Decizia nr. 438/2006

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecator

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Kozsokar Gabor - judecator

Petre Ninosu - judecator

Ion Predescu - judecator

Serban Viorel Stanoiu - judecator

Ion Tiuca - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef

Pe rol se afla solutionarea excepției de neconstitutionalitate a prevederilor art. 178 alin. (1) lit. a) și ale

art. 179 din Legea nr. 174/2004

pentru aprobarea

Ordonantei Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscala. Excepția a fost ridicata de Societatea Comerciala "El - Sadai Exim" - S.R.L. din comuna Lugasu de Jos în Dosarul nr. 4.922/CA/2005 - P.I. al Curtii de Apel Oradea - Sectia comerciala și de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal indeplinita.

Cauza fiind în stare de judecată se da cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstitutionalitate. Arata ca, în realitate, excepția vizeaza prevederile art. 184 alin. (1) lit. a) și ale

art. 185 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , texte care nu sunt contrare dispozițiilor constitutionale invocate ca fiind incalcate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin incheierea din 13 februarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 4.922/CA/2005 - P.I., Curtea de Apel Oradea - Sectia comerciala și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstitutionalitate a prevederilor art. 178 alin. (1) lit. a) și ale

art. 179 din Legea nr. 174/2004

pentru aprobarea

Ordonantei Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscala. Excepția a fost ridicata de Societatea Comerciala "El - Sadai Exim" - S.R.L. din comuna Lugasu de Jos intr-o cauza având ca obiect contestația formulata de aceasta împotriva deciziei de impunere fiscala emise în temeiul

Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 .

În motivarea excepției se sustine ca textele de lege criticate sunt în contradictie cu art. 21 alin. (3) din Constitutie, referitor la dreptul părților la un proces echitabil. Contradictia consta în aceea ca: art. 178 alin. (1) lit. a) da dreptul organului de contencios fiscal sa dispună suspendarea judecarii contestației administrative până la solutionarea de către organele de urmărire penala a sesizarii cu privire la savarsirea unei infractiuni, fără însă sa dispună obligatoriu și suspendarea executarii titlului de creanta; procedura administrativa prevăzută de art. 179 este o procedură premergatoare procedurii judiciare, care creeaza premisele abuzului și imposibilitatii părții vatamate de a se judeca "prin contestație fiscala sau prin administrarea de probe în instanța de judecată", "dar permite, pe de altă parte, organului fiscal sa procedeze - cu efecte ireversibile - la executarea titlului de creanta, în ciuda faptului ca procedura de contestație este suspendata".

Curtea de Apel Oradea - Sectia comerciala și de contencios administrativ și fiscal apreciaza ca excepția de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. Astfel, se arata ca prevederile art. 178 alin. (1) lit. a) "sunt facultative, luarea masurii fiind lasata la latitudinea organului administrativ fiscal, a cărui decizie este supusă controlului judiciar, partea având dreptul la un proces echitabil", iar masurile dispuse în temeiul art. 179 din legea criticata sunt supuse, de asemenea, controlului judiciar conform art. 188 alin. (2) din Codul de procedură fiscala. Considera ca dreptul la un proces echitabil garantat de art. 21 alin. (3) din Constitutie nu este încălcat, deoarece, potrivit

art. 6 din Legea nr. 554/2004 , actele administrativ jurisdictionale pot fi atacate direct la instanța de judecată.

În conformitate cu dispozitiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciaza ca excepția de neconstitutionalitate a art. 178 alin. (1) lit. a) și a art. 179 din ordonanța criticata, devenite art. 184 alin. (1) lit. a) și art. 185, este neintemeiata, intrucat argumentele formulate nu sunt de natura să evidențieze vreo încălcare a dispozițiilor constitutionale și, mai mult, în cauza "este vorba despre stricta interpretare și aplicare a legii". Se invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale existenta în materii similare.

Avocatul Poporului considera ca prevederile de lege criticate sunt constitutionale. În primul rand, menționează că, urmare a republicarii Codului de procedura fiscala, art. 178 alin. (1) lit. a) a devenit art. 184 alin. (1) lit. a), iar art. 179 a devenit art. 185. Cu privire la acestea, apreciaza ca instituirea procedurilor prealabile administrative este, potrivit celor statuate prin

Decizia Curtii Constitutionale nr. 409/2004 , specifică functiei administrative, iar actele de solutionare a contestatiilor sau reclamatiilor emise de organele fiscale sunt acte administrative supuse cenzurii instanței de judecată. Mai arata ca, de altfel, din modul în care a fost ridicata excepția de neconstitutionalitate, rezultă ca autorul ei este nemultumit de "ceea ce lipseste acestor texte de lege", aspect ce nu intră în competența Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine urmatoarele:

Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizata și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), precum și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , sa solutioneze excepția de neconstitutionalitate.

Obiectul excepției de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulata de autorul ei, cat și potrivit incheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 178 alin. (1) lit. a) și ale

art. 179 din Legea nr. 174/2004

pentru aprobarea

Ordonantei Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscala.

În legătură cu aceste texte de lege Curtea constata ca, urmare a republicarii

Ordonantei Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscala în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 26 septembrie 2005, art. 178 alin. (1) lit. a) a devenit art. 184 alin. (1) lit. a), iar art. 179 a devenit art. 185. Ambele texte și-au pastrat redactarea anterioara, astfel ca, prin decizia sa, Curtea Constituțională se va pronunță în legătură cu constitutionalitatea art. 184 alin. (1) lit. a) și

art. 185 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , care prevad:

- Art. 184 alin. (1) lit. a): "(1) Organul de solutionare competent poate suspenda, prin decizie motivata, solutionarea cauzei atunci când:

a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existenta indiciilor savarsirii unei infractiuni a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei ce urmeaza să fie data în procedura administrativa;";

- Art. 185: "(1) Introducerea contestației pe cale administrativa de atac nu suspenda executarea actului administrativ fiscal.

(2) Organul de solutionare a contestației poate suspenda executarea actului administrativ atacat până la solutionarea contestației, la cererea temeinic justificata a contestatorului.

(3) Dacă se suspenda executarea unei decizii referitoare la baza de impunere, atunci se va suspenda și executarea deciziei de impunere ulterioare.

(4) Organele de solutionare pot dispune instituirea masurilor asiguratorii de către organul fiscal competent în condițiile prezentului cod."

În opinia autorului, dispozitiile de lege menționate încalcă art. 21 alin. (3) din Constitutie, potrivit caruia "Părțile au dreptul la un proces echitabil și la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil".

Examinand excepția de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine urmatoarele:

În esenta, în motivarea excepției se sustine ca textele de lege criticate, care dau dreptul organului de contencios fiscal sa dispună suspendarea judecarii contestației administrative, dar nu și suspendarea executarii titlului de creanta, și care instituie o procedură administrativa premergatoare procedurii judiciare, creeaza premisele abuzului și imposibilitatii părții vatamate de a se judeca "prin contestație fiscala sau prin administrarea de probe în instanța de judecată" și permit "organului fiscal sa procedeze - cu efecte ireversibile - la executarea titlului de creanta, în ciuda faptului ca procedura de contestație este suspendata".

Analizand aceste sustineri, Curtea constata ca prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3), referitoare la dreptul părților la un proces echitabil, invocate ca fiind incalcate, presupun dreptul oricarei persoane de a se adresa unui tribunal pentru apararea drepturilor, libertatilor și intereselor sale legitime. Or, Codul de procedură fiscala, adoptat prin

Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , republicat în anul 2005, asigură realizarea acestui drept prin dispozitiile art. 188 alin. (2), care prevad: "Deciziile emise în solutionarea contestatiilor pot fi atacate la instanța judecătorească de contencios administrativ competența." De altfel, în cauza, Curtea Constituțională a fost investita cu solutionarea prezentei excepții de neconstitutionalitate care a fost ridicata în cadrul unui proces în contencios administrativ, având ca obiect contestația formulata împotriva deciziei de impunere fiscala emisa de Ministerul Finanțelor Publice - Agentia Naționala de Administrare Fiscala, în temeiul

Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 .

Curtea mai constata ca, în legătură cu aspecte similare de neconstitutionalitate formulate cu privire la art. 184 (fost

art. 178 din ordonanța), s-a pronuntat prin Decizia nr. 478 din 9 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 20 ianuarie 2005, iar cu privire la art. 185 (a cărui solutie legislativa de principiu se regasea în prevederile art. 184 din ordonanța, în redactarea din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 24 iunie 2004), prin

Decizia nr. 231 din 21 aprilie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 442 din 25 mai 2005.

Jurisprudenta mentionata își păstrează valabilitatea și în aceasta cauza, intrucat nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acesteia.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUTIONALA

în numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstitutionalitate a prevederilor art. 184 alin. (1) lit. a) și ale

art. 185 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscala, excepție ridicata de Societatea Comerciala "El - Sadai Exim" - S.R.L. din comuna Lugasu de Jos în Dosarul nr. 4.922/CA/2005 - P.I. al Curtii de Apel Oradea - Sectia comerciala și de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în sedinta publică din data de 30 mai 2006.