !
!f
lli1
'$
,a6 .o
.'n1
:f
8
[
9
;
c
3ă
}
r
, '.
2-0
Hl
:f'.
39.O
21
.
8
48.
o
34.0
180
.
O
34
.
0
">; '.
:'.3
5
i
H
:
:
4
îr<
:,til'
s
j 9
:@ !f, tlm 1t: 1
;1ți
ă'::O. t:r
1s : 11
1,#
12 _'. il
!
39 . o
21 . 9
48 .
o
34 .
1
180 . 0
34.1
39 . o
22.1
48.0
34.3
180 . 0
34.3
··: .-. ,;.,.:_ :T.
·"' ·:-,;.,, -· :;'.: ·« ":'-
v,»
•
·,- ;
"w,..,J:..':""i&i·
::f.i,,i.',,. ,..._;;,1
i': :tf-h -
'- f ::-;.,. :»
"'\ :-t::,:,,-:< ,).- - :,.,.•
.:::,i
3·(·
,,,-;.i,,
-;;, ;,_:f ·
- J:i-i<;
.:;,.>--.;.:r-,·
r.-,_ -:-.,
,;
,,_
,, ,
•
p.\-c 'iț·ht-:ilc ;••
25.2
o
.
o
o.o
,
, 1 ț 5 .:
6
: 4 :t;,
'l; 3 '
:2
'
;:
i
Y a l
<
t?
4
[
ă
·>i>
f;:
5
/
2
}\Hf
{
&
i
.
s
·
.io
: o ·i
f'
I
A
-1-
•
·
y,-,.:•
,,-•r..:;• •ț,,•,;
!-- -i.'f-'
-':'f. "•*•'
·•
:/
.'-t,:.-::r
®t
;
•fi-.;
;- ..;)
••••;
;-
ț-1
$ _-<,,•,,t;._•
:.,:.Y_":nvr:a.;::
-... c-•
!
Y,;o. "f' :
•t.1.;,:,j;_;";cS-'.
•"(."•':J't.
'. ·
:-y;•
:-f .•.,..;.. )/,
25.3
o
.
o
o . o .
/ 1. . 5 - ·
.0 !
4
:
Ht
6
'.
1;
,}·:a"
i
'!?
.1
r:
ef
'6l
:
· 1 ,îr:l
; t:4 :i·1 e '.
-a
H
e'
ț
f
9.
î!
;o
nț
j #
J;"
4
'i:2-ti
fHl
1:S;5,:1
Jl
>l3 ,o :
dr
l
d 9 ,
i
"J;' 32 :
t
2.11 1 0 :t
•
•
"'
"'
\s · i
-'
: 1
7
1;: 1
"'
9 t
"• •
;c
4 3
f
, '''"
t â
;, '"
"'2
"''"'"
tf.f> }
39.o
22.2
48.o
34.4
180 . 0
•
34.4_
: ;:
,
ff<;7
, 9
-.
1: ;,
,,,.,
.
•
3
b • 2 (
_ •; Q ;l ' J :' _ Q ț
' c 1
39
.
o
22.4
48.0
34 . 6
180 . o
34.6_
[
.
, ,
:
?
- - _,
'1
t
-: i
.
'
19
7, ,
{
, 3
0
1
.:
40 :
Uti
39.0
22.5
48.0
34.7
180.0
34 . 7
,
•
..
.,.
·
''""'•.-· '"'""K•-,,, ._,..,,,,,,
..,.....,,
'li-,.,;r..'il'i •
•
;•"lÎi'i'
' •.,..,·,
,,,,,.,., .,
--
•'"ȘJ! •
- - ,-
t
,.,;
-arl:'.i
""l"""
'Y
:.
·
,.,,.:.
i
"'""'
"
25.<r
o
.
o
,
. o : o ·.\..
:;c
11
1
s
"'
1
bw
,
w
:
:i
t
f
țț
,t
o/
f
ț_$
t\
3
:
o
,
t
r
l
.a
1
·\
6
:
4
R1
- w.
J
!
-;1
,
2
.5,
i .d
9
ib
,
2
î
t
t
N
if.
t
s
:
.,
'IB
.Q!O
J
..
.,
' 's-
<-
,·
,,--'"
,;
t r}/
).
1·"°R.
·
"'W2"·1.Cî,"!;'J
1!:
'i:
;;-- w\<.c
,.
..
'
><:=
·"'"
g
;'lîi' ,.,
.,',
K
"(
;
g
-.;
, -i''
:
".&11
;:-
-.s
,
•,
25
.
5
:
O
.
O
•
O
:
Q
\
,
"
'.ts
;
r t: O
A ·t .
)
'.11'
;
g
-i
}
4
;;
i,.
'>;2,
t•
:r
f
a,
1
l't,
7.
,
f
;
9
:ț,
1;2s4
3'
iif.
'.9
!
·
'"
i
2 v
l:
1
:t
.
J
.s
o
i
4 1 ,
-
""
v;
,
I·
•
,;
\
,-;l
U
;
i'i
:!{
;. :, _i v
:C
Slt-i
5.
:
-
:f
!\\" 3
'.5'
''1' ..6'
i1 îf.....; i Af
t
tZ -
'!"' 9J
m
,;;,
12
;
,
;'>,j:.
9
:
9
,¾,
F' '!
Q 'î;,;: J-5;:
Q l
•,
!3
0
1
O
.
O
o
?:
.
.;
1/
t
o
ț/
,i
;$f
?
¼:t , :J ;--
6
vț'
i"":it ).Sf-:·-
<, !
.',
•
li i
·
:;
v'!
.
,..pr&
\
ț
!
;r-
J'- -7"'
0
·1
4 J
9 -
:
'.rl'f- J
k
;
- .....-
.
'
22.8
48.0
35.3
23.0
23.1
38.0
38.0
i6.1
'
O.O
;
ci
)(
t
r:t
[
26 . 2
O . O
o:o ··-
·
. 1 ) i '>
: 'j
: o
:,
1
26 . 3
·
O.O
o.o
1J f
.
I
î
;.ț
f
l Jf! l;ă t
180.0 35.5
35.5
35.6
48.0
48.0
180.0 35.6
f
'.&
·_ț
i i:
;;
•.• "'-
_
:
,
'-
·'
'
••
-
· ,>.;1
;
.
'
---
.-
ii
38,0
23.3
48.0
35
.
8
180.0 35.8
;,
:
;
·ir
%
i
i
-
<a:,'. "· .
I.
}
:
I
:.
J.·
;;
;i
l
i:
:
Zl
;
t
t
i
i
l
i
l
l
}1:
1
::.
i
t,:
.i. - };,
:
:<
+ t
l
:·
.
5
-::;:
·S4 .,
·
'-
Mf
,
'l
A
..
'
o
f
·:
.,
2
;
e
:
:
,..
>"
,. N'-
·,
d t ·-··, , ,
2e.4
o.o
o.o
1
'•·,"'
••
,,.
::ilf
jțW1:,;,fl.';A""'-"""
'
·•·'
l''-
'
•
·"'"'';·%( "1"' ·
·1
_l',•; ,,s;,i
"%<"·"•'''· •""'l'"'
t
fii(ț3J
f :<
(
4
:
i
;;
n
i'f:
:
ts
it'ri
!:>
":
ii
Q
i
ț
l
J
ilit
'l.t
o:
k1
t
1:t.
"%
1
:
'.
ij
:1;
1
Q
!fll
i
1: is
@
21
.1
20.0
29.o
20.5
38.o
23.4
48.o
35.9
180.0
35.9
26,5
O
.
O
o;o
1.<\
;
d
:Jf
.;
f
a
t}tf
t
t.îă
i
tJf
!
li
t1
f
6
il
1
\i
Ul1
1
1
i
1lf
'1
ii
!1
i
1:
27.3
20.0
29.0
20.6
38.0
23.6
48.0
36.1
180.0 36
.
1
2e.a
o.o
o
. o
.. "
•
'o,
'f'C• ''
,;>>• ,,,,. ·'..<<is:i.P
<''',('\'•\f.i .•J;.'t,."
);
;,><
c'ei>t
!.fie
1!,r
);
îil
.,
,
.
.
,<l;/l•'
'
• ·
_
'.
\fj,"\1-'
'e'I illl \'J.."l);;
#.f
fi
i"oi
·
26.9
20.0
29 . o
20.8
38.o
23
.
7
48.o
36.2
100.0
36.2
1:3
•.
•
0
;4.
r
.,::
;
,
;2
:
Z
\:1
\
1t,.$;
G
:c
- •
i!!
Jt;,i,
i
a:
t
t
11,f!t
m
•
i-
r,
Jmt
1
1
dR
l
fflL
l
1\0
;
,
:i;r;1ct
:;.:1
Q;i
}
f
.
j
: j \ ț
t
f
i j,:
26.7
o
.
o
0
,
0
1
·
.
3
.
.
Q;,,
C
;
'
:
2
:
1
.,
:
Jst
;
.
11
i t
;
.
,r:;: ț
Jlr
ir
;1
H
f
:.jio
f
JL ]
;t!Î!
'W.
}
2
5:
i
l
:&
J
o
l
t
i
26
.
6
20
.
0
29.0
20.9
38.0
23.9
48.0
36.4
180.0
36.4
26.8
o.o
o.o
1.3
o'
,
.4
,
·
·
.
2
:
i
;:f
r.:
:e
rt·-
r
i
::'\(
-§
:g
•:
\
;
ij
1
.
f
i
t
:rr
.
1
rc 1
i: 0 ,
:E1
?
t
r
e
:
o
ri
it;
?
26.2
20.0 29.o 21
.
1
38.o 24
.
o 48
.
o
36.5
100.0
36.5
; ·-·•
• ),;
f)
t
i
'f
].
4
<;.Q
j
\
;;f
s
i
e
:
<
t
/
.i3'
iB
>
{
fj
t
1
1
J
J
n
:
,.g
';0:
#
,.
•
•. ,.
p.:.q,••J;' •• .,
-,•.;
(.?\" '.'
.•.v
- - ('
-
jt
:-'.' -"'.Al
: :-s
!<
':'<' l, r i (,.'".- "
"·"'"'
'.
-.,.-:
V:•:..."'
• ::N';
:k"I
· L .::t '.'". -•) ;.; '-i -f-vq,•
26.8
O.O
O.O
1.3
·
0.4
:. ,,
;
2
f
6
,
·i
:
}
,
·
ffit
s11{
fl1J
f
-gi
!;
!)
f
ii
Tt?):6
:):
25.8
20
.
0
29
.
0
21
.
2
38.0
24.2
48.0
36.7
180.0
36
.
7
27
O •
O
O
•
O
1
•
, 3 ••
·-,
'
'
o
'i'
4
,'\
,
,,
.
,
r-
i'
1
·
d
".'
1
l.:
;
J_
s *
;;
,;
;;t
[c'>ti
3
,
W
,,
l
'\f.;
5
et' 'l'·fț
'.6,
t
J
i!,t
1)iȘ
i
1-(
,
Rt
}ll:
l
;/
;m-
:ii
;f;
f
ij1l
Q
,
.i
'?,f,_țl
\i
·
f
9
'\'
g
ț
,ț,'f
" ••
J
.;
,
8
0
,i,,;,-'
::.,
°f':'fl
l
404
25O
48
O
36
8
180
O
36
8
' 4 '
;!"
6r
,,,,. ,, ·
.! 1
••
•
'•J
Y.!";"
,,,;
/
•i-
:
'S
J.
v
;H
=
f
;ț
'j
J
·.\1,
}
-t
.-!
"i,;:
;
:{/
t.Q
.
l '
W
J
iiU J ; w
'-f;
_
}
1; U
r:P%-- (
f-,;,:i-
,
-
- J \J'
1:'
'P
'
_
1:
: :
-
'.
.
.
-
-
-
.
i, 3
27
1
O O
O O
1
3
:
.
·•
7
o
i
4
•·;,
;
,
..
.
,
•
J
./
;,
;WJ.i
.s
fi•,
%
(M
9
'
9
•
11
,;;
.'
&
,
"
;
l
:
f
.
.
:
,
-
,,ț.,..,;
-g.
,;
:;.
,g,,iiJ
f g
if
l"'i/
o
':
ț
:',;
rui:J
·Jl
:i
1'
1:,_'ft
':'
o
-î'
1
l
1
:.r
ipț;
f
ț
;,;,,
t;?
f
t
t
-i!#".J"
:
- 1;;c - o ,f ; ;;-4:
.
:. . ; . ,
398
25o
48
o
37
o
180
o
37
o
. tr
.
.
•
.
.,
•
'
{
•
', • :
v,
.
.{{:
l
4
u
J.,·$
¾
•
,)}ț. -'
y
lfo1,·,}
Q
,r
.:tt;;,&ț·
µ
K ;
:
t
fi
t
f ·,
'i'
: î
iti .:
,
u \ -
t,:,
,.
:rar
.P
·
t
1-
fk
6
l9.
7
.
,,::
-
i.m
.,
•
.
•
..
.-
C?
t
,:i ·: 4'!.
· i
i..!
f;
.
.
•
•
.
•
:
,.,,.: •
•
'
f;;. ț
-.,; il,; \
27
:
2"
o
.
o
O
.
O
,
·_;,..-,
..J, ,, ,;,
"
:
!
fil
t.::.'¾.
¼.i
' -
0 ,,-;;
" ;i}
I < ·•f, " '';<"• '!...li
- W)"il'
.i.s
;
..lf,1!
1< Wi
f;."
'<iÎ ·
m •.,·i'tJ,"tWl'W.
({ ț,,
·,.ws;, .,
,
_
,,-·'""••-
•
•·
·
• •• h " ,I
48 . 0 37.1
180
. 0 37 .
1
1.3
,.<
·
1
0
i
4
.!:•"
-
.2
'i
§.
.
;-,t
6
§i!
N1
:;l-:'i:G
7
i
>J.2Jl.
"'-
Wij;
e
,
1".Î
tl.'6
\
f
J
L
;,ț
:Rl
:rti!:.!
Jl!E
t(!)
r:
,_,
J
;
l:!
tQ
Ji
?l
1r
1
:Bh
?1:1
;
!
P
1
,
;
"'
"o
f
O
J/
,
J2
,
t
39.3
25
.
0
_;
.'-> <
•
•'
,, •,
,-..
, •.·,•:
J.·•
,-_•
iVc
•·•i .-..t
("
(f.,ț
"
•
•
:''
''-
•rt_.<: J
-:¾? \
i
:&:.,;ll•· y
};,,
.
.
.
\Y.t )..7•'
l:
ț-
·n•,:,s;<ț'.·,;,•,y_.
,
I
i ,t
• ,-'.•'«Jo:;"_ ,
x_
s ;:
i'
27.3
o.o
o
;
o
1.2
'
.
0
4
;"
1;:
2
·
:s
i,;
iE
ir.
1
;
!,
;
:
i
;f
)'
\\
:
'li
;
h
&
f
,!
:
Q
}
;
r:';
1
:
ol"
1
:e
r
- li
,
i
îi
t
,i,
j
!
(:;
"
H
$
:
P
l
{
)
,Z.1
j'! f13:
s
J
p
'
:
ț
2
ra
:f
38.8
25.0
48
,
0
37.3
180
.o
3
7
.3
J
$:
t
fi
q
-
J,
(
ot
it
&
J
\
'i
t
c
$2- J
€i
'
h
!2-2?
i
2{
'•,
.•. ,,,,
, ·•-
·,,
,,
•.
• .•
"'·1.;i!.>">J
•
·,!'.,c.;,,•;,,
' f-lli: Fi "
,,.
>
•:
,,, ··"';]
'\i .
''•,9,5
.,.
",-,,,.b'::l" i
\
}""'<l"•h'j
l
);' j ;,,,
,1/,
·
,,'
J/>
i'' , ··'-;,,'
,-;;·,,,,...,.,"
27.4
O
.O
o.o
•
0
1..
2
.:
:
0
.
:
1
:.t
i
%½.
)1
6
'.li!
)J
ij
;
1
f
:
i
j
-'
(
Af:'
rtd
tZ
H
t
i
l
it
f
î
§'
ifo
.
'
;(;
j)'7
1:
sâ
r
D
:t
Îif
i
Î
38.2
25.
O
48.
O
37.4
180.
O
37.4
•"i'
r.
. •
" , ·,·
.
, , -
,•. , ,( ·,o
;i
J->·'•;-;";,
<_
,;;::
;,;
,
-.-,,-,;,:;
•
l;'!f(ot•:,,,.,..- r, ilt'jfil',
'
'&,'t\1,1\1
'"°';",l
•
:rmJ /1!
1
'1
1!1
lî
'.iîl>1U
,
"''"''·
w.-
);
,;;,/.'.
i'
lQ)
;,;:'
,
0'
(
4
:L
•' 2 , ;.
q, \ '>,' w /ț;
:f
r; ț
'!';;
3
:.c
l.
'•,\
t'>
!-)J.
6'
,
i-i,,;
::>
:
+-;
i !:il
!
0
1
l;1:;.
,t !fl,
:,
r
2.7_5
·
o
.
o
0
:
0
t
,
,
;2
•.
:
0;4
::,, •
1
2
:
5
,fjf,V
1§
,
f.:f
.:3
:!
7.
€tW
t &.
:c
-
)
. S i
O
ik
,
ti f
l!!{
i'. ) !1i ;
if1!F&:
m: 1 ;
, Ș î;;;:i
\lJ
,
i
;.,
m: ij
f
½ț
J
}
U/;
;;1;
;11
Q t P \țv-
;a,t
;
•
37.7
25.0
38.0
25
.
1
48
.
0
37,6
180,0
37.6
i.r
2-7
. . 6
•
O
.
O
o.o
.
. 'L2
, • '
,,
,,.
•
>-· '"
,
'
ț;
,,
·
:ti,,'w:'
..l
"'"
,;.ei
J
-
/
(;'.{'
•e'iJ
-
!
î
:
i
""
"
"iJ
·
.
,
.
f
"i.,K
;
:
•
J
l
&
.t
f
l
.
:
i
l
t
}
&
'a
!k
:
:
i
ț
.,, m;
• •
?-;
Y
;!f;
;
"
ț'.
7
J
,:i
t
,.,,
,
§
g
.'
,
;
't
°
:
'1
4
'
{
• "
r
'
:
[
;
;
r
!
o
țf
•
9
½
;
,
i
;\'4
•
ț
,.,,}
Ț
i,
,
:
4
g
8
:
:
Q
,'J,
;
;
,
:
w
4
,,
=,
9
1,
·
&
"1t
37.2 25.0
38.0
25.2
48
.
0
37
.
7
180.0
37
.
7
·>••
'•·
• '
'l@II
ciA
<
·:'' .2
:40: ff, t
-S
i:0
Jt.
;
·.k
:
tf :' ,
l:!
! -t ; î f
i
;
1,
2:
f!H
P:4
: '.ti
$
:1 it
4la;
r i <t
t,11
1 M
&
1 & '?
4&
1
1')\
_
h
Zl
; :
"'' ·•
'
'
· <,,•;•v
·,1< •,a
!'
•
•
';\JJ
.
'lli!!.R
':
'1\;J#i"
x'
'''
•
s'i,1,.
"
''
'''"
!,'
t'
.ț
•
I
l
:'i.l'. •·•j@";i
f
\'%&i/'"'ri
'·,;> f;f:<f,:fr,i;f;::,l':r••"·'
,;,.,.,
;(O>'?
o
;
\' ::
2.4 ,, .\' :f.!
6 _:s
,']'
(3;Ș .,. ț
,;,
3,
;
Q
§
!t'. ' ,Sl
d;, ,$
l]i, ·' C Z J
1'
; . , ,i
,
!
f
{
:/i;·
:a
i
s §:;,;,:,; itG
i
&,
ț
} 1
,
R(} f
;ț;.
iJ
:
W
: , 0
t
a
: , Q \; ,: 22
:
4' '.'
36.2
27.7
:
o.o
o:o
>L2
•
36 . 7
25
.
o
38.0
25.4
48.o
37.9
180.0
37
.
9
27.8
O.O
O . O .
1'.2
'----
•• ·,_
·
-<w::t
•
:.:.: '":'".-:-:::-;.:.
.,-;,-<:.:.· :·.
··=<-: .
:
.••
-'
-::;/,\·
;;
··
t/{.i:-:ț·- -
"t
.;...f; k..:
3""ț.:,.:;. ,n A·
:
1='t,,::ifr
y_;'• :,;.a;f '. ;;-:.t"-·-':R'
- :r .::.;.;. ,..,
·n·-: ,::..
t.:: ..,_:: . .,.,
25.0
38.0
25.5
48 .
0
38.0
180.0
38.0
;,:jff;
.
.•• ,...
-
•_-•.
•1
1
_,9"":
/.-_
-
·:J:,f·'ri'Jt .),¼-
.--•;"il."f'' -
!'\ ;
,:tf'-'!....i-
-w-
""a:-- i.?l
-=ț' l
t: ;.,,>;
} "-
i
1
s;,/
-
-
w
t·
yțp1, ,'"
:
:f'- 1
.
-:-·- ·tf;
r
-
-
"' :./t;;,:
1
27 , 9
o . o
0
,
0
j"
, 2 . ,0 :
:4;
'\ 2 ;
4
;,::;.:,
';1$}.li
f-f
J
J: t
,:rț: 3 i
1
.t<i
::C 8
:m
t
1frt(
,e
r.
1
tfi!1,; 1 l
il
t
"ii
i
l!-'
:aj(;
\
_
s
f;i
'!l iO
?H
:
J
"
li!
H
1
(8
; 0 /\
!Z
J
:il
ț.
35 . 7
25.0
38.0
25.7
48 .
0
38.2 180.0 38.2
_
,... . ,•.
i,-:
•.
,î'
·.,.,
•·-
·:-.i:
;;.•· ::t_,;:.J&y i 'l 'i•-r.:
i o,,:·':"':"'Î'l.'J,'
:.țs.•·
,:
"tk:
L""!-,
-
- !!'l;:n;_,t_;:.
,r
....
·,:l,ț?if.: kJ: ,;:7:::;...:<&;
-
::_
:t• i
. :;;,
·;. :,,;,i:
1
-.,,
28
o
.
o
-
o
,
o
1
:
2
-
e
;
.ț
:'°?
2
; t f'.
M i
A ,'.':l
f
p'
tț
: s'.: a
!
J.f.
,¾
1 ;z;
r
ht
[l)
@
}f,
i
l6.
,;.¾
:0-
":"
F ? .Q $
rt ;i ,
{ 9 . .w
2:
:i'
,â:t.{S .
35.2
25.o
38
.
o
25.8
48.o
38.3
180.0
38.3
,Ji:--
.. -;*"".l
4":
-
•. ,
- .',•·
•-_
,
-., ..
·-··
-; 'l:l-.t; - •-ț'. ·.:f : -- -:r::;-:.,,· t
••:,:t1.,,, .:: -
t•v.:1
- •-.,, .
- ::-
i-'.!
T-
\w, · .•
- '1'l:?¼
_
".6- ...-...::
:
·
?-
:5 .t.-·'iJ.
'('t"-'mvvs
tî:
28.1
O
.
O
o
:
o
1.f
.'
d
'.
4
1
;
·'
;
.y.
r'j
:f
&
;i
':tS:
ir/
'3
1
6.
i?_
H
l
7
J?J
J
f:
:e
;
Ui'f
m.v
.dti!
â
1
s
tJ!
âî
[
t
i
¾i
1;0
·
'
.Z;
;
m
o
t
1"
-
,
g'
/[ft
s
t
a
,
,2
t
z
f
34.7
25.0
38
.
0
26
.
0
48
.
0
38.5
180.0
38.5
_ ț{
:ț
• "
;28.2
,
o.o
o.
•
o
;-
1 •..
:.1 :\
-
J
..
.
·
,
,
t
o
:
.
-
.•.
t
,
t
,
i
'
2
.
f
$
t
;
(
;
i
:;W
.I
;.
!
\
ff
,
i
t
r:
-
f,
'
f
-
A â i$ < 1
} ? :, > .ț ' 1 S :
,
•
f
,
:
,
·
;
'
,
1 : % @ 1 _ f
,,.
Y
M
.
J
f
1
"
P
>+
-
i
lf
:
.
J
6
i
i
;
!
.f
,.
î
,;
i
,,:t;t
l !i! , "
I
;
t
/
i
.
t
ll
f
t:
: jp ji
l
l
!
t
S
Ș'
_
}
@
)
h
:
t
..
ț
S
' & j
f
i
ț
c : ț 2 g 2 :
; J t
L
34.2
25.0
38.0
26.1
48
.
0
38.6
180,0 38.6
;;,
2
âi r.
1
1
}2 :/i. ( Oi f;
2a:i
o
.
o
;
o.
;
b
.<
t:r
:_,,J
c
"
f
"
4
''
,
t
,
-
r
f
·
r
-
z
.. ,
;
.-
i
h
:·
f
·
,
l
ă'
.
'J
•
'
m
:
.
:
,;
l
;;
@
;•·•-
â
"
[
'·'•'.
1
ii.'
M
'''))
!
'.
i
?
'
/
i
!
i
.
'
;
l
,
j
·
,
f
~
J
'-
lf
7
f
J.
o
Ft
,
t
s
l
.
M
ri · \ , i ; 0 ;•- ; · 1 - ! · 0
'!
I
'.1.
'ff
-
m
--
l
..
1
. ,, 1 '.
? /!â i W 't " l '" i ' i
l " i '•" î " 1
!
;
l
§
@
l
ll
t
O
11
:"
'
" "s,.,.;
li."'"-''\"
33.8
25.o
38.o
26 .
3
48 . o
38.8
180.0 38.8
=
2
.
:
8A · · • ' ·
o.o
,
••
,.,•. ,.
,,·,•,:, '
;J
;;c
''t
:'•., 1 ·!"-"'t:t:m
l
Jf ;;;'f
!$
i·
î!! "<!.
·- ;<,,,
1·11
''
1
·
1
··
,
-
•
.
·
•
.
.
,,;. Ai\âl.i! it'
1
ili!l'"
--
"',wi/î:fi,<l\\
li'jj;
W,
+'f< f:l,;
'lilt:
!J
33.3
25.0
38.0
26.4
48.0
38.9
180.0 38.9
'.. :·.
'
'
1.
:fi.- -
,:
1-
:
1
:
f d '-x,·
:t
tj
1E
si:
'a
-
t i s
ț
\ l
1;l , •Q,;,
: i i
l l' o
11l:t
i
t
l ț)'
Hl
ă â:1t
a
l
,.
(};O
•
!
1
;\
.::
.
u
(4'.
\,
.
ț1
';2
{
3
,J
m;li
7.
{
l
i:
.))
\,c; f
3'
,;-
t
ilii,J/&.,
4
i
'-!
.
1
.
·
·.:
;iJ
\& 1. \\!)
l!!i\"/
8
,ț/
!
f
:
0 } ,:..-;- ;'
li"i
. J f
1
\
Șl 1 d'
t J i
Z:0.i
-'J
i
l/2
e
_
!
'··_:• ,.
•: ;:r:;
-,
,
, .. -.- •"
.-;_•:• · -
& i- ·;.•,,;..-
· · ·
!J
,:
-
,;.',,
:.. '
.-- fi,
}"Șt
:C"
"; :;.-/
{:'i;N-.:
_
''''·' .r;
• ---
-;-,
-.-, ?i# ...
-- •
l.:
<t",.2 1°':.1t ._!.··•,
28 '/ 5
o.o
_ o ; o ·..
32.8
25.o
38.o
26
. 6
48.o
39
.
1
180.0
39.1
._f,,.f
.
r
,
. • .,_;
::!:·
-1Y:j
1
"•·
·"
·_
•
.,,, :
i:t - r:tț
f;}"'
i!
1
A•
).J"!> ,;_
'. :m:
'
'
,,.\:.,
A:S:,
...,;.,;,,-:, ,,-,,: .
:, ;.:,'i'.;;'•'·
t't\i-Ji
,:?.f6:.':..:..;..i:.,:..,
'
--·:
y
,:- .c :--t:ttt
; S1<t:i:ii::
;,. ț4.tR:·Y,
· -2a : 6
o.o
o
, o •·
•·
•n
"':
(
0
:
4 ;1 ;:r.
.
2 /:; tt
;
ff:
t
)
:a
_
:
3 1i,'
5
,j \ l
.5 1= d 1 { '
s-
;t l
.S:
tt
'lr
f
i.)i!
j
f w.i
,
ffl1f
ț
, . /i
,Îi
[t
1
,
S:
:
6 2%
.:!&
'='
.tf
2'
!
3:
f
if
'.,
'.,_·-': : =-_
·? :- :.:--,-.-.-.: ,
·_Jf;· • j
- fA 1t,:. ·-,-:; v,7; -
';.-r:·,'(J:'.f )·l
1
';; ....
1
,.
V
X..'. ';;(:'•)
- ':<!,"u;i.)$:;
h'b. t/
:
:
f ?
-, r- -,t * ":: fli·/
il ,:
\i•
:'( } 1-1·2aj,
32.4
25 . o
38.o
26
. 7
48
. o
39.2
180.0 39.2
28.7
o.o
o.o
.
u
··
o
, 4 _}. -'.:'
W- 2
i!-
1
i
.
J
.
fW
;i'
3'f'
3-J
:,i
11
S
,
ft
i§
;
J:i
$.s
1$lJ
m
:
it.
!l
¼
:ii!9
Y
t
i
,.,.
J
:'.8
.
ilil
li
m
tJ.S
i
Ș'
fl
2J3
,
Q
J:.; 2 : 3 ,
;,
31 . 9
2s
.
o
38.o
26.9
48.o
39.4
1ao.o 39.4
·
1-.
n
t:&
'l'l
,
, t ; 1
'l H
1
r
s
.$' u
lf
ro
: .:
3'ist t
.
,
··
.."\,;,: •,•-· '- ,•.; ¼•'4- ;tf .,, • .r. -,_
H' r,
, vir /;1;-;f-
:ț,- f)-J',6l.
:f{ .
_d-5f!_
: : f_:p::·.,- f."· ;
1.4ț .
j!:
ff(.:: (t'
!l"!;)<'"'
--:
«
';,
t
.
Q
/'
:
m4.
'f;'j.
2ft
i{\·ț
:
, 6 ¾t
;
i
.:.
•'!'\
0
3
:
7
#;1..;f
,4';
"$
,
J:/
;J! 6 t
$'
f
J
ț
2-g,
•H
fl
'
i}
/
l
8 _(.
4'.
:l
'.:1'. ( t7
.S
r
:0
}'.
ț
t,?.I
28';,-0
e
i23f 9 ,î\
31.1
2a :
8
o
.
o
,
o
;
o
,
'2'. o '?4
.;•;,{ 2
2,
ff
1f
t
4;;::
â
i
a
s
l
'¾
} a
::: if
8!
J;l'_
,J;
,
1;wm
,
31 . 5
25.o
38.o
21.0
48
.
o
39.5
180.0
39.5
28. . 9
o.o o.o
..
·,,
·.' '.:':"
,:
':
·
·,..'M-,c,
:"1'k«' ,îj
"-
S,:,11î:<;;
•
li
!
q
_,
;.,
0
'"", '
::Wi!';;f'.,..
,,.,, ..,;fif
& ""'%*''';;
;o,,ț
'f<(.,,:ț,-,C
'»;;.cw-·'i!l
'!.' !M·!;,
hi'
i1',,.
' ''"''•l
25.0
38.0
27.2
48 .
0
39 .
7 180
. 0 39.7
tț
• , . _ ..
•.
....
•
"'"
0"'
, ,..,
..
Ji&'i''·,;
,,,,v:i
,-;
;.,;,(,
,;
1iî.
.·-•·· -
-
..
-
..
·"t .,.,-
R'\ .r··"
,,,,
....
•
t•,"l?-#ffi".Ai
..
,.,.•;;;.;
'"-"
,;;;.,);.,
•.,, •-
• • ··'" '
-,,.,,
•
29 \
o.o
"·-r 0 ,
o
,·,,
1
i:
d
:
i
t
6
f4!
it-F-ț
îl;l
M;
ț
,t
5
i.:
;
f
:
Ji'·i1!
U
J
,
:
tt
f
f
..
â
dtt
Atii"ât.
!
,
-
.
i
11W
1,f;
\,1
1;1
;?. î:
9:
1
'8!'!:i
f
•
Q'.
1
30.6
25.o
38.o
21.3
48.o
39
.
8
180.0
39.8
-
._,,
,j':f
j J;;': 1[
i!\
/
'.
o • :
h •
1 _ ' . ,
· ,; 1 \
2 ,
.. tu
· ; ·,',,, ,.,.,_;/S
1
i
1
,,;
,,,,
,,
,
.:J i\{ffl%J:
dJ
L,
·
,
;.,
_
·
:
'!E
i.
29.s
25.0
38.o
21.6
48.o
40.1
180
.
0
40.1
.
.-
: :
o
.
o
,
o.f)
,.,· 2.·
1i
i
li1
·1
, M o · - \i , "' ? ''i d 'M i ,, t l 1 'iț .
,
W --
.
t
f',.
l
,
l
;t ; '
f
. W i
"
!
,i
r
r
.
e
G
;)ll
t
'
l
·
,
f
t
J
ț
•
r
•
.t
·
§
•
i
,
.
:t
.
1
1
,..,_
"
,
'i-
•
'
',t
ff
',:
l
F',dli'
·
1
-
'.
•
b
_î
s'
ă'.
f
:&
"
,
,
\
,
l
,
:
;
W
,w
'·
4
:
J
i
i
H
;
'
;
?
+•
I
·
.
·
Q
ll:
t
,,,
4
.,,
f
i
,,
30.2
25.o
38.o
27.5
48
.
o
40
.
o
180
.
0
40.o
-;·
•
',<
; 2s.4 ·;-
o.o
-:.::.,
'",
1
''-
:
'
i
'.
d
t;
¼
J;
h
..
f
.
,
b
'»
o
'
.•l
#
>l,
1
\•i'':(,$f
r.
l\
w
!i:'l
i
'-
,
'','ll('
lf'W" •.
•
j
,l,'
._._.,
•
''J'.
i
■- m1
.
fil
d .
i ,; s ,. ! ;; w
•
•>
-
:'1
ț r1 • .f.
T
.
i
f
f
.
,
i
.
o
!i
,
.
,
l
"
f
>
!
'
,
f
,:,.
-.ț,;':,..,_;·,...
".;'11 ..-rf-:-..;\t,:. 1.:·
.u, ·· ·-
;z,
•
:..•
••
r _ .
-
•
,
·s
..
,
,
..
: ftfl
-
'f ;_... .
i-
""
,J:0 .m,
79
·
2
, 3
o.o
·
,.
o ; o
..
-
;
h0
'.•)_
f i;;,
1F1
l
l
•'W
Mi
lil 61
11.
.
,
.
,©1â J
.!il
l -m a-
}
0:i
fc :
: &i
.aa fii î
lJ'!
5
Ji
29.4
25.o
38.o
21.8
48.o
40.3
180.0
40.3
· c,
- I=
.
.. C , I c ) · ,
·. ,
o
:i:
. C z , ·
:;i .
z
C i -:,
. :a
:'· X
-
J..
- 32, -; 8 :'
o.o
r: ·
o
;
O
if
::',;::
:
:
3 2-; g t
O.
O
:.• Q ! Q ':
·
:
-
i
?
r:
·
s·
28. 3
30.0
37.0
32.9
48.0
45 . 7
180.0
45.7
',.\·
··-·.I'
-
·
, ,:::
a
'.$'
'·
o.o
{ o
}
o
;.·(
{:.C,/'
;· -0.
;
7
·'
27 . 9
30.0
37.0
33.0
48 . 0
45 .
8
18 0. 0
45 . 8
" ii, ;
O . O
i,
o
,
{!)
-<· > i
i X ...
27.6
30.0
37.0
33.2
48.0
46.0
18 0
.
0
46.0
· 3 _ 3.2
O . O
O . O "
.
o
)
,
r
>
':/.
""
•
27.2
30.0
37 .
0
33.3
48.0
46 .
1
180.0
46.1
33 ·
_3
_
O .
O
O.O
·· o , e ·
- :
,
)
.;-_
"ii
(
{
ț \
.i
26 . 8
30.0
3 7
. 0
33.5
48.0
46.3
180 . 0
46 . 3
33.4
.
33.5
o . o
O. O
o.o
O.O
M
. : ·
o ; ;
f
.
:;;
Q ;
6
-
;
.
,.
pt:{
ț\\
;
26.4
'
26.1
30.0
30.0
37.0
37.0
33.6
33.8
48 . 0
48 . 0
46 .4
46.6
180 .
0
180.0
46.4
46.6
33 ; 6
o.o
o.o
:
0 ! .6 . ./
t
O
§
i
!f/.
26.0
30.1
37.0
33 .
9
48.0
46.7
18 0
. 0
46.7
, 13':t:
O.O
o
.o
''
:
\l
a
: ;
, - ,: : , f , 5 0 ; , ț 4 - , - L l , - ,
,
ț
ț,
3 0 .0
26.0
30 .
3
37.0
34 .
1
48.0
4 6
.
9
180.0
46 . 9
-
33 , 8
o .
o
'Ci :
rr-
t
e
:
«:
1 \i: B
t ·
•: ·
30 .
0
26 . 0
30.4
37 .
0
34.2
48.0
47.0
180.0
47.0
- 33 1 9: -
-, 3:4
O .
O
O .
O
•
o;o
o
;;·
:
â
i
t
,;t-'",,
(
-
'.
j
"
.
-
·
'
o
i
a
: ::, o
{
it
:
..
,,
30 . 0
30.0
26.0
26.0
3 0
.6
30.7
3 7
.
0
37.0
34.4
34.5
48.0
48.0
47.2
47.3
180.0
180.0
47.2
47.3
.
34
.
.1-
·.
o .
o
o . o .
qj
{
"
.
·\:
,;,
.
·-
·
30.0
26.0
30.9
37.0
34.7
48.0
47.5
180.0
47.5
34 . 2
•
34.3
34.4
O.O
O.O
o.o
O _
.
O
O.O
o.o
o
:
:
6
L
"
ii¼
f
1
:_
,,
1
4 1 - , " -; '
_
Q;6
';
( Q ; _ , J {
: {.
j
I
0
:
'6'
1 . i
iJ
;®
: ; :
i
t
30.0
30.0
30 . 0
26.0
31.5
37.0
35.3
48.0
48.1
180.0
48.1
30 .
0
26.0
31 .
6
· 37 . 0
35.4
48 .0
48.2
180.0
48.2
30.0
26.0
3 1
. 8
37.0
35.6
48 .
0
48.4
1 8 0 .0
48.4
•
22.7
'
30
.
0
26 .
0
26 .
0
26.0
31 . 0
31.2
31.3
37.0
37.0
37.0
34.8
35 . 0
35.1
48 . 0
48 .
0
48 .
0
47.6
47 .
8
47 . 9
180.0
180 . 0
180 .
0
47.6
47.8
47 .
9
3{5
o.o
0
:
:
0-
::
-
i
!t 1f r _
0 6 •,j
· eto )...
. ' 7'8.
34 ,
if
.. ,;:-.,
O.O
.
.
.
.,.
·:;.;,.,-,:<-:._:;.:«:
-.:ir·
•
g,
- • 0 6 ::;: ;
'
-
i(j
j
_
,;
o : q \
·
·
:c'
- Af::Y
• -.,c;-.th}
3 _
4;,T'
:
O.O
, ,341
'.
a
·-:
o.o
'._ &o
f:
+
o
"
*
iJ
W.
·
)
b.
:
;
s'
:
•'.:.to:;
30.0
26.0
31.9
37 .
0
35.7
48 .
0
48.5
180.0
48 . 5
'.3
"
4:g;
O . O
.
o
:
·!·
?
iff
!
}
?
O
.'iu-C:•:,
30.0
26.0
32.1
37.0
3 5 .9
48.0
48 .
7
1 80.
0
48.7
•
35
:,·
o.o
'
\ifo
/
:.. &s 3.i ·
.
_}
(i
J:
i
.
30.0
26.0
32.2
37.0
36.0
48 . 0
48 . 8
18 0
. 0
48 .
8
- 35'.1
o.o
o
.
o
•:
•
·_.
b
t
t
"
/
'.
â
f
!
\
t
17
X
30.0
26.0
32.4
37.0
36.2
48 .
0
49.0
180.0
49,0
< ?oJJ t! :
;;tl:.;
:t
{
i.
t
3 _ 5 '.
_ 2
O.O
o :
o
· :o-.
5
·'f
,:
o
,
·
4 , - i k { :
1,
t1 ;{{
30.0
26.0
32 .
5
37 . 0
36 . 3
4 8 . 0
4 9 . 1
1 8 0 .0
49.1
. 1
',;,
· '
35.3
o
.
o
o , o ·
•
Q:
5
:
j:
i
i&
I
f
l
i-
%
1
1
,
30.0
26.0
32.7
37.0
36.5
48.0
49.3
180.0
49.3
35.4
O. O
0
:
0
·
··
0 . : 5 \
,
·
.r.
-
"
tr";- :•
30.0
26 . 0
32 . 8
37.0
36.6
4 8 . 0
49 .4
180.0
49.4
3 5 ; 5
o.o
o.o
6
;
5
''.f
-
O
t
f
)· ½J : : 1 ;ț f
}
(
_
30.0
26.0
33,0
37.0
36.8
48.0
49.6
180.0
49.6
3 5. 6 •'
O.O
· o . o .
o
-
.
s
:
·
·
"'
·
r
0
:
0
4.
't
'.t
H;
â
s\:
r-;•
30.0
25.0
32.7
3 7 . 0
36.9
48.0
49 .7
180.0
49.7
81
•
.
35.7 -
O.O
·
o
.
o
··
o
· • ș
: : h : -··
lțt
.fJ
i
:.
tf;t'. / ;/ .,
.:w..
.
.
30.0
25.0
32.8
37 .
0
37 .
1
48.0
49.9
180.0
49.9
24.0
I
51.2
I
36.0
I
55 .
6
I
48.0
I
68.7
68.7
30.0
I
12.0
I
43.8
I
24 .
o
51.3
I
36 .
0
I
55 . 7
I
48.0
I
68.8
I
180 . 0
68 . 8
30 . 0
12 .
0
43.9
24.0
51.4
36 .
0
55 .
8
48.0
68.9
180.0
68 .
9
30 . 0
12.0
44.0
24.0
5 1
. 5
36 . 0
55.9
48.0
69.0
180.0
69 .
0
30.0
12 . 0
44.1
24 . 0
51.6
36.0
56.0
48.0
69 .
1
180 . 0
69 . 1
30.0
12 . 0
44.2
24.0
5 1.
7
36 .
0
56 .
1
48.0
69.2
180.0
69.2
30 . 0
12 .
0
44.3
24 .
0
51 . 8
36.0
56 .
2
48 .
0
69 . 3
180.0
69 . 3
30.0
12 . 0
44.4
24.0
5 1
.9
36.0
56.3
48.0
69.4
180 . 0
69 .
4
30 . 0
12 . 0
44 . 5
24 .
0
52.0
36.0
56.4
48 .
0
69.5
180 . 0
69 . 5
30 . 0
12.0
44.6
24.0
52.1
36.0
56.5
48.0
69.6
180 .
0
69.6
30 .
0
12.0
44.7
24.0
52 . 2
36 . 0
56.6
48.0
69 . 7
180 . 0
69 . 7
30 .
0
I
12.0
I
44 .
8
I
24.0
I
52.3
36 .
0
56 . 7
48.0
69 . 8
I
180.o
69 . 8
30 . o
I
12 . 0
I
44 .
9
I
24.0
I
52.4
36.o
56 . 8
48.0
69.9
I
180.0
69 . 9
30.o
I
12.0
I
45 . 0
I
24.0
I
52.5
I
36.0
56 . 9
I
48.0
I
10.0
I
180.0
I
70.0
1-
'5 ·
-
. -
4 8.9 ' 1
o.
o
48.7
I
o
.o
I.
P ,
P
CI>
I
C!)
j; I
z
•
I
.
r
: \
t
···
1,..
.:,;.
,
- ·
(!) ,...._.
:
,-..
w
:;!.of:'
1
}
•
.•
1 ·
,
..
z ,,.-.
48.8
1
o.o
1
·
o.o
:
48.9
J
O.O
49
I
O.O
· 4'9
:
t
1
o.o
i 49:2 .i l
O.O
1
/'·
(j)_
. l . 9
.'
1
tJ
O.O
1
••
o
:
- 49.5]
o.o
49.6
I
O.O
49.7
·
1
o.o
I
o . o
I
o
49.8
I
o .
o
I
O . O
1
•
O
,
4!P -: I
o.o
I
-
o
.
.
.:.
l
3.3
3.3
3.2
3 .
2
•
3.2
3 . 1
3. 1
3.1
' 48 ,
· 9 ', I o .
o
I
O . O '
I
'; O
.
50'
-
o.o
0
.
.
0
h
:;
0
-
.
,
1
::i'v
,
,,
.
-
:
;
,
,
,
• •
•
-
_'}.:.
86
CP:
diagrama de radiație copolară pentru toate unghiurile și toate atenuările vor fi luate dintr-un singur rând (corespunzător câștigului maxima al antenei).
XP:
diagrama de radiație crosspolară, valorile din câmpurile umbrite vor fi
ignorate
(numai câmpurile necompletate vor fi luate în considerare). Atenuarea pe axa principală
(O
grade) pentru diagrama crosspolară este dată prin următorul tabel (care depinde de câștigul maxim al antenei):
Câștigul
maxim
al antenei [dBi]
Atenaurea pentru unghiul de · O grade din XPD [dB]
De la :
La:
20
22.9
15
23
26.9
20
27
29.9
25
30
50
30
Creșterea nivelului admisibil al câmpului perturbator pentru receptoare analogice perturbate de semnale TETRA
Ecartul între canalele receptorului
ffkHz]
lOkHz
12.5 kHz
20kHz
2SkHz
o
O.O
O.O
O.O
o.o
s
0.3
0 . 6
0 . 9
1.4
6.25
0.6
1.0
1.4
2.0
7 . 5
1.2
1.5
1.8
2.4
8.75
2.4
2.4
2.4
2.7
10
4.0
3.4
3.1
3.0
12.5
8.0
6.6
4.7
4.3
15
16 . 2
12.8
7.7
6.4
17.5
38.3
26 . 9
13.7
10 . 3
20
58.5
53.7
25.2
17.6
22.S
60.6
59.6
41.8
28.7
25
62.3
61.8
59.7
43.4
27.5
63.0
62.5
61.3
58.8
30
64.8
63.6
62.2
60.9
Tabelul 4
J--+-1O kH
-
-12.5
kHz
•·.it
··
20
-
kHz
25 kHz
I
65.0
·
·
-
·
·
-- -·· ··
·
-- -.. . .- -·- .
. .-
-
· -- -
-
-
.
--- -. - - -- - ---- - -. . .
.
·
-------
- -....-- .. --- -
---
-
.--
_.
.
-
----- - _ ._
.
,
.
60,0
55,0
50,0
I
45,0
• • •
•
•
•
•
• •• •
•••
••
• ••••••• ••••• • •• ••• •
•
•
•
•• • •
•••
••
•
•-• ••• • •• • • •••
•• • •••c ••• ••
•••••
/
ij
40,0
··
······------ - --
--
m ......
....
3s
t
o
------ -- - --- -
------
-
- - -. - .
- -
$
30,0
(I),
f
25 O
,
(.)
'
20,0
-. ·
.
. · --
..
.. . .
. . . . . · ·
·· · ·.. .. . . . .. ......
.
.
... .. ..
1s.o
l
. . . . .. .. .
.
..
... .. . ........ . . .. . .
. .
.
0,0
-
1:
1• • · · ·· •
·
•
·
·
••
•
:•
·
•·
·····
·
·
······
·
·
··
··
·
·
·····
····
··
···
··
·
·
·····
·
·
·
··
·
·
···
··:
•
•·
·
·
·
·
·
·
·
··
·
·
·
···
·
O
5
10
15
20
25
30
"Offset-ul" de frecvență dintre Tx sl Rx (kHz)
(fig. 4)
Creșterea nivelului admisibil al câmpului perturbator pentru receptoarele TETRA perturbate de semnale analogice
Ecartul între canale al semnalului de interferență analogic
llf [kHz]
5kHz
6.25 kHz
IO kH z
12.5 kHz
20kH z
25kHz
o
o . o
O.O
O.O
O . O
o.o
O.O
5
0.1
0.1
0.1
0.1
0.4
0.1
6.25
o.o
0.2
0.2
0.2
0.8
0.7
7.5
1.3
1.4
1.4
1.3
1.4
1.4
8 . 75
3 . 7
3.7
3 . 7
3.2
2.5
2.1
10
8.5
8.4
7.4
6.3
4.7
4.2
12.5
34.8
32.0
25.8
22.6
15.6
12.1
15
62.6
62.6
58.2
53 . 9
43.0
34 . 8
17.5
67.4
67.5
67.1
66.4
64.8
58.9
20
69 . 9
69.9
69.8
70.0
69.5
69.2
22.5
71.5
71.5
71.5
71.8
71.7
71.2
25
73 . 0
73.0
72.9
73.0
72.9
72.4
27.5
73 . 9
73.9
73 . 8
73.9
73.8
73.5
30
75 . 0
75.0
75.0
75.l
75 . 0
74 . 7
Tabelul 5
[-+--
5 kHz
--11-6
.
25
kHz
·'i-h
--
10 kHz
-
.5
kHz -,iE-20 kHz
kHz
i
75,0· ······ • · · ..... ..
.................
.. .. . ...... ,.. . .. ,
.
.·
70,0· ·
-
•· .. .
. ............ .......... .......
65,0 · .....
·
..
..
60,0
l
55 , 0
!
·
,... 50 , 0
j
!g
45 O
i
··
....,
'
I
-
-
.
.
.
..
..
.
-
..
--
-
-
-
- ... ..
-
- - - -
- -
-
.
-
-
.
-
-
- - -
.
- -
..
.
-
-
.
- -
.
.
.
.
-
.
. ... . .. . .... -
----
-
....
-
-
.
.
.
-
• • •
0'
0 0 '
0
0
000
0
0
000
•·•••
•
·
•
•• •• • ••
0<0 •
0
0
O"
• • •
•
•L •• ••--••••••• • ••
• •• •• • •
••• •• • -· ••••
• ••••• • •• • • • o o o •
..
·
.
·· · · · ·
· ··· - · --- --·- ·
-
·
-·-- · -··· · ·---- ··
·····-·
· · ·--·
-
----
·-
-·-----··--···--·····--···
40,0
(
.. . ...
.
.
..
.
. . .. . ...
. ... .
.. ,.
..
·
··
--
$
35,0 + -- · -- ..
......
... ... ....
. ... ... ...............
....
--...... ..-- ...
.
! t . J ! > ! ,
30,0 1
'
... .
· ..
..... ......
....................
o
25
,
0
·ț
·
-
..
..
. .. .. .
···
·· · · . · ..· ..
.
· . . .
20,0
. :
··· ·· · · ··· ·.
· -
15 , 0
ț
i
. .. . •
·
..
..
..
.
1001
1
- -
..
·
.......
...... . ..
.. ...... . ...... ...
...·
..
·
s : o
........ . ...
.
.. . ....
.. . .. . .
. . ... . .
.
..
o
5
10
15
20
25
30
"Offset-ul" de frecvență dintre Tx si Rx (kHz)
(fig .
5)
Pentru benzile 380 - 385 MHz și 390 - 395 MHz și între
sistemele
mobile digitale,
factorul
de
corecție
(8corr)
pentru diferite "offset-uri 11
de frecvență dintre Tx si Rx (kHz)
(Lif)
este
dat de următoarele formule:
8con
·
=
O dB
acorr
=
45 dB
acorr
=
nedefinit
pentru
Lif
<
(B 1
+
B2)
I
2,
pentru (Bi+ B2)
/
2
s
Ms
(B1
+ 2 *
B 2
) / 2,
pentru
Lif
>
(Bi+
2
*
B2) 12
unde B I
este
ecartul dintre canale pentru sisteme de bandă largă și B2 pentru sisteme de bandă îngustă.
Pentru GSM 1800, se aplică următorul grafic .
1 ,
"Ofl' •
•t-ul" de
(kHz)
frecvenți
(kliz)
---
----+- - -1
2Q
.i.---. ---"--+----+- -+--
---+-
--tl"
"
..._,,,_-+--t
+-
-+
-
'
o
o
'
1 0
JO
.+
!-
t---+---+-----+- --+- -t--'.....--"'-
--t- --t---t---1
I
I
40 0
5 0
50
-+----l--+--+---+- -t----t--:-- -+--t----t--+--+-"'-M-<c::---t--+--t----- -+
-+----+--
l
+--
!
+--+
""
60D
59
4
0
-l----l--+--+---+--+- --t-- -+--t
t--f'.,
..-""-t---t--+-----i,------,...-,---....-----:---.--+--!
l-
- · -l--t---+--- -+ - +- --t--t--t----+ -+---+-+---t --lr--.f--- ·
--===,-.-=-1--+-
-+
--
6
0
+--+--+--
i--
-+�+-
--t
-
--t--
-----,,-----t--t---+--t----t--+--f---1---+---
- - - ' . P ... � ;
-!-- i
--,,----L.-+- -
-
-
I
I
r I
- -
I
I
70
J-- --+ --+- - J--+--+--+- -+- ·---'f--+--+--+--+--+--+--�f---+-+- ·-
-
-
- ·· - �- .---- � .---
!
!
!
I
--
· -
-
� --t-
--+- -
•
-- -
- -
t- -t
-t-----
()
2 0 0
300
40
0
500
Euri d lrecvcnțt
(kH•)
Domeniul frecvențelor comune pe același canal
I
I
I
I
I
I
l
1
I
o
Punct de calculare
o
r1, ti
:
s
t
Atenua e RX
I
I
1
l
I
l
I
I
I
S
I
Frecv.
Frecv.
Aria de suprapunere pentru același canal
Atenuare
o
Punct de calculare
ai=
ț
+
ri
·
'
'"
.
"
:
i
4i:
·J
;;l
:lf
i
l
d-]il
];t
l:
ll
•
r
i
r]i
J
ill
t:
l••.
_ .
Frecvență
fo
f1
f 2 f3 f4
fs
Un exemplu de aria de
s uprapunere, în același canal, între masca densității spectrale a emițătorului și masca selectivitătii rece torului este dată în fi
ra 2.
Figura 2
Domeniul comun de frecvențe în
același canal a fost separat în secțiuni parțiale plate și în pantă. Secțiunea plată (F) este secțiunea parțială în cazul în care ambele măști sunt plate. Secțiunea în pantă (S) este secțiunea parțială în cazul în care c e l puțin o secțiune parțială este reperată ca fiind
î n pantă.
Secțiunile plate trebuie să fie calculate utilizând formula 2.1; secțiunile în pantă trebuie să fie calculate prin formula 2.2.
Aria de suprapunere este suma tuturor secțiunilor parțiale calculate prin formulele 2.1
și
2.2 pentru domeniul frecvențelor comune relativ la același canal.
2.
DISCRIMINAREA DE FILTRAJ NETĂ (NET FILTER DISCRIMINATION
-
NFD) ÎN CAZUL SERVICIULUI FIX
Definitic:
Discriminarea de filtraj netă (Net Filter Discrimination - NFD) exprimă reducerea (în dB) a puterii perturbatoare, dacă frecvențele emițătorului și receptorului sunt diferite.
Valoarea NFD poate fi determinată prin măsurare sau prin calculare.
2.1
Metodă bazată pe măsurare
Principiul metodei de măsurare este de a reprezenta grafic nivelul la intrarea receptorului, pe canalul de test, necesar pentru un BER dat, de exemplu 10- 3
,
ca funcție de raportul semnal (purtătoare) - perturbație (C/I). Schema bloc de măsurare este dată în figura 3.
t-
PRBS
Gen.
Watt-metru
-
1
Emitator
I
t
1
PRBS
Emitator
rv1a.sur.
1-----1
Gen.
C
t---1
n.
Figura 3
Cuplor directional
Recepton----1 BER
PRBS: Semnal pseudoaleator cu rată binară
Prin trasarea a două curbe, una pentru perturbația pe același canal și cealaltă pentru perturbația pe canal adiacent, NFD va fi determinat ca ecart pe orizontală dintre ele, la un nivel specificat de intrare în receptor (vezi figura 4).
C
(dBm)
-70
_,_,,FE}·-•-------------- -
măsurat pentru BER
=
10- 3
,v
' I
•
I
1
Canal adiacent
I
····--
Vl
Același canal
Parametrii echipamentului:
--
-
----
-•--
Nivelul de prag pentru 8ER 10·> = -83,0 dBm
--
Nlvelul de zgomot al receptorului= -98,0 dBm
.75
-- ..
. '
.
' .
I
CIN pentru BER 10· 3
=
15,0 dB
NFD (20 dB)
-
'""
,_
-----
•--·•-·-
·--·--·
--·····~·-··
-- r-·
~·-·
-80
\
I
-
.. -
\
' \
r
degradare de J_dB I
"
'
\ ..
--
7
'■..
degradare de 1 dB
--
-- -
-
--...
"
-
---
.
.
-
!Nivel de prag fără perturbație
1-/
•
-85
-v
V
..
, .
w
..
V
w
-
=
C/1
(dB}
Figura 4
Utilizând curbele, valoarea NFD poate fi determinată între două puncte, câte unul pe fiecare din cele două curbe, corespunzând unui nivel dat al purtătoarei, de exemplu pentru punctele de degradare cu
3 dB.
Dacă valorile măsurate sunt disponibile, valorile NFD 1, pentru o distanță de
±
1 între canale (canale adiacente), și NFD 2, pentru distanțe de
±
2 între canale, vor fi comunicate mutual între
Administrații. Aceste valori pot fi utilizate pentru calcularea nivelului perturbațiilor, dacă ambele echipamente (emițătorul și receptorul) sunt de același tip și de la același producător.
2.2
Metoda bazată pe calcul
NFD se definește conform cu ETSI TR 101 854 după cum urmează: NFD =
1O
log (Pc/Pa),
unde:
Pc este puterea totală recepționată,
în
cazul aceluiași canal, după filtrarea în RF, în
IF
și
în
banda de bază.
Pa este puterea totală recepționată; în cazul canalelor offset, după filtrarea în RF, în IF și în banda de bază.
Pentru calcularea raportului de putere (Pc/Pa) în cazul frecvenței comune, se consideră numai aria de suprapunere.
Pentru calcularea puterilor Pc și Pa se utilizează aceiași putere de emisie și, prin urmare, formula pentru NFD devine:
NFD = 1O log (arie suprapunere pentru același canal/ arie de suprapunere pentru offset-ul de frecvență)
Pc se calculează considerând aria de suprapunere a măștii densității spectrale TX și a selectivității de recepție RX pentru aceeași frecvență de lucru.
Domeniul comun de frecvență pe același canal
o
Punct de calculate
I
I
I
I
I
I
I
I I
r-
+.
h 4
I t
s
I
Atenuate RX
1
I
l
1
I
I
I
1
l
Frecv ență
fo
Frecv
lllil '
Aria de suprapunere pentru același canal
ență
Atenuare
o
Punctde calculare
ai=
ti
+ r;
Frecvență
Un exemplu de arie de suprapunere pentru același canal între masca densității spectrale a emițătorului și masca selectivită ii rec
torului este dată în fi
a
5.
Figura 5
Atenuare Tx tî
Domeniul comun de frecvente cu ofset de frecvență '
•
Punctde calculare
Atenuare Rx ri
4,5,6,7
to , 1,11,12
F
I I I I I
I
I
I
I
I I I
I
I
I
I I I
I
I
I I
I
I
I
I
I I
F
=
secțiune plată
S = secțiune în pantă
rs,
s,1
r9 ,
10.11.12
fo
Frecvență
f
Arie de suprapunere cu ofset de frecvență
•
Punct de
ca
l cula re
a,=
ti
+
n
Figura 6
Metoda de calculare se bazează pe integrarea densității
spectrale
a măștii
emițătorului
șt a măștii selectivității receptorului pentru domeniul comun de frecvențe.
Domeniul comun de frecvențe a fost separat în secțiuni parțiale plate
și în
pantă. Secțiunea plată (F) este secțiunea parțială în cazul în care ambele măști sunt plate. Secțiunea în pantă (S) este secțiunea parțială în cazul în care cel puțin o secțiune parțială este reperată ca fiind în pantă.
Secțiunile plate trebuie să fie calculate utilizând fonnula 2.1; secțiunile în pantă trebuie să fie calculate prin formula 2.2.
Aria de suprapunere este suma tuturor secțiunilor parțiale calculate prin formulele 2.1 și 2.2 pentru domeniul frecvențelor comune pentru ambele măști.
Ariile secțiunilor plate (F) pot fi calculate prin intennediul formulei:
(2.1)
unde:
pentm elementul F
fc
=
fi
·
[
-
t
cu
i+1
>
fi
unde:
b
Suma atenuării măștilor emițătorului
(t;)
și receptomlui ( r,.) la începutul și la sfârșitul unei secțiuni (dB),
Frecvența la sfârșitul secțiunii (MHz), Frecvența
la
începutul
secțiunii
(MHz), Lărgimea de bandă a secțiunii (MHz),
Ariile secțiunilor parțiale delimitate de măștile spectrale pentru domeniul comun al frecvențelor.
Ariile secțiunilor în pantă
(S)
pot fi calculate folosind formula:
(2.2)*
* numai dacă a este diferit de
O.
Pentru secțiunea S
a=
(ti
+
fi
-
b) / fc
fc =
+I -
fi
b
=
ti+1
+ ri + J
cu
l+1
>
Dacă două secțiuni corespondente ale măștilor prezintă înclinări inversate, parametrul a poate fi zero. Dacă a=O, se va aplica formula (2 . 1).
cu:
b
Suma atenuărilor măștilor de emițătorului
(t;)
și receptorului (ri) la sfârșitul unei secțiuni (dB),
Atenuarea rnăștiiemițătorului la începutul unei secțiuni (dB),
Atenuarea măștiide selectivitate a receptorului la începutul unei secțiuni (dB),
Frecvența la începutul unei secțiuni (MHz), Lărgimea de bandă a unei
secțiuni
(MHz),
Aria secțiunilor parțiale delimitată de măștile spectrale pentru domeniul comun al frecvențelor.
ti+I
Atenuarea măștii emițătorului la sflîrșitul unei secțiuni (dB),
Ti+t
Atenuarea măștii de selectivitate a receptorului la sf'arșitul unei secțiuni (dB),
fi+t
Frecvența la sfârșitul unei secțiuni (MHz),
Unde:
Pentru secțiunea F
Unde:
b
Suma atenuărilor măștilor emițătorului (ti) și receptorului (ri) la începutul unei secțiuni (dB),
Frecvența la începutul și Ia sfârșitul unei secțiuni (MHz), Lărgimea de bandă a unei secțiuni (MHz),
Ariiile secțiunilor parțiale delimitate de măștile spectrale pentru domeniul
comun al frecventelor.
'
Ariile secțiunilor în pantă (S) pot fi calculate utilizând formula:
(2.2)
•
Pentru secțiunea S
Unde:
b
Suma atenuării măștilor emițătorului (
t;)
și receptorului (
r
1
)
la începutul unei secțiuni (dB),
Atenuarea măștiiemițătorului la începutul și la sflîrșitul unei secțiuni (dB),
Atenuarea măștii de selectivitate a receptorului la începutul și la sfârșitul unei secțiuni (dB),
Frecvența la începutul și la sfârșitul unei secțiuni (MHz), Lărgimea de bandă a unei secțiuni (MHz),
Ariile secțiunilor parțiale delimitate de măștile spectrale pentru domeniul comun al frecvențelor.
FIGURA4
100 MHz, traseu maritim (mare rece), 50% din timp
Maximum
(spațiu
libe )
/
'I \
i"'IPrnile,,t<n ci
""'''"'
bază ,
hi
--t-t--t-lf-----1-----+----+--+--l--+-lf-------+-i-i---WM
i
ij
--1200m
600m
,
--
--
--
- -
--
300m
150m
75m
37.5
ro
20m 10
m
....
.
.
._._
._
.
.
��------'----'---'-���
1:Jl
110
100
90
80
70
60
50
d
40
,:,.;
.;,
30
g
20
!:i
o.
,.-_
E
$:
::t
10
._,
.§
o.
o
u
o
',:l
::§
-10
o
z >
-Jl
-lJ
--41
-50
-6)
-70
-8)
1
10
100
1
OOO
50% dintre amplasamente hz
=
lO m
FIGURA9
llJ 110
100
90
80
Maximum
(spa1iu
liber)
70
.. ..
....... .....
............
60
......
.....
.
50
·
40
-
c,..;
;$
<C
s
30
I':
20
,.-.
o..
(!.)
" ._ 'O ,
a:!
:::1.
10
Înălțimile
antenei
stației
de
-3J
bază, hi
---4)
--
-.;O
-dl
-70
1200rn
600:m
300m
150m
75m
37
. 5m
20m
10m
600 MHz, traseu terestru, SO'% din timp
10
Distanța
(km)
100
1 OOO
50%
dintre
amplasamente
h z = 10 m
FIGURA 12
600 MHz, traseu maritim, 50% din timp
110
1-------+------+--+-++---+---+---+-t-+-t-+-----+--+--+-+-+---t
1�
�-�------r--....,....,...------,----.----.--�,-,--------.--,------.
r--,
--
--
--
--
--
--
--
--
-
1200m
600m
300m
150 m
75m
37.5 m
20m
10m
---l---1-1-4---+
---+-----l-++++----+---1----
11
11
�
��
--4]
-.'.:O
--6)
-70
-ffi
1
10
100
1 OOO
Distanța (km)
50% dintre amplasamente h2 =!Om
Factorul de corecție datorat unghiului de degajare calculat pentru distanța dintre emițător și receptor
Factorul de corecție datorită unghiului de degajare Distanța dintre emițător și receptor
3.2
Înălțimea eficientă a antenei
Înălțimea eficientă a unei antene hett este definită ca înălțimea deasupra nivelului mediu al terenului pe o distanță cuprinsă între 1 și 15 km din punctul de pornire pe direcția punctului final:
Unde
hett
=
Hn
=
Hm=
Ț
.J
I
-==== =-:::::=.
'T
t
t
'
O 1
'
""
I
.4ă
Înăltimea eficientă a antenei în metri
Înălțimea fizică a antenei deasupra nivelului mării în metri Înălțimea medie a terenului în metri
d/15
d>=15
d< 15
Înălțimea medie a terenului hm este calculată prin intermediul următoarei formule:
:::c:
140
I
h;
î=O
141
Pentru hi, înălțimea la (1000 + i * 100) metri din punctul de plecare pe direcția punctului final luat în considerare.
Dacă lungimea traseului dintre punctul de plecare și punctul final este mai mică de 15 km, atunci se vor lua în considerare numai eșantioanele de înălțime de la d/15.
3.2.1
Înălțimea eficientă a antenei de emisie
Înălțimea eficientă a antenei de emisie (h
ett
Tx)
este definită ca înălțimea deasupra nivelului mediu al terenului pentru domeniul definit la paragraful 3.2 de la emițător pe direcția punctului de recepție.
Înălțimea eficientă a antenei de emisie trebuie luată în considerare pentru calculul luii h1 (conform cu tabelul din paragraful 3).
3.2.2
Înălțimea eficientă a antenei de recepție
Înălțimea eficientă a antenei de recepție (h
ett
Rx)
este definită ca înălțimea deasupra nivelului mediu al terenului pentru domeniul definit la paragraful 3.2 de la receptor pe direcția punctului de emisie.
Înălțimea echivalentă a antenei de recepție trebuie luată în considerare pentru calculul lui h1 (conform cu tabelul din paragraful 3).
3.3
Denivelarea terenului ll.h
Denivelarea terenului este definită după cum urmează, depinzând de distanța d dintre emițător și receptor. Factorii de corecție pentru denivelarea terenului nu vor
fi
aplicați pentru căile de propagare maritimă.
Pentru
d
< 1 O
km:
Pentru distanțe mai mici de
1O
km nu se va lua în considerare denivelarea terenului Pentru 10 km;::; d;::; 50 km:
Neregularități ale terenului ti.h pentru 10 km
d
50 km
.-00; - --
:,.,<,,<;,.,,,..,,. ----------:
-----e,r
i
1O %
,-· .. · -
! Ah
----W79'!1-.;;;,,197": ---------- '?\- 7'7'
L
! 1
90 %
I
I
I
I
I
L
.. ,...-,.,..............,..................... .
..
•···························;w·"······"······_.-,.,.....
,_.v·············r,;,;;.,;·,;;;,wv····i-"·····"
................................................ ._,_ .... ._._._,. ........ ._,._._._._ ................ ._,
......... . ,.,
.
...,..,..-...,,i..-.v.1-.,._._._._.111,,....,liliil1M1-1,111- 111.:-••N••·••N•N..,,,N,.,
,••
N
,Nl
o
d
d1;::;
4,5 km
d4;::;
d - 4,5 km
Pentru d > 50 km:
Denivelarea terenului Llh este definită ca diferența dintre înălțimile ce depășesc cu 1O
% și respectiv 90 o/o înălțimile terenului măsurate pe o distanță cuprinsă între 4,5 km și 25 km precum și între d - 25 km și d - 4,5 km de la emițător pe direcția punctului de recepție.
Apendicele 1 la Anexa 5
Fresnel 2
Fresnel 3
.
ihM1
:
'
: hM2
---- 7":"-:-7---.
•
'
.
ho(x)
--
R
d
---------•-•• --~--- •-•~• -•-•••-•-••1••••--• • • • •••••--••-••••-••••- ---,-------••-•h"T"~• •~•~••----
a
' '
b
C
X
Figura 1: Zona Fresnel
Calcularea primei zone Fresnel:
Zona Fresnel
r
( x )
=
-x
*
(a-x)*1
=
-1, 73 *
10 4
*
*
a-x
1
a
f*a
"A,
reprezintă lungimea de undă. Alte simboluri sunt descrise în Figura 1. Toate valorile trebuie să fie completate în formule în unități de bază (traseele în metri, frecvența f în Hertz-i).
Calcularea nivelului de câmp pentru spațiul liber
U n cie:
F',-pă
1
;,,
liber
(1kWerp)= 107 dBµV/m-20
*
log10d
(d în km)
o
-5
,,...._
-10
- i o ii'
Q)
-15
,
]
· .o.
'ۥ
l o !l
-20
t)
-25
-30
r-
1
-----= -E:;:::: ;_ îf --==-===:.=::.-::=;.:=:,:f
:
100
I'vIHz
-35
-40
o
10
20
30
40
Unghi de degajare (grade)
600
r.i'I.Hz
om
-. •·
2
Iv!Hz
50
Figura 2: Corecția pentru unghiul de degajare a terenului
Figura 2 este dată numai cu titlu informativ. Corecția în conformitate cu unghiul de degajare a terenului se calculează după cum următoarea formulă:
Pentru distanțe mai mari sau egale cu 16 km
Pentru 100 MHz ecuația este:
V=
37,2
*0
0
(rad),
unde:
Valori limită: O dB pentru unghiuri mici și -32 dB la 40°.
Pentru 600 MHz ecuatia este:
Corectia
=13,l-[6,9+2010 ,,}(v-0,1)2
+1
+v
- 0,1)]
unde:
v=91,2*0
O
(rad),
Valori limită
:
O dB pentru unghiuri mici și -35 dB la 40°.
Pentru 2000 MHz ecuația este:
câmp). Exemplu: 030 pentru un unghi de 30 de grade.
Caracterele 4 - 5:
Aceste caractere descriu grupul de diagrame de antene, de exemplu: EA, EB, etc. Pentru antene omnidirecționale va fi utilizat ND.
Caracterele 6 - 7:
Aceste caractere descriu anvelopa circulară a lobilor laterali ce nu sunt continuti în interiorul modelului de bază definit prin intermediul primelor cinci caractere. Aceste două caractere pot fi deduse din atenuarea, indicată prin acest cerc, din diagrama antenei, înmulțită cu 100. Dacă este dat numai raportul față spate (f : b), atuncî aceste cifre vor putea fi calculate prin formula:
doua
cifre ""
l O
raport
f:b
2---
20
(raport f : b în dB)
2.2
Pentru diagramele de antenă din grupele CA, CB, CC și KA (Apendicele 2) următoarele date vor fi codate în șirul de caractere:
Caracterele 1 - 3:
Aceste caractere nu descriu un unghi, ca la punctul 2.1 pentru diagramele de antenă mai sus menționate. Aceste cifre descriu factorul de "notch". Ele pot fi deduse din valorile atenuării din diagrama antenei, înmulțite cu 100.
Caracterele 4 - 5:
Aceste caractere descriu grupul diagramei de antenă, de exemplu: CA, CB, etc.
Caracterele 6 - 7:
Pentru tipurile de antene fără sau cu lobi laterali neglijabili, aceste cifre vor avea valoarea 00. Dacă lobii laterali depășesc liniile diagramei descrise prin caracterele 1-3, atunci se va lua în considerare cel mai mare lob lateral. În acest caz caracterele 6
-7 vor
fi
calculate în aceeași manieră descrisă la punctul 2.1 pentru caracterele 6 -7.
2.3
Pentru diagramele grupei TA, următoarele date vor fi codate în șirul de caractere:
Caracterele 1 - 3:
Aceste caractere descriu domeniul unghiului multiplicat cu 1O al unei diagrame direcționale pentru care puterea radiată a fost diminuată cu 50% din valoarea sa maximă. Acest unghi trebuie să fie determinat între direcția de câștig maxim și direcția care reprezintă 50 % din puterea radiată (în diagramă 1/ 2
=
0,707 din nivelul de câmp). Exemplu: 300 pentru un unghi de 30 de grade.
Caracterele 4 - 5:
Aceste caractere descrîu grupul de diagrame de antene, de exemplu: TA.
Caracterele 6 - 7:
Aceste caractere descriu anvelopa circulară a lobilor laterali ce nu sunt conținuțî în interiorul modelului de bază definit prin intermediul primelor cinci caractere. Aceste două caractere pot
fi
deduse din atenuarea, indicată prin acest cerc, din diagrama antenei, înmulțită cu 100. Dacă numai raportul față-spate {f : b) este dat, atunci aceste cifre vor putea
fi
calculate prin formula:
doua
cifre=
IO
raport
f:b
2-·-·-·-
20
(raport f: b în dB)
Apendicele 3 al Anexei 6
a
CA
CB
cc
=
•I -'------ ---'----
(1 -
a
)cos(2q, )+
2
(1- a
r cos (2q, )+
4a
2
2
2
2
=-I
-
(1-a
2 )cos(3(f) )+
J(i-a
2
)2
cos 2
(3q, )+
4a
2
2
a
(1-
2
)cos(4q, )+
J(1-
a
2
J
cos 2 (4q, )+
4a
2
=·'- -
- ---
2
I
Domeniul de definitie:
o
a
1
-180°
(/)'$
180°
Domeniul de definiție:
o:;;;a:;;;
1
-180°:;;;
(!)'5.180°
Domeniul de definit , ie:
O o:;;; 1
147
-180°:;;;
(fJ
180°
148
EA
EB
EC
4b 2
cos
cp
r;=
(4b 2
-l)cos 2
cp+l
2
2
-
--�
��
-
c=
1,6b
2
- co - sc - p - +2 - ,4 - -Jb 2 (b 2
-0 � ,2)cos 2
cp
�
+0,2b
2
J
(
4b -1,44) cos
cp
+1,44
l,2b
2
coscp+2,8.,/b 2 (b 2
-0,4)cos 2
cp+0,4b
2
r;:;;;;
( 4b 2
-1,96) cos
2
q,,
+1,96
2
b 2
=
*
1-cos
a
2 1- ( 2
cos
a
-
l)
2
Domeniul de definit , ie:
0°:,;
a:S
65°
-90°
:,;
<p
90°
b
=
2
O,77*
1- cos
a
2
1,44-(2 cosa-0,8) 2
Domeniul
de
definit , ie:
0°::;;
a$
79°
-180:,;
rp
:,;
180
b2 = O 98*
1- cos2
a
'
1,96-( 2 cosa-0,6)2
Domeniul de definit , ie:
0°
sa:,;
96°
-180°
:,';
</J
:,';
180°
DE
KA
LA
; =
Abs(
4b
2
cos
tp
)
(4b
2
-l)cos 2
tp+l
b 2
=
l-cos
2
a
1
I
2-(2cosa-
2)
2
{l-a)cosq,+.J(l-a)
2
cos 2
tp+4a
;=
2
r;
=
60
cos((l-cos(-*tp))*90)
a
.9 =
±
3a
2
149
Domeniul de definiție:
Domeniul de definitie:
Domeniul de definitie:
0°
a
65°
O::;;o::;1
0°
a
120°
-180°
(p
180°
a=0 a>0
-90°
::;;
cp
-180°
:S:
cp
90°
180°
-1,Sa
cp
1,5a
Apendicele 4 la Anexa 6
Diagrame pentru antene de tipul V
(VA, VB, ... VH, VI}
Acest tip de diagrame de antenă este caracterizat printr-un mod de radiație simetrică, compus din doi lobi principali, sub formă de elipse decalate. Aceste componente sub formă de elipse pot fi decalate, iar semi-unghiul de radiație poate fi exprimat ca un parametru caracteristic. Valoarea ecartului acestei decalări este exprimat prin intermediul celei de-a doua litere a codului de tip. Parametrii specifici nu vor putea fi exprimați în mod convențional, din cauza formatului dat al codului de tip, precum și din cauza numărului
stabilit
pentru
caracterele
ce
pot
fi conținute într-un șir de caractere pentru codul de tip. Astfel, primul grup de cifre trebuie să fie divizat în două părți, încât codul să poată reprezenta mai multe elemente
de date
independente.
Această
soluție implică o eșantionare mai aproximativă a parametrilor astfel descriși.
Jumătate din valoarea unghiului de înjumătățire a puterii poate fi variat în pași de cinci grade, minimum fiind la 15 grade, iar maximul la 60 de grade.
Unghiul de decalaj dintre elipse poate
fi
specificat în cadrul unui interval de la 0,00 la 0,40 în 9 pași de 0,05 fiecare.
Notarea tipului este:
mnnVArr mnnV I rr
Unde
M
=
N
=
n
rr
=
un caracter numeric ce descrie jumătate din valoarea unghiului de înjumătățire a puterii
două caractere numerice ce reprezintă jumătatea valorii unghiului dintre cei doi lobi principali
două caractere numerice, date de valoarea calculată ca o sută de ori raza cercului anvelopei celor doi lobi laterali.
Interpretarea și domeniul de definiție al parametrilor:
a
=
m *
5 + 15
este jumătate din valoarea unghiului de înjumătățire a puterii
0
<
<
65
0
este în mod automat îndeplinită deoarece
a
este cuprins
..
-a
-
între 15 și 60 de grade datorită domeniului de definiție al
lui"m"
13
=
nn
este jumătate din unghiul de deschidere dintre cei doi lobi principali
O
::S
13
Nu există vreo limitare pentru maximul unghiului de deschidere.
Oricum,
este
rezonabil
să
se
limiteze jumătatea unghiului de deschidere sub 90 de grade.
Apendicele 5 la Anexa 6
Diagrame pentru antene de tipul W (WA, WB,
WH, WI)
Acest tip de diagrame de antenă este caracterizat printr-un mod de radiație simetrică, compus din doi lobi principali. Curba de bază este aceeași ca în cazul tipului V, diferența constând în raza anvelopei, ce are o valoare pe direcția "față" și alta pe direcția "spate". Domeniul de definiție al razei anvelopei este
0,35 la 0,80 pe direcția "față"
0,00 la 0,45 pe direcția "spate"
Notarea tipului este:
MnnWArr mnnW
I
rr
- > \,.
\
Unde
m
=
nn =
r
=
p
=
un caracter numeric ce descrie jumătate din valoare unghiului de înjumătățire a puterii
două caractere numerice ce reprezintă jumătatea valorii unghiului dintre cei doi lobi principali
un caracter numeric caracterizând raza cercului de anvelopă a lobilor
laterali pe direcția "spate"
un caracter numeric caracterizând raza cercului de anvelopă a lobilor laterali pe direcția "față".
Interpretarea și domeniul de definiție al parametrilor:
este jumătate din valoarea pentru unghiul de înjumătățire a puterii
0 <
<
65 0
este în mod automat îndeplinită deoarece a este cuprins
-
a
-
între 15 și 60 grade datorită domeniului de definiție al lui
"m"
= nn
este jumătate din unghiul de deschidere dintre cei doi lobi principali
O ::::
Nu există vreo limitare pentru maximul unghiului de deschidere.
Oricum,
este
rezonabil
să
se
limiteze jumătatea unghiului de deschidere sub 90 de grade.
r 0
=
r/20
este raza anvelopei lobilor laterali pe direcția "spate"
O ::::
r O
< 1,0
este în mod automat îndeplinită
p 0 = p/20
+
0.35
este raza anvelopei lobilor laterali pe direcția "față"
O::::
p 0
<
1,0
este în mod automat îndeplinită
e
este ecartul extremităților elipselor
O:::: e.::: 11 2
este în mod automat îndeplinită
e
Caracterele 4 și 5 ale șirului de caractere
0,00
WA
0,05
0,10
WB
wc
0,15
WD
0,20
WE
0,25
WF
0,30
WG
0,35
WH
0,40
Wl
Formulele de bază sunt următoarele:
Dacă e;;;:Q atunci e ;;;:
1
E-5
b 2
=
!5_ *
1- cos
2
(a)
2
2
k
-(cos(a)
.!..=
:_)
5
2
2
3
.
5
k
=b
2
*e*k
k
)+
*
cos(x)+.Jk
*
cos
2
(x
k
r.
=
1
2
3
k
4
5
1
*cos 2 (x)+k
Câștigul relativ al lobului
i
(i=1,2)
În formulele anterioare x reprezintă unghiul în coordonate polare ale lobilor.
r1=fnct( ) r2;;;:fnct(ip-2*13)
4'
este câștigul relativ al lobului
1
este câștigul relativ al lobului 2 este unghiul curent
Diagrama rezultată este formată prin preluarea maximului dintre valorile r 1 , r 2
și r O
calculate pentru orice direcție dată, în interiorul domeniului unghiular de definiție mai mic de 180 grade între cei doi lobi principali și preluând cea mai mare valoare pentru valorile lui r1, r2 și r O
pentru orice direcție dată.
Câmpul 9A al bazei de date trebuie să conțină azimutul axei lobului principal, în raport cu care celălalt lob poate fi atins printr-o rotație unghiulară pozitivă de mai puțin de 180 grade.
DATELE MĂSURĂRII (continuare)
Localizare:
Coordonate geografice (grade/min/sec):
Altitudinea amplasamentului de măsură:
m deasupra nivelului mării
Înălțimea antenei de măsură:
---- m deasupra nivelului mării
Polarizarea
antenei
de
măsură
:
Antena clientului:
[ ] da [ ] nu
Descrierea
căii
de
transmisiune 1
:
Condiții de propagare:
Observații:
REZULTATELE MĂSURĂRII
În cazul măsurărilor pe perioade lungi de timp:
Valoarea cvasi-maximă (10 %):
---
dBµV/m
Valoarea cvasi-minimă (90 %):
dBµV/m
VALOAREA MĂSURATĂ 2 :
dBµV/m
1
Va fi indicată pe o hartă atașată acestui raport în cazul măsurărilor mobile ale nivelului de câmp.
2
În cazul măsurării pe o perioadă lungă de timp sau al măsurărilor mobile ,
va fi indicată v a loarea medie.
nu afectează în mod semnificativ rezultatele calculului. Domeniul real al diagramei verticale reglată electronic nu va depăși prea des valoarea de ±20°, iar domeniul unghiului de elevație rareori depășește valorile de ± 45°, datorită căii de propagare pentru care atenuarea tridimensională a fost calculată.
1.2
Calculul pentru antene reglate mecanic
Acest mod de calcul este destinat în principal pentru structurile de antene directive care pot fi ridicate mecanic în propriul amplasament, de exemplu pentru antene Yagi dispuse în pantă. Calculul atenuării rezultante se efectuează în două etape. Prima etapă constă în transformarea coordonatelor sferice pentru a sc simplifica în continuare calculul. În a doua etapă se calculează antena pentru o antenă în poziția ei de bază. Metoda de calcul utilizată pentru combinarea diagramelor de radiație orizontale și verticale de asemenea rezolvă situația în care aceste diagrame parțiale de radiație nu sunt matematic compatibile, de exemplu în cazul în care atenuările în spate nu sunt egale.
1.2.1
Transformarea coordonatelor sferice
plasarea unei antene într-un amplasament este dată în Figura. 1
xl
t,.y=y2-yl
Punctul I reprezintă direcția maximului de radiație al antenei și punctul 2 reprezintă direcția pe care se va calcul atenuarea radiației. Punctul
[xl,yl]
descrie modul în care este orientată în amplasament. Orientarea este descrisă pentrn azimutul geografic
y
I
și unghiul de elevație
xi
al maximului de radiație al antenei (direcția de referință a fiecărei antene), de exemplu prin intermediul parametrilor 9A și 9B. Pentru descrierea proprietăților de radiație ale antenei se va utiliza un sistem de coordonate sferice modificat, similar celui utilizat pentru
coordonatele geografice ale globului pământesc (azimut y
=
Longitudine, elevație x Latitudine).
Geometria complexă a poziționării antenei este dată în Fig. 1 și poate fi simplificată prin determinarea distanței unghiulare
d
și a azimutului corespunzător
a
pentru punctul
2
pe direcția poziției punctului 1. acest lucru se realizează prin rotirea sistemului de coordonate sferice corespunzător poziționării de bază
a
antenei. Proprietățile de radiație ale antenei vor fi ulterior descrise prin intermediul unnătoarelor coordonate: unghiul de diferență orizontală
had
și unghiul de diferent , ă verticală
vda,
în loc ,
ul celor patru date de intrare precedente.
Recalcularea transformării poate fi realizată în mod simplu prin intermediul teoremelor cosinusului și sinusului care sunt valabile pentru triunghiul sferic Euler și care sunt în mod obișnuit utilizate în calculul geodezic.
Transformarea din punctul 1 și punctul 2 în distanța
d
și azimut
a
este.- cos d = sin x1 * sin x2 + cos x1
*
cos x2
*
cos
!!,. y
sin a= (cos
xl
* cos y) / sin d
[1]
[2]
Transformarea din punctul
l,
distanța
d
și azimut
a
în punctul
2:
sin x2
=
sin x1 * cos d + cos x1 * sin d * cos a sin /iy
=
(sin d
*
sin a)/ cos x2
[3]
[4]
Primul pas al transformării este de a calcula distanța unghiulară
d
.între punctele 1 și 2 prin intermediul formulei [1] (utilizând parametrii de intrare
xl,yl, x2,y2)
și după aceea unghiul de azimut
a
din punctul 1 la punctul 2 prin intermediul rearanjării formulei [3]:
cos a= (sin x2 - sin xl * cos d) / (cos xl * SQR(l - cos 2
d)) unde: SQR este rădăcina pătrată
Valorile necesare
d
și
a
pot fi calculate prin implementarea software a formulei: arccos(x)
=
90 - arctg (x / (1 - x 2 ) ) ...... [<leg],
ABS(x) < 1
Într-o implementare software este necesar să se țină cont de singularitățile pentru /iy
=
O, 180 grade.
Al doilea pas este de calculare a valorilor prin transformarea noilor coordonate
had
și
vda
din parametrii precalculați
d
și
a.
Antena este acum rotită în poziția ei de bază, adică vom aveaxl
=
O
șiyl
=O.Aceasta simplifică formula [3] după cum urmează:
sin vda = sin d
*
cos a.
A doua coordonată transformată
hda
este calculată prin formula [4] și se va rescrie astfel:
sin hda
=
sin d * sin a / cos vda
Funcția arcsin din ultimele două formule a fost calculată prin implementare software ș1 avem:
arcsin(x)
=
arctg (x
/
(1 - x 2 ))
ABS(x) <
1
Într-o implementare software din cadrul celei de-a doua transformări, este necesar să se țină cont de singularități similare celor descrise mai sus.
1.2.2
Combinarea diagramelor parțiale de radiație orizontală și verticală într-o diagramă de radiație tridimensională
Acest calcul evaluează atenuarea rezultantă a diagramei de radiație tridimensională din următoarele date de intrare:
hCode, vCode, hda, vda,
unde primii doi parametrii sunt codurile parțiale ale antenelor descrise în Anexa 6 și ultimii doi parametrii sunt noile coordonate sferice ale diagramei tridimensionale de radiație sunt descriși la punctul 1.2.1, pe directia în care atenuarea antenei trebuie să fie calculată.
'
Diagrama tridimensională de radiație rezultată este pe deplin definită numai prin intermediul planurilor orizontale și verticale prin două eșantioane denumite
hCode
și
vCode.
Atenuarea în altă direcție poate fi estimată fie printr-o aproximare simplă, fie printr-o aproximare complexă. Cele două eșantioane
hCode
și
vCode
reprezintă două secțiuni ortogonale
în
partea superioară ale diagramei tridimensionale de radiație și de aceea atenuările lobilor din spate trebuie să fie egale, așa cum se remarcă în Fig.2.
DIAGRAMA
VERTICALĂ
A
At-TTEl-11:1:
0451:A20
_,,.,,/
\
/
/
I
/
.
•
'
.
-/4
'°k
7"
-- -
. . .
.
. . ,
/
-
. .. -
•
·:bt:7'
-..'.?c?'
Fig. 2.
În realitate anumite cerințe pentru coordonate pot conține din punct de vedere matematic coduri parțiale de antenă care
să
nu fie compatibile, așa cum se observă în Fig.3.
Figura 1 ilustrează mecanismul perturbării provocată de emițătorul X asupra receptorului U.
Statia U
I
Statia
Y
Receptor
u
A
Filtru de receptie
B
Circuit de conectare
aRx
GR
Semnal perturbator
Semnal
util
C
Ghid de unda D
Ghid de unda
C'
Circuit de conectare
B'
Statia X
Emitator
X
Gr
Statia
V
Figura 1
3
Pasul 1 al procedurii de predicție: Pregătirea datelor de intrare
Datele de bază de intrare necesare pentru procedură sunt date în Tabelul 1. Toate celelalte informații necesare sunt deduse din aceste date de bază de-a lungul parcurgerii procedurii.
TABELUL1
Datele de bază de intrare
Parametrul
Rezoluția preferată
Descriere
f
0,00001
Frecvența
(GHz)
'Pt, <J)r
1
Latitudinea stației {secunde)
\jft,
llfr
1
Longitudinea stației (secunde)
htg, hrg
1
Înăltimea centrului antenei '
deasupra nivelului solului (m)
hts, hrs
1
Înălțimea centrului antenei
deasupra nivelului mediu al mării (m)
Gt, Gr
O,1
Câștigul antenei pe directia orizontului {ce traseul de perturbație de-a lungul 'cercului mare dBi)
NOTA
1
Pentru stațiile perturbatoare și perturbate: t: stație perturbatoare
r: stație perturbată
4
Pasul 2 al procedurii de predicție: datele radio-meteorologice
Valorile parametrilor radio-meteorologici ,
care trebuie să fie determinati în mod comun pentru toate țările din vestul, sudul și centrul Europei, sunt date în paragraful 2. În procedura de predicție trebuie evaluat procentajul de timp pentru care gradientul vertical al indicelui de refracție
00 (%) depășește 100 de unități N / km în primii 100 metri ai atmosferei joase.
Acest parametru este utilizat pentru a estima incidența relativă a unei propagări anormale dezvoltate pe deplin la latitudinea luată în considerare .
Valoarea lui f30 utilizată este cea corespunzătoare latitudinii centrale a traseului de propagare. Punctul de incidență a
propagării anormale,
130
(%), pentru centrul căii de propagare se va determina prin formula:
(%)
(1)
Unde
<p
Latitudinea ,
în grade, a centrului traseului de propagare, care
este
mai mică de 70
°
și mai mare de -70
°
Parametrul µ1 depinde de măsura în care traseul de propagare este deasupra solului (din interiorul uscatului și/ sau al regiunilor de coastă) și deasupra apei, fiind dat de:
unde valoarea lui µ1 va fi limitată la µ1 1,
cu:
(2)
(3)
unde:
dtm
Cea mai lungă secțiune continuă a traseului (în interiorul uscatului și în regiunile de coastă) pe calea de pe cercul mare (km)
dim
Cea mai lungă secțiune continuă în interiorul uscatului pe traseul de pe cercul mare (km)
Zonele radio-climatice utilizate pentru derivatele dtm și dim sunt definite în Tabelul 2.
4-
µ
_
10
(-0,935+0,0l76lț01)1ogµ
1
(4)
TABELUL 2
Zonele radio-climatice
Tipul zonei
Cod
Definitie
Regiune de coastă
A1
Zonele regiunilor de coastă și ale litoralului, acestea reprezentând uscatul din vecinătatea mării până la o altitudine de 100 m relativ la nivelul mării sau al apei, dar limitat la o
distanță de 50 km de ce mai apropiată zonă maritimă. Dacă nu
sunt disponibile date precise pentru 100 m se vor utiliza valori
aproximative
în interiorul uscatului
A2
Toată re iunea terestră, cu exceptia regiunilor de coastă și a zonelor e litoral definite mai sus sub numele de "regiune de coastă"
Mare
B
Mări,
oceane și alte acumulări mari de ape (cum ar fi cele care acoperă un cerc cu cel puțin 100 km diametru).
Acumulările mari de ape în interiorul uscatului
O acumulare ămare" de ape în interiorul uscatului se consideră a fi în zona B, fiind definită
ca având o suprafață de cel puțin 7 800 km2, dar excluzând suprafața râurilor. Insulele din interiorul unor astfel de acumulări de ape vor fi considerate in calcul ca fiind apă, dacă au înălțimi mai mici de 100 m deasupra nivelului mediu al apei pentru mai mult de 90 % din suprafața lor. Insulele care nu corespund acestui criteriu vor
fi
considerate uscat in procesul de calculare a suprafetei de apă.
Marile lacuri sau zonele umede (mlăștinoase)
Suprafețele mari din interiorul uscatului, mai mari de 7 800 km2 și care conțin multe lacuri mici sau o rețea fluvială (de râuri), vor fi declarate ca fiind de ăcoastă", considerate ca zonă A1 de către Administrații, dacă suprafața cuprinde mai mult de 50% apă, sau dacă mai mult de 90% din uscat este situat sub 100 m deasupra nivelului mediu al apei.
Regiunile climatice ce aparțin zonei A1, acumulările mari de ape din interiorul uscatului și marile lacuri și regiuni mlăștinoase din interiorul uscatului sunt dificil să fie determinate într un mod fără echivoc. De aceea se solicită Administrațiilor să comunice către TWG HCM, regiunile teritoriului lor national pe care ele doresc să le identifice ca apartinând uneia dintre aceste categorii. în absența unei informații înregistrate, toate zonei de uscat vor fi considerate ca fiind în cadrul zonei climatice A2.
Raza efectivă a pământului
Factorul razei medii efective a pământului k50 pentru calea de propagare este determinat astfel:
kso
=
157
(5)
157 -
/J.N
Presupunînd că raza reală a pământului este de 6 371 km și indicele mediu de refracție .
radio
N
(unități
N
/ km) pentru vestul, sudul și centrul Europei este 45, valoarea medie a razei pământului poate fi determinată din:
ae
=
6 371
*
k
50
8930,8
km
(6)
5
Pasul 3 al procedurii de predicție: Analiza profilului topografic al căii
Valorile pentru numărul de parametri ai traseului necesari pentru calcule sunt indicate în Tabelele 3 și 4; ele vor fi calculate cu ajutorul unei analize inițiale a profilului topografic al traseului bazat pe valoarea lui
ae dată prin formula (6). Pentru analiza profilului căii este
necesar un profil al înălțimilor deasupra nivelului mării de-a lungul traseului. O dată analizat profilul în cauză, traseul va fi clasificat în una dintre cele trei categorii geometrice indicate în Tabelul 5.
TABELUL 3
Valorile parametrilor deduși din analiza profilului traseului
Tipul căii
Parametru
Descriere
Trans-orizont
D
Distanța traseului de-a lungul cercului mare (km)
Trans-orizont
dit, dIr
Distanta dintre antena de emisie și orizontul ei, respectiv de recepție și orizontul ei (km)
Trans-orizont
0t, 0r
Unghiul de elevatie a orizontului pentru emisie, respectiv pentru recepție (mfad)
Trans-orizont
0
Distanța unghiulară a traseului (mrad)
Toate
hts, hrs
Înăltimea centrului antenei deasupra nivelului mediu al mării (m),
Toate
db( 1 )
Lungimea totală a secțiunilor traseului deasupra apei (km)
Toate
w(1)
Fracțiunea din traseul total deasupra apei:
ro=
db /d
(7)
unde d este distanța pe cercul mare (km)
Pentru traseele de propagare situate în întregime deasupra uscatulw: ro=
O
Trans-orizont
dct( 1 }
Distanța de la primul terminal (sursa de perturbatiilla coastă de-a lungul traseului de perturbație pe cercul mare' ( m)
Trans-orizont
dcr< 1 )
Distanța corespondentă pentru a doua stație (cea perturoată) (km)
(1)
Acești parametri sunt necesari numai când traseul are una sau mai multe secțiuni deasupra apei.
Valorile exacte ale lui dct și dcr sunt importante numai dacă dct și dcr
5 km. Dacă în unul sau în ambele cazuri distantele depășesc în mod evident 5 km, este suficient să se înregistreze situația pentru condiția de > 5 km.
Puține trasee . de perturbație vor avea, de fapt, nevoie de
o
evaluare detaliată a acestor doi parametri .
TABELUL 4
Definiția parametrilor profilului căii
Parametru
Descriere
ae
Raza efectivă a pământului (km}
d
Distanța pe cercul mare (km)
di
Distanța pe cercul mare a celui de al i-lea punct de teren față de perturbator (km)
dii
Distanța incrementală pentru datele regulate de profil al căii(km)
f
Frecvența (GHz)
?,,,
Lungimea de undă (m)
hts
Înălțimea antenei perturbatoare (m) deasupra nivelului mediu al mării (amsl)
hrs
înălțimea antenei perturbate (m) deasupra nivelului mediu al mării(amsl)
0t
Unghiul de elevație fată de orizont deasupra orizontului local (mrad), măsurat de la antena perturbatoare
0r
Unghiul de elevatie față de orizont deasupra orizontului local (mrad), măsurat de la antena perturbată
0
Distanța unghiulară a căii (mrad)
hst
Înălțimea suprafeței planului terestru neted (amsl) pentru amplasamentul stației perturbatoare (m)
hsr
Înălțimea suprafeței planului terestru neted (amsl) pentru amplasamentul stației perturbate (m)
hi
Înălțimea celui de al i-lea punct al terenului amsl (m)
NOTA
1 -
ho : înăl{imea terenului sta{iei perturbatoare hn : înăl imea terenului sta iei perturbate
hm
Denivelarea terenului (m)
hte
Înălțimea efectivă a antenei perturbatoare (m)
hre
înălțimea efectivă a antenei perturbate (m)
TABELUL 5
Clasificarea căilor de perturbație și modelele de propagare necesare
Clasificare
Modele necesare
Vizibilitate directă ,
cu degajarea primei zone Fresnel
cu vizibilitate (§ 6 . 1 . 1)
Vizibilitate directă, cu difractie fte sub- cale, adieă patrunderea rufilu ui terenului în primai zonă resnel
cu vizibilitate ( 6.1.1) cu difracție (§
. 1 . 2}
Trans-orizont
cu difractie (§ 6 . 1 . 2 pentru d 200 km) cu difuzie troposferică (§ 6.1.3)
5.1
Construirea profilului traseului
Fiind date coordonatele geografice ale stației perturbatoare (q>t, \jlf) și ale stației perturbate (cpr, \jlr), vor fi deduse înălțimile terenului (deasupra nivelului mediu al mării) de-a lungul traseului cercului mare pe baza informației extrase dintr-o bază de date topografice sau de
pe o hartă corespunzătoare la scară mare. Rezoluția distanței preferate a profilului este cea
dată printr-un număr întreg de pași de O,1 km. Profilul va include înălțimile terenului având ca punct de start stația perturbatoare și ca punct final stația perturbată. La valorile înălțimilor de-a lungul căii va fi adăugată valoarea curburii pământului, bazată pe valoarea lui ae dată prin ecuatia (6).
În cazul acestei Anexe, punctul de pe profilul căii ce corespunde stației perturbatoare se consideră a fi punctul 1 și punctul ce corespunde stației perturbate se consideră a fi punctul
n. Astfel profilul traseului este compus din n puncte. Figura 1 oferă exemplul unui profil de traseu de propagare cu înălțimi ale terenului deasupra nivelului mediu al mării și prezentând diferiți parametri legați de terenul real.
Tabelul 4 definește parametrii utilizați sau calculați in cursul analizei profilului topografic.
Lungimea traseului, d (km), trebuie să fie calculată conform cu formulele pentru distanța de pe cercul mare.
FIGURA I
Stație
perturbată
(R)
h
rg
Exemplu de profil de cale cu trans-orizont
-
Valoarea lui 0 1
așa
cum apare în figură
va
fi
negativă
5.2
Clasificarea traseului
Profilul traseului va fi utilizat în continuare pentru a clasifica traseul în una dintre cele trei categorii geometrice bazate pe raza efectivă a pământului, ae ,
Categoriile de trasee de perturbație sunt date în Tabelul 5.
5.2.1
Pasul 1 al clasificării: test pentru un traseu trans-orizont
Un traseu este clasificat ca fiind trans-orizont, dacă unghiul fizic al elevației cu orizontul văzut de antena perturbatoare (relativ la orizontul local) este mai mare decât unghiul (relativ la orizontul local al stației perturbatoare) subîntins de antena perturbată.
Testul pentru condiția de traseu trans-orizont este:
(mrad)
(8)
unde:
=
11-t
0max
max(0 , )
i=l
(mrad)
(9)
0i : unghiul de elevație pentru al i
iea
punct al terenului
(mrad)
(10)
unde:
hi:
înălțimea pentru al i
iea
punct al terenului (m) amsl hts: înălțimea antenei perturbatoare (m) amsl
di : distanța de la perturbator până la al
i
rea
element al terenului (km)
0,d
hr s
-
h, -
s
=
---
l 0 3
d
(mrad)
(
11)
d
2ae
unde:
hrs : înălțimea antenei perturbate (m) amsl
d :
distanța totală pe cercul mare al căii (km)
a 0
:
raza medie efectivă a pământului corespunzătoare căii de propagare (ecuația (6)).
Dacă este îndeplinită conditia din formula (8) atunci va
fi
luat în considerare și restul analizei de profil a traseului, necesară pentru traseele trans-orizont. În aceste conditii va fi necesară parcurgerea pasului 2 de clasificare a traseului.
'
Dacă nu este îndeplinită condiția din ecuația (8), atunci traseul este cu vizibilitate, cu sau fără atingerea de către teren a primei zone Fresnel.
Determinarea parametrilor provenind din profilul căii pentru trasee trans-orizont
Parametrii ce trebuie determinați din profilul traseului sunt cei enumerați în Tabelul 4.
Unghiul de elevație a orizontulului pentru antena perturbatoare, 0t
Unghiul de elevație a orizontulului pentru antena perturbatoare este unghiul maxim de elevație a orizontului pentru antenă atunci când se aplică ecuația (9) pentru a n - 1 înălțime a profilului terenului.
01
=
emax
cu 0max determinat conform cu ecuația {9).
Distanța orizontului antenei perturbatoare, dit
(mrad)
(12)
Distanța orizontului este distanța minimă de la emițător la punctul pentru care este calculat unghiul maxim de elevație a orizontului pentru antenă, prin ecuația (9).
(km)
pentru
max(0;)
Unghiul de elevație a orizontului pentru antena perturbată,
0r
Unghiul de elevație a orizontului pentru antena de recepție este unghiul maxim de elevație a orizontului pentru antenă atunci când se aplică formula (9) pentru a n - 1 înălțime a profilului terenului.
(13)
J
n-1
Br
=
max(Bj)
j=l
d-d.
10 3 (d-dj)
2ae
(mrad)
(mrad)
(14)
(15)
Distanța unghiulară (mrad)
Distanța unghiulară 6 se calculează cu formula :
Distanța orizontului antenei perturbate, dlr
(mrad)
(15a)
Distanța orizontului este distanța minimă de la receptorpînă la punctul pentru care este calculat unghiul maxim de elevație a orizontului pentru antenă, prin formula (9).
(km) pentru
max(0
1
)
5.2.2
Pasul 2 al clasificării: Test pentru vizibilitatea cu difractie de sub-cale (cazul în care prima zonă Fresnel nu este complet liberă de obsta '
cole)
(16)
Un traseu care nu este cu trans-orizont este cu vizibilitate și cu difracție de sub-cale, dacă unghiul de elevație deasupra orizontului fizic, așa cum este perceput de antena perturbatoare (relativ la orizontala locului) și care permite o degajare egală cu raza primului elipsoid Fresnel în punctul de orizont, este mai mare decât unghiul (relativ la orizontala locului perturbatorului) subîntins de antena perturbată .
Traseul este cu difracție de sub-cale dacă:
unde:
Br,
=
11-I
(
)
max\B1,
(mrad)
(mrad)
(17)
(18)
•
m
ax
i -- 1
'
Pentru a finaliza această analiză, este necesar un element suplimentar în ecuația (1O) care ia în considerare primul elipsoid Fresnel.
Raza acestui elipsoid, Ri (m) este dată pentru orice punct de-a lungul traseului, de formula:
(m)
(19)
undef este frecvența (GHz).
Raza corespunzătoare, Ri (m), este adăugată la fiecare înălțime a terenului, hi (m), în ecuația (10) și se obține ecuația (20). Dacă se presupune absența obstacolelor în prima zonă Fresnel, qfi , unghiul de elevație a antenei terminale (rad) către al i-lea punct, va fi
obținut din următoarea ecuație:
(mrad)
(20)
Dacă este îndeplinită condiția din ecuația (17), atunci se poate efectua și restul analizei de profil a traseului, necesară pentru cazurile cu difracție de sub-cale .
Dacă nu este îndeplinită condiția din ecuația (17), atunci traseul este cu vizibilitate și nu mai este necesară vreo analiză de profil ulterioară.
6
Pasul 4 al procedurii de predicție: Calculul predicțiilor de propagare
Tabelul 5 indică modelele de propagare corespunzătoare pentru fiecare tip de traseu. Ecuațiile necesare pentru aceste predicții individuale, utilizând diferite mecanisme de propagare, sunt date în secțiunile de text prezentate în Tabel. Predicțiile indiv i duale pentru diferitele mecanisme de propagare trebuie calculate și combinate în conformitate cu Tabelul 6, pentru a rezulta o predicție globală. O dată această etapă finalizată, predicția este completă.
TABELUL 6
Metode pentru calculul predicției globale aprop
Tipul căii
Actiune necesară
'
Propagare cu vizibilitate
Predicția este obținută utilizând formula:
aprop
=
Lb = Lb0 ( 20%)
dB
(21a)
unde:
Lb0 ( 20%) : predicția pentru atenuarea de bază a transmisiunii care nu este depășită pentru mai mult de 20% din timp, dată de modelul de propagare cu vizibilitate
Pro agare cu vizibilitate și cu ifracție de sub-cale
Predictia este obtinută utilizând formula:
'
'
Lb =
Lbd ( 20%)
dB
(21b)
aprop=
unde:
Lbd ( 20%): predicția pentru atenuarea de bază a transmisiunii, care nu este depășită pentru mai mult de 20% din timp, dată de modelul de propagare cu difracție
Propagare cu trans-orizont
Pre9Jctia globală poate fi obținută prin aplicare următorului algoritm auxiliar:
aprop =
Lb
=
-5 log( 10-0,2Lb,(20"/4)
+
10-0,2Lt,,1(20%))
dB
(21c)
unde Lbs (20%), Lbd (20%): predictiile individuale pentru atenuarea de baza a transmisiunii, care nu sin't depășite pentru mai mult de 20
% din timp, dată de modelul de propagare cu difuzie troposferică, respectiv cel cu difracție
NOTA 1 - Dacă nu
a
fost pro us un model fentru o cale (deoarece conditiile date în Tabelul nu au fos îndeplinite), termenul corespondent din ecuația (21c) va fi omis.
Procedura descrisă mai sus implică unul sau mai multe modele separate de propagare pentru a furniza elementele de calcul al predicției globale_ Modelele de propagare descrise în această secțiune sunt calculate pe baza ipotezelor enunțate în paragraful 2.
6.1
Propagarea cu vizibilitate (cu includerea efectelor pe termen scurt)
Atenuarea transmisiei de referință Lbo (20%) care nu este depășită pentru un procentaj de timp mai mare de 20 %, se obține pe baza următoarei formule:
Lb() ( 20%)
=
92,5
+
20log/
+
201ogd
+
Es
(20%)
+
Ag
(22)
unde:
Es ( 20%):
corecția pentru efectele de trasee multiple și de focalizare:
E, ( 20%)
=
1,03(e-d 110
-1)
Ag : absorbția totală datorită gazului atmosferic (dB):
unde:
(23)
(24)
î'o, rw(P) :
atenuarea specifică datorită aerului uscat și respectiv vaporilor de apă, sunt date în ecuațiile (24a)
+
(24c)
p :
densitatea vaporilor de apă:
p
=
7,5+
2,5m
ro : porțiunea din traseul total situat deasupra apei.
(24a)
Pentru aerul uscat, atenuarea
ro
(dB/km) este dată prin Recomandarea ITU-R P.676 astfel:
Y
-
--- 7, - 27 - r, -'---+ -
-
7 - ,5 ----
]/2
r
2
r
2
X
10
-3
-
0
[
2
1
]l
-
f
+0,351r:r/
(l-57)2+2,44r;r/
P
-
7,27
+
7,5
x
2
l0_
3
[
1
2
+0,351
(l-57)
2
+2,44
unde:
f:
frecvența (GHz) rp =p / 1013
rt
=
288/(273 + t)
p : presiunea (hPa) - vezi§
2
t
:
temperatura ( ° C) vezi § 2 .
(24b)
{J-325,153 )2
+10,44rJ r,
Pentru vapori de apă, atenuarea
Yw
(dB/km) este dată prin:
3,27xl0- 2 +1,67xl0- 3
p+7,7xl0- 4
f
0
•
5
+
3 , 79
(/-22,235) 2
+9,81
=
11,73
4,01
+·
+
(J-183,31)2
+l
1,85 (/-325,153 )2
+10,44
1
2
px10 - 4
6.2
Propagarea cu difracție
Atenuarea de bază a transmisiunii nedepășită pentru 20% timp, pentru un traseu cu difracție, este dată prin formula:
Lbd (20%)
=
92,5
+ 20logf + 20logd + Ld (20%) + E , d(20%)
+
Ag
(dB)
(25)
unde:
Esd ( p) : corecția pentru efectele de propagare pe trasee multiple dintre antene și obstacolele de la orizont.
E
=
(203/c)
-103(1-e·< d1:
+ d,,J ; io)
,<I
o
'
(dB)
(25a)
Ag :
absorbția datorită gazelor atmosferice este calculată prin ecuațiile (24) și (24a) dit', d1r: vezi§ 5.2.
Atenuarea suplimentară de difracție Ld (20%) este calculată astfel:
Ld (20%)=Ld
(5O%)-F; (2O%)[Ld (5O%) - Ld(/J 0 }],
unde:
Ld (50%): atenuarea de difracție peste un teren denivelat pentru o rază efectivă a pământului de ae = a {50%) km
Ld
(13
0 ): atenuarea de difracție peste un teren denivelat pentru o rază efectivă a pământului de ae
=
a(l3 0 ) km
(26)
a{p)
=
6371 k (p)
k (50%) se calculează cu ecuația (5) k
Wo)
= 3
Fi :factorul de interpolare este dat de:
Fi = I (0,2) / 1{130 /100).
(27)
unde l{x) este inversa funcției normale cumulative, iar 130 se calculează cu ecuația (1).
Aproximarea următoare pentru inversa funcției de distribuție normală cumulativă este valabilă pentru 0 , 000001
::;;
x
0,5 și prezintă o eroare de maximum 0 , 00054 .
Ea poate fi utilizată fără restricții pentru funcția de interpolare din formula (27). Dacă x < 0 , 000001, fapt ce implică 130 < 0 , 0001%, atunci x va fi 0,000001. Funcția l(x) este dată, atunci, de:
l(x) =
:;(x)
-
T(x)
(28)
unde:
T(x)
=
.J[-
2 ln(x)]
(28a)
[(c 2
•
T(x)
+
C
1
)
•
T(x)]
+
C
0
(28b)
ț(x)
[(D
T( x )
+
Di) T(x)
+
Dl)
T(x)
+
1
3
•
Co
= 2,515516698
(28c)
C1
= 0,802853
(28d)
C2
=
0,010328
{28e)
D1
= 1,432788
(28f)
D2
= O,189269
(28g)
D3
= 0,001308
(28h)
Următoarea metodă este recomandată pentru evaluarea atenuărilor de difracție (Ld (50%) și Ld (13 0 ) ) peste un teren denivelat care prezintă unul sau mai multe obstacole pentru propagarea cu vizibilitate.
Metoda este bazată pe modelul lui Deygout, limitat la maximum trei margini ,
având în plus o corecție empirică dată prin Recomandarea ITU-R P . 526.
Trebuie să fie disponibil profilul căii radio, constînd dintr-un set de esantioane de înălțimi diferite ale terenului deasupra nivelului mării, localizate în intervale de-a lungul traseului, prima și ultima dintre înălțimi fiind cea a emițătorului și cea a receptorului, deasupra nivelului mării, și un set corespondent de distanțe orizontale pornind de la emițător. Fiecare pereche înălțime - distanță este considerată ca un punct al profilului și are un indice, care indică valoarea de incrementare de la un capăt al traseului către celălalt capăt. Trebuie să fie luate puncte din 100 metri în 100 metri pornind de la emițător.
Modelul lui Deygout se aplică pentru tot profilul traseului sau doar pentru o parte, fiind definit de la punctul cu indicele a la punctul cu indicele b (a< b). Dacă a + 1
=
b atunci nu există vreun punct intermediar și atenuarea de difracție este zero. Altfel, modelul se aplică pentru evaluarea lui vn (a
<
n < b) și se selectează punctul cu valoarea cea mai mare pentru v.
Valoarea lui v pentru al n-lea punct al
profilului este dată de:
vn
=
h
2dab
I
Âdandnb
(29)
unde:
h
=
hn + { dan dnb / 2 ae ] -
[ ( ha dnb + hb dan ) / dab ]
(29a)
ha, hb, hn : înălțimi verticale conform cu figura 2
dan, dnb, dab
:
distanțele orizontale conform cu figura 2
= 8930,8 km pentru Ld(50%) ae :
raza efectivă a pământului
sau
=
19113 km pentru Ld ( o)
/... :
lungimea de undă
Toate
h,
d, ae și
A
sunt date în unități coerente.
Atenuarea de
difracție este dată prin
atenuarea "knife-edge" J(v) conform cu ecuația:
J(v)
=
6,9 +
20log(J(11
- 0,1) 2
+
1
+
11
-
0,1)
(dB)
(30)
pentru
v
> - 0,78, altfel ea este zero.
Geometria ecuației (29a) este ilustrată în Figura 2. Al doilea termen al ecuației (29a) reprezintă o bună aproximare a înălțimii suplimentare a punctului n, datorită curburii pământului.
Modelul lui Deygout este aplicat mai întâi pentru întregul profil de la emițător la receptor. Punctul cu cea mai mare valoare a lui v este definit ca margine principală, p, iar atenuarea corespondentă este J(vp ).
Dacă vp > - O,78 modelul se aplică încă de două ori:
-
de la emițător către punctul p pentru obținerea lui vt și de aici a lui J(vt );
-
de la punctul p către receptor pentru obținerea lui vr și de aici a lui J(vr ). Atenuarea suplimentară de difracție pentru traseu este dată de:
= J(vp)
+
T [ J(vt) + J(vr) + C]
pentru
pentru
Vp
>
-0,78
Vp
S -
0,78
(31a)
(31b)
unde:
C :corecția empirică
D : lungimea totală a traseului (km)
C
=
8,0 + 0,04 D
(32)
și:
T
=
J(vp) / 6
pentru
J(vp)
$
6
{33a)
T
=
1
pentru
J(vp)
>
6
(33b)
FIGURA2
Geometria pentru
un
singur obstacol
Punctul n
Punctul b
h
Nivelul mării
t
Curbura pământului
h
6.3
Propagarea cu difuzie troposferică
Atenuarea de bază a transmisiunii datorită difuziei troposferice Lbs ( 20%) (dB) nu va depăși pentru un procentaj de timp mai mare de 20% ,
valoarea dată prin formula :
8
L1,s ( 20%)
=
135,95
+
L r
+ 20 log
d
+ 0,573
0
+
Le
+
A
(dB)
(34)
unde:
Lt : atenuarea dependentă de frecvență:
Lr
= 25logf -
2 , S[log(f
/
2))2
(dB)
(35a)
Le: atenuarea de cuplaj al aperturii antenei cu mediul (dB):
(dB)
(35b)
Ag:
Absorbția datorită gazului atmosferic este calculată prin ecuația (24) având
p
=
3 g/m3 pentru întreaga lungime a traseului.
I
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.