Tratatul din 20 octombrie 2005
între România și Republica Ungara privind regimul frontierei de stat româno-ungare, cooperarea și asistența reciproca
prezumat în vigoare
România și Republica Ungara, denumite în continuare părți contractante,
guvernate de dorința de a contribui la dezvoltarea în continuare a relatiilor lor bilaterale,
în spiritul eforturilor lor de integrare în Uniunea Europeana,
luand în considerare dispozitiile Tratatului de înțelegere, cooperare și buna vecinatate între România și Republica Ungara, semnat la Timisoara la 16 septembrie 1996,
având în vedere experienta acumulata în cursul aplicarii Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Populare Ungare privind regimul frontierei de stat româno-ungare, colaborarea și asistența mutuala în problemele de frontieră, semnat la Budapesta la 28 octombrie 1983,
cu intentia de a preveni, cerceta și rezolva incalcarile regimului de frontieră la frontiera de stat comuna,
au convenit urmatoarele:
Capitolul I Dispozitii generale
Articolul 1
Semnificatiile expresiilor utilizate în prezentul tratat sunt urmatoarele:
a) frontiera de stat - succesiunea acelor segmente de planuri verticale imaginare care despart teritoriul de stat al României de teritoriul de stat al Republicii Ungare în spatiul aerian, la nivelul solului și în subsol;
b) linie de frontieră - linia de intersectie a frontierei de stat cu suprafața pamantului, ale carei date sunt prevăzute în documentele de demarcare, care este marcată pe teren de semne de frontieră;
c) apa de frontieră - toate apele naturale sau artificiale, stătătoare ori curgatoare, pe care trece linia frontierei de stat, pe latimea dintre linia de frontieră și maluri, precum și apele intersectate de frontieră de stat pe o distanta de 50 metri de o parte și de alta, socotita de la linia frontierei de stat;
d) organe de control la frontiera - acele organe care efectueaza paza frontierei de stat, menținerea regimului de frontieră și controlul traficului de frontieră.
Articolul 2
Sunt considerate încălcări ale regimului frontierei de stat acele acțiuni sau inactiuni pornite de pe teritoriul uneia dintre părțile contractante, savarsite la frontiera de stat sau în apropierea acesteia și care, în sine sau prin urmarile lor, lezeaza, pericliteaza sau prejudiciaza interesele celeilalte părți contractante, teritoriul acesteia, starea mediului înconjurător, viața, integritatea corporala sau sănătatea persoanelor aflate pe teritoriul lor ori interesele legitime ale acestora, precum și bunurile aflate pe teritoriul celeilalte părți contractante.
Urmatoarele evenimente de frontieră nu vor fi considerate de către părțile contractante încălcări ale regimului frontierei de stat:
a) ratacirea peste frontiera de stat a persoanelor - trecerea neintentionata a frontierei de stat, de exemplu, lipsa de orientare sau a cunoasterii locului, adormirea în trenurile internationale, din cauza condițiilor atmosferice sau a lipsei capacității de discernamant;
b) ratacirea animalelor domestice peste frontiera de stat - ajungerea pe teritoriul celeilalte părți contractante a animalelor de casa nesupravegheate sau speriate;
c) zborul peste frontiera de stat a unor mijloace de transport aeriene, trecerea în deriva peste frontiera de stat a unor mijloace de transport fluviale și a altor obiecte plutitoare - ajungerea pe teritoriul celeilalte părți contractante a unor mijloace de transport aerian, fluvial, a unor obiecte plutitoare, respectiv a altor obiecte, din cauze ce nu pot fi evitate ori din intamplare.
Capitolul II Cercetarea incalcarilor regimului de frontieră și organele competente
Articolul 3
Părțile contractante vor lua la frontiera de stat româno-ungara toate masurile necesare pentru prevenirea încălcării regimului frontierei de stat, înlăturarea consecintelor, reducerea efectelor și diminuarea pagubelor produse.
Articolul 4
Părțile contractante cerceteaza și rezolva incalcarile la regimul frontierei de stat, prin intermediul organelor lor teritoriale de control la frontiera competente, în functie de locul producerii încălcării.
La cercetarile prevăzute în alin. (1), la solicitarea organelor de control la frontiera, în conformitate cu prevederile legislatiilor părților contractante, pot colabora și alte autorități de ordine publică, militare și de protecție a mediului.
Organele centrale de control la frontiera ale părților contractante cerceteaza și rezolva acele încălcări ale regimului frontierei de stat care nu au putut fi solutionate, din lipsa unui consens, de către organele teritoriale de control la frontiera.
Incalcarile regimului frontierei de stat care nu au putut fi rezolvate din lipsa unui consens, de către organele centrale de control la frontiera ale părților contractante, vor fi cercetate și rezolvate pe cale diplomatica.
Articolul 5
Organele de control la frontiera ale oricarei părți contractante vor informa fără intarziere organele de control la frontiera ale celeilalte părți contractante despre incalcarile regimului frontierei de stat și la alte evenimente legate de regimul frontierei de stat, denumite în continuare încălcare a regimului de frontieră, de care au luat cunoștința.
Informarea contine denumirea încălcării regimului de frontieră, locul, data producerii, imprejurarile, dovezile acesteia, în măsura în care acestea se afla la dispoziție, precum și propunerile pentru cercetarea în comun a imprejurarilor încălcării regimului de frontieră.
La inițiativa organului de control la frontiera al oricarei părți contractante, incalcarile la regimul de frontieră pot fi cercetate în comun de organele de control la frontiera.
Organele de control la frontiera ale părților contractante vor cerceta intotdeauna în comun urmatoarele încălcări ale regimului de frontieră:
a) focul de arma peste frontiera de stat sau explozia cu efecte peste frontiera. În înțelesul prezentului articol:
- explozia cu efecte peste frontiera de stat - acea explozie care produce pagube, respectiv creeaza o stare de pericol pe teritoriul celeilalte părți contractante, prin efectul undei de presiune atmosferica ori prin efectul schijelor sau fragmentelor;
- focul de arma peste frontiera de stat - situația în care proiectilul ajunge pe teritoriul celeilalte părți contractante sau îl tranziteaza, indiferent de consecinte;
b) incalcarea teritoriului de către persoane inarmate - trecerea ilegala, cu arme de foc, a frontierei de stat, pe teritoriul celeilalte părți contractante, dacă persoana se intoarce din proprie inițiativă sau intenționează să se intoarca;
c) constrangerea la trecerea peste frontiera de stat - acea actiune violenta sau amenintatoare care este în măsura sa determine persoanele aflate în apropierea frontierei de stat, pe teritoriul celeilalte părți contractante, la trecerea frontierei de stat, împotriva vointei lor;
d) incalcarea intentionata a spatiului aerian - zborul intentionat, fără aprobare, peste frontiera de stat;
e) poluarea mediului - acea actiune produsa pe teritoriul uneia dintre părțile contractante, care are drept urmare ajungerea pe teritoriul celeilalte părți contractante a materialelor explozive, radioactive, biologice, chimice sau a deseurilor periculoase ori trecerea unor asemenea materiale fără aprobare pe teritoriul celeilalte părți contractante și care are ca urmare producerea de prejudicii sănătății oamenilor, poluarea sau producerea de pagube teritoriului, mediului construit și natural al celeilalte părți contractante;
f) provocarea de incendiu - acea actiune care are drept urmare extinderea incendiului de pe teritoriul unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante, respectiv provocarea incendiului pe acesta;
g) deteriorarea semnului de frontieră - actiunea care are drept urmare distrugerea, deteriorarea, mutarea ilegala, deplasarea, respectiv indepartarea semnului ce serveste la marcarea frontierei de stat.
Organele de control la frontiera vor cerceta în comun, de asemenea, și acele încălcări ale regimului frontierei de stat în legătură cu care s-a produs decesul sau ranirea grava a unei persoane ori s-au produs pagube materiale importante, respectiv dacă au pus în pericol nemijlocit viața sau integritatea corporala a persoanei ori sănătatea sau dacă au prejudiciat în alt mod libertatea acesteia.
Articolul 6
În cursul cercetării comune a incalcarilor regimului de frontieră organele de control la frontiera aplica legislatia acelei părți contractante pe al carei teritoriu se efectueaza cercetarea în comun. În cursul acesteia pot efectua investigatii la fața locului, pot audia martori și experti și pot adopta și alte măsuri pentru clarificarea imprejurarilor în care s-a produs evenimentul, precum și pentru strangerea de probe.
Cercetarea în comun nu aduce atingere competentelor organelor judiciare, ale administrației de stat sau ale altor organe cu drept de aplicare a unor proceduri aparținând părților contractante.
Cercetarea în comun a încălcării regimului de frontieră se va consemna de organele competente ale părților contractante în procese-verbale incheiate în limbile română și maghiara, la care trebuie anexate probele administrate în timpul cercetării.
Capitolul III Măsuri luate în cazul încălcării regimului de frontieră, reguli privind raspunderea și despăgubirea
Articolul 7
În cazul încălcării regimului de frontieră, părțile contractante vor lua fără intarziere măsuri pentru încetarea actiunii care a produs incalcarea regimului de frontieră, în măsura în care este posibil, având în vedere caracterul actiunii. De asemenea, partea contractantă răspunzătoare va oferi celeilalte părți contractante garantii corespunzătoare referitoare la faptul ca actiunea nu se va repeta.
Partea contractantă răspunzătoare pentru incalcarea regimului de frontieră va lua măsuri pentru repararea prejudiciului produs celeilalte părți contractante prin actiunea sa care încalcă prevederile prezentului tratat. Reparatia va acoperi toate prejudiciile, fie materiale sau morale.
Reparatia prejudiciului produs prin incalcarea regimului de frontieră se poate face prin restabilirea stării de fapt initiale, prin despăgubire sau satisfactie, aplicate separat ori împreună, cu luarea în considerare a urmatoarelor:
a) în cazul restabilirii stării de fapt initiale, trebuie restabilita starea dinaintea savarsirii sau producerii încălcării regimului de frontieră, cu condiția și în măsura în care restabilirea este imposibila fizic; beneficiul ce poate fi obținut prin alegerea restabilirii în locul compensarii nu poate depăși paguba suferita;
b) în măsura în care partea contractantă răspunzătoare pentru incalcarea regimului de frontieră nu a reparat, prin restabilirea stării de fapt initiale, prejudiciul produs celeilalte părți contractante, atunci este obligata sa acopere paguba produsa. Despăgubirea cuprinde toate pagubele comensurabile, inclusiv beneficiul care poate fi stabilit și nu a fost realizat;
c) în măsura în care prejudiciul cauzat prin incalcarea regimului de frontieră nu poate fi reparat prin restabilirea stării de fapt initiale sau prin despăgubire, atunci partea contractantă răspunzătoare pentru incalcarea regimului de frontieră este obligata sa dea satisfactie celeilalte părți contractante pentru prejudiciul produs prin aceasta actiune. Aceasta se poate face prin recunoasterea încălcării obligațiilor cuprinse în prezentul tratat, prin exprimarea de regrete, de scuze formale sau în alt mod corespunzător. Satisfactia nu poate fi disproportionata în comparatie cu prejudiciul;
d) la stabilirea reparatiei se va avea în vedere contribuția, cu intentie sau prin neglijenta, în producerea prejudiciului a părții contractante lezate sau a oricarei persoane ori organizații care urmeaza sa beneficieze de reparatie.
Efectele juridice prevăzute la alin. (1)-(3) nu aduc atingere obligației părții contractante de a îndeplini și în continuare oblibațiile asumate prin prezentul tratat.
Articolul 8
Raspunderea părților contractante pentru incalcarea regimului de frontieră, care s-a produs și este prevăzută la art. 2 alin. (1), este exclusa de urmatoarele împrejurări:
a) consimtamantul celeilalte părți contractante;
b) legitima aparare;
c) forta majoră sau un fenomen natural ce nu poate fi prevăzut;
d) starea de necesitate, în măsura în care nu poate fi salvata viața făptuitorului încălcării regimului de frontieră sau a unei alte persoane printr-un alt mod rezonabil, cu condiția ca actiunea sa nu produca pe teritoriul celeilalte părți contractante un prejudiciu egal sau mai mare;
e) constrangerea, presupunand ca actiunea savarsita este unica modalitate de inlaturare a unui pericol grav și nemijlocit, iar actiunea nu produce pe teritoriul celeilalte părți contractante un prejudiciu egal sau mai mare.
Existenta imprejurarii care exclude raspunderea prevăzută la alin. (1) nu exonereaza părțile contractante de obligația garantarii repararii pagubei materiale produse de actiunea data.
Articolul 9
În măsura în care în urma încălcării regimului de frontieră s-a produs o paguba și autorul este cunoscut, cererea de despăgubire, în lipsa reparatiei voluntare, poate fi promovata pe cale judecătorească.
Cererea de despăgubire mentionata la alin. (1) se solutioneaza de către instanța competența a părții contractante pe teritoriul careia s-a produs paguba, potrivit legislației sale interne.
În cazul acelor pagube în care nu poate fi stabilita identitatea celui care a produs paguba, repararea acesteia este asigurata de acea parte contractantă:
a) de pe al carei teritoriu a pornit actiunea cauzatoare de pagube; și
b) paguba s-a produs pentru ca partea contractantă nu și-a indeplinit una dintre oblibațiile legate de regimul de frontieră asumate în prezentul tratat; de asemenea
c) paguba s-a produs în urma încălcării regimului juridic al frontierei de stat; și
d) partea contractantă implicata și-a recunoscut responsabilitatea; în absenta acesteia, părțile contractante au stabilit de comun acord aceasta responsabilitate pe cale diplomatica sau în alt mod.
Hotărârile judecătorești definitive și irevocabile și înțelegerile care au ca obiect cererile de despăgubire menționate la alin. (1) și (2), pronuntate de instanța competența a uneia dintre părțile contractante, respectiv incheiate în fața unei asemenea instante, vor fi executate pe teritoriul celeilalte părți contractante, pe baza acordului ce reglementeaza asistența juridica reciproca, aflat în vigoare între cele doua părți contractante.
Organele de control la frontiera ale părților contractante vor preda instanței competente procesul-verbal al cercetării încălcării regimului de frontieră, împreună cu documentele ce conțin probele din care pot fi stabilite cauzele și imprejurarile producerii pagubei, precum și evaluarea preliminara a acesteia.
Capitolul IV Aplicarea tratatului
Articolul 10
Analiza aplicarii prezentului tratat se va face în cadrul sedintelor de lucru ce se vor tine, anual sau la nevoie, alternativ pe teritoriul părților contractante, de reprezentantii:
- din partea României: Inspectoratului General al Politiei de Frontiera;
- din partea Republicii Ungare: Comandamentului Național al Granicerilor.
Conducătorii organelor nominalizate la alin. (1) își vor transmite în scris, în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentului tratat, coordonatele organelor lor centrale și teritoriale competente, prevăzute la art. 4.
Organele prevăzute la alin. (1) vor incheia, în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentului tratat, un protocol de cooperare în care vor consemna regulile de detaliu ale aplicarii prezentului tratat, în special urmatoarele:
a) regulile detaliate ale cercetării în comun și rezolvarii incalcarilor regimului de frontieră;
b) regulile detaliate ale predarii persoanelor potrivit art. 12 alin. (2);
c) regulile detaliate ale predarii, preluării animalelor domestice, obiectelor și documentelor;
d) regulile de procedura ce trebuie urmate în cursul furnizarii, primirii și distrugerii datelor personale;
e) regulile detaliate ale predarii cuprinse la art. 20 alin. (2);
f) regulile informării și luării masurilor prevăzute la art. 21-23.
Articolul 11
Personalul organelor de control la frontiera, în cursul executarii sarcinilor stabilite în prezentul tratat, poate trece frontiera de stat româno-ungara cu permisul de trecere a frontierei eliberat în baza Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Populare Ungare privind unificarea permiselor de trecere a frontierei de stat româno-ungare în interes de serviciu, semnat la Budapesta la 18 martie 1982. Expertii solicitati și personalul auxiliar pot trece frontiera de stat comuna pe baza tabelului nominal reglementat conform acordului sus-mentionat și a documentelor care atesta identitatea. Organele de control la frontiera competente se vor informa reciproc și nemijlocit privind locul și data trecerii frontierei de stat.
În cursul indeplinirii sarcinilor stabilite în prezentul tratat, persoanele menționate la alin. (1) nu pot fi lipsite de libertate și au drept la portul uniformei lor pe teritoriul celeilalte părți contractante. Obiectele personale, documentele de serviciu, purtatorii tehnici de date și mijloacele de transport ale acestora sunt scutite de cercetare și sechestru, respectiv de vama, impozit, de plată taxelor și a altor obligații financiare. Obiectele enumerate pot fi duse temporar pe teritoriul celeilalte părți contractante, cu obligația de a fi readuse, iar controlul autovehiculelor se va face fără indeplinirea formalitatilor vamale.
Organele de control la frontiera ale părților contractante vor acorda ajutor persoanelor care contribuie la efectuarea cercetarilor pentru elucidarea cat mai rapida a motivelor incalcarilor regimului de frontieră și pentru înlăturarea urmarilor acestora. La cerere, pe timpul sederii, vor asigura gratuit mijloacele de transport și cazarea și vor face posibil contactul cu autoritățile proprii.
Capitolul V Reprimirea persoanelor, predarea-primirea animalelor domestice, a obiectelor și documentelor
Articolul 12
Persoanele reținute pentru trecerea frauduloasa a frontierei de stat comune, cu excepția celor prevăzute la alin. (2), vor fi reprimite de părțile contractante potrivit prevederilor Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind readmisia cetatenilor proprii și a altor persoane, semnat la București la 10 decembrie 2001.
Persoanele ratacite peste frontiera de stat comuna, care au fost reținute în apropierea frontierei de stat, trebuie predate neintarziat acelui organ de control la frontiera competent al părții contractante de pe teritoriul careia persoanele în cauza au trecut frontiera de stat prin cel mai apropiat punct de trecere a acesteia.
Părțile contractante pot refuza predarea persoanelor prevăzute la alin. (2), în măsura în care persoana în cauza:
a) este cetatean al acelei părți contractante pe al carei teritoriu a fost retinut sau este apatrid ori refugiat sau rezident legal pe teritoriul acestei părți contractante;
b) a savarsit o infractiune pe teritoriul părții contractante predatoare, incriminata de legislatia acesteia.
Concomitent cu predarea persoanelor prevăzute la alin. (2), trebuie predate, cu luarea în considerare a prevederilor vamale ale părților contractante, acele obiecte, documente și inscrisuri care s-au aflat asupra lor și despre care se poate dovedi ca au fost aduse de pe teritoriul celeilalte părți contractante.
Articolul 13
Organele de control la frontiera, competente teritorial, ale părților contractante se vor informa reciproc privind animalele domestice ratacite peste frontiera de stat și vor lua masurile necesare pentru gasirea acestora. Animalele domestice ratacite trebuie predate, cu luarea în considerare a prevederilor vamale și sanitar-veterinare ale părților contractante, de regula, în apropierea locului descoperirii acestora.
Obiectele ajunse pe teritoriul celeilalte părți contractante din motive ce nu puteau fi evitate (forta majoră) sau din intamplare trebuie returnate, cu luarea în considerare a prevederilor vamale ale părților contractante, în cel mai scurt timp, prin cel mai apropiat punct de trecere a frontierei de stat, organului de control la frontiera al acelei părți contractante de unde acestea au provenit.
Cheltuielile legate de întreținerea și asistența sanitar-veterinara a animalelor domestice ratacite peste frontiera de stat comuna, de paza, transportul și pastrarea obiectelor și documentelor ajunse pe teritoriul celeilalte părți contractante, inclusiv cheltuielile de procedura vamala, vor fi stabilite potrivit legislației interne a părții contractante predatoare.
Cheltuielile stabilite la alin. (3) vor fi suportate voluntar sau pe baza unei hotărâri judecătorești de proprietarul animalului domestic ratacit, respectiv al obiectului sau documentului ajuns pe celalalt teritoriu.
Nu pot fi pretinse despăgubiri pentru animalele domestice ratacite sau obiectele ajunse pe celalalt teritoriu, în măsura în care cautarea acestora nu a dus la vreun rezultat.
Nu se vor aplica dispozitiile alin. (1) și (3) dacă ratacirea animalelor domestice este sesizata imediat, dacă nu s-a produs o paguba și dacă inapoierea acestora pe teritoriul celeilalte părți contractante poate fi efectuata imediat.
Articolul 14
Reprimirea persoanelor prevăzute la art. 12 și preluarea animalelor domestice și a obiectelor prevăzute la art. 13 nu pot fi refuzate.
Capitolul VI Protectia datelor personale
Articolul 15
În interesul aplicarii prezentului tratat, părțile contractante își pot transmite urmatoarele date personale:
a) datele personale de identitate ale persoanelor predate sau care au savarsit încălcări ale regimului de frontieră (denumite în continuare persoane în cauza): numele de familie, eventual numele de familie anterior, prenumele, data și locul nasterii, domiciliul, sexul, cetatenia actuala sau, eventual, cea anterioara, precum și starea sănătății, în măsura în care aceasta este necesară în vederea reprimirii;
b) datele inscrise în pasaport, în actul de identitate sau în alte documente aflate asupra persoanei în cauza: numărul, data eliberarii, denumirea autorității emitente, locul emiterii, perioada de valabilitate;
c) alte date necesare identificarii persoanei în cauza;
d) date referitoare la imprejurarile încălcării regimului de frontieră.
Pentru protectia datelor personale se vor respecta urmatoarele dispozitii, cu luarea în considerare a prevederilor legislației în vigoare a părților contractante:
a) datele personale pot fi transmise doar autorităților competente în aplicarea prezentului tratat. Remiterea datelor către alte autorități se poate face doar cu acordul scris, în prealabil, al părții contractante predatoare;
b) partea contractantă predatoare raspunde pentru corectitudinea și exactitatea datelor transmise. Dacă se dovedeste ca au fost predate date eronate sau care nu puteau fi comunicate, partea contractantă beneficiara va fi informata fără intarziere despre acest fapt, iar aceasta va lua imediat măsuri pentru corectarea datelor eronate, respectiv pentru distrugerea datelor ce nu puteau fi transmise;
c) persoana în cauza ale carei date se predau, la cererea sa, trebuie informata referitor la datele gestionate în legătură cu persoana sa și cu scopul în care acestea urmeaza să fie utilizate, precum și privind destinatarul și scopul transmiterii datelor sale. Obligația de informare poate fi refuzata doar dacă legislatia părții contractante predatoare permite acest lucru. Persoana în cauza poate cere corectarea sau stergerea datelor sale personale dacă se dovedeste ca au fost furnizate și date eronate sau care nu puteau fi predate;
d) părțile contractante garanteaza persoanelor în cauza posibilitatea ca, în cazul încălcării drepturilor lor legate de protectia datelor personale, să se adreseze instanțelor judecătorești competente, în conformitate cu legislatia părții contractante implicate în gestionarea datelor, și să solicite acordarea de despăgubiri;
e) cu prilejul transmiterii datelor personale, partea contractantă predatoare comunică termenele valabile de distrugere a acestora, prevăzute de legislatia sa. Datele primite trebuie distruse dacă scopul precizat la preluare s-a realizat, dacă a expirat termenul de pastrare potrivit legislației părții contractante predatoare, care a facut posibila utilizarea datelor, sau dacă distrugerea datelor este ceruta de partea contractantă predatoare;
f) părțile contractante sunt obligate sa tina evidenta transmiterii, primirii și distrugerii datelor personale, înregistrând denumirea organului și numele persoanei care le-au transmis și, respectiv, le-au primit, precum și data transmiterii, respectiv a primirii și distrugerii acestora;
g) părțile contractante sunt obligate sa ia masurile organizatorice și tehnice necesare pentru asigurarea protectiei eficiente a datelor personale și în vederea impiedicarii accesului neautorizat, a modificarii, distrugerii și publicității lor.
Capitolul VII Utilizarea apelor de frontieră
Articolul 16
Pe apele de frontieră navele părților contractante pot circula pe întreaga latime a senalului navigabil, iar barcile până la linia de frontieră, de la rasaritul până la apusul soarelui.
Mijloacele de transport pe apa, de serviciu, aparținând organelor de control la frontiera, organelor competente ale politiei, autorităților vamale, organelor de protecție civila, protecție a mediului și de gospodarirea apelor ale părților contractante pot circula la orice ora, pe întreaga latime a apelor de frontieră.
Mijloacele de transport pe apa ale uneia dintre părțile contractante pot acosta pe teritoriul celeilalte părți contractante doar în caz de pericol, respectiv în scopul acordarii de ajutor. Despre aceasta, persoana răspunzătoare de mijlocul de transport pe apa trebuie să informeze neintarziat organul de control la frontiera al celeilalte părți contractante.
Mijloacele de transport pe apa ale autorităților părților contractante prevăzute la alin. (2) pot acosta pe teritoriul celeilalte părți contractante din motive de serviciu legate de aplicarea prezentului tratat.
Articolul 17
Părțile contractante vor lua toate masurile posibile în scopul protectiei apelor de frontieră și al impiedicarii deteriorării malurilor și albiilor acestora.
Gospodarirea apelor de frontieră se efectueaza în conformitate cu prevederile acordului international incheiat între părțile contractante în materie.
În interesul asigurarii traseului liniei de frontieră potrivit documentelor de demarcare, nu se pot schimba unilateral albia și zona inundabila ale apelor de frontieră. Dragarea albiei apelor de frontieră se poate face până la frontiera de stat.
Capitolul VIII Alte activități la frontiera de stat
Articolul 18
Construirea, utilizarea, reconstructia și indepartarea podurilor, barajelor, ecluzelor, digurilor și altor instalații pe apele de frontieră se fac în baza acordurilor internationale separate.
Articolul 19
Ordinea traficului și regulile intretinerii cailor ferate ce trec frontiera de stat, drumurilor de frontieră, cailor navigabile, construirea de obiective peste frontiera de stat și utilizarea acestora sunt prevăzute de acorduri internationale separate.
Capitolul IX Pescuitul, vanatul, activitățile economice și protectia mediului în apropierea frontierei de stat
Articolul 20
Pescuitul în apele de frontieră este permis până la linia de frontieră, potrivit legislatiilor interne ale părților contractante.
Vanatul este permis până la linia de frontieră, potrivit legislatiilor interne ale părților contractante. Sunt interzise focul de arma peste frontiera de stat și urmarirea vanatului peste aceasta. Vanatul impuscat în apropierea frontierei de stat pe teritoriul uneia dintre părțile contractante, dar cazut pe teritoriul celeilalte părți contractante, trebuie inapoiat.
Articolul 21
Dacă în urma actiunii fortelor naturii sau în cursul exploatarii forestiere copacii cad peste frontiera de stat, organele de control la frontiera ale părților contractante se informeaza reciproc și iau măsuri de transport al acestor copaci pe teritoriul părții contractante de pe care au cazut. În aceste cazuri, transportul inapoi peste frontiera de stat al copacilor este scutit de orice taxa vamala, impozite și alte taxe.
Articolul 22
Părțile contractante își asuma obligația de a aproba activitățile economice și de alta natura efectuate în apropierea frontierei de stat în asa fel încât sa nu pericliteze teritoriul, mediul natural și construit al celeilalte părți contractante. În acest scop, părțile contractante vor lua toate masurile necesare.
Nu se pot efectua lucrari de prospectare miniera și exploatare a minereurilor solide în limita a 20 metri de la frontiera de stat, activitatea de prospectare și exploatare a hidrocarburilor în limita a 100 metri de la frontiera de stat, explozii cu scop civil sub distanta de siguranță, respectiv în limita a 100 metri de la frontiera de stat, și alte activități periculoase în limita a 100 metri de la frontiera de stat, cu excepția minelor aflate în exploatare, respectiv dacă printr-un acord international nu se dispune în alt fel.
Articolul 23
În măsura în care ajung peste frontiera de stat comuna materiale poluante ale mediului înconjurător sau exista un asemenea pericol, organele de control la frontiera ale părților contractante se informeaza reciproc, fără intarziere, precum și autoritățile competente de protectia mediului și iau masurile imediate necesare pentru evitarea pagubelor și limitarea urmarilor acestora.
Capitolul X Dispozitii finale
Articolul 24
Diferendele rezultate din interpretarea sau din aplicarea prezentului tratat vor fi solutionate de organele competente ale părților contractante, stabilite la art. 10 alin. (1), pe calea negocierilor, iar în cazul nereusitei acestora, pe cale diplomatica.
Articolul 25
Prezentul tratat va fi ratificat în conformitate cu legislatiile interne ale părților contractante. Tratatul intră în vigoare în a 30-a (treizecea) zi ce urmeaza primirii ultimei note diplomatice referitoare la ratificarea tratatului.
Prezentul tratat este incheiat pe o perioadă nedeterminata. Oricare parte contractantă poate denunta tratatul în scris, pe cale diplomatica. Tratatul iese din vigoare după 6 (șase) luni de la primirea notei privind denuntarea acestuia.
Părțile contractante, de comun acord, în scris, pot modifica sau completa prezentul tratat. În acest caz, se vor aplica în mod corespunzător dispozitiile alin. (1).
La data intrarii în vigoare a prezentului tratat își inceteaza valabilitatea cap. I și III-VI ale Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Populare Ungare privind regimul frontierei de stat româno-ungare, colaborarea și asistența mutuala în problemele de frontieră, semnat la Budapesta la 28 octombrie 1983.
Semnat la București la 20 octombrie 2005, în doua exemplare originale, în limbile română și maghiara, toate textele fiind egal autentice.
Pentru România,
Vasile Blaga
Pentru Republica Ungara,
Monika Lamperth
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.