OUG nr. 43/2006

Auditul financiar extern asupra contului de execuție a bugetului instituției publice conduse de ordonatorul principal de credite se finalizează prin elaborarea și prezentarea unei opinii de audit și a unui raport de audit. Raportul de audit financiar conține, în principal, constatări cu impact financiar, constatări cu privire la rezultatele evaluării sistemelor de management și control intern, precum și recomandări pentru corectarea deficiențelor constatate.

Acțiunile de audit efectuate asupra conturilor de execuție a bugetelor instituțiilor publice conduse de ordonatorii secundari sau terțiari de credite din subordinea ordonatorului principal de credite se încheie prin emiterea de scrisori către conducerile instituțiilor publice auditate, care conțin constatări și recomandări.

Aspectele relevante, rezultate ca urmare a acțiunilor de audit la instituțiile publice subordonate, sunt luate în considerare la definitivarea raportului de audit elaborat la nivelul instituției publice conduse de ordonatorul principal de credite.

Curtea de Conturi efectuează auditul performantei utilizării resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, precum și al modului de gestionare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale.

Curtea de Conturi efectuează o evaluare independenta asupra economicitatii, eficientei și eficacitatii cu care o entitate publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizează resursele publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.

Auditul performantei se poate efectua atât la finalul, cat și pe parcursul desfășurării proiectelor, programelor, proceselor sau activităților.

Activitatea de audit al performantei se desfășoară în conformitate cu metodologia proprie de audit al performantei, adoptată pe baza standardelor de audit INTOSAI și a celei mai bune practici în domeniu și se finalizează prin elaborarea unui raport de audit.

Prin constatările și recomandările sale, auditul performantei trebuie să conducă la diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor.

Curtea de Conturi auditeaza modul în care autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării respecta metodele și procedurile de privatizare prevăzute de lege, precum și modul în care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare, indiferent de momentul în care s-a desfășurat procesul de privatizare.

Curtea de Conturi auditeaza modul în care sunt respectate dispozițiile legale referitoare la administrarea și întrebuințarea resurselor financiare rezultate din acțiunile de privatizare.

Curtea de Conturi efectuează, de asemenea, auditul asupra sistemelor informatice ale entitatilor publice.

La cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează asupra celor constatate.

Curtea de Conturi auditeaza sistemul colectării veniturilor care formează bugetul general consolidat. În acest scop, auditorii publici au acces neingradit la actele și documentele din dosarele fiscale ale contribuabililor.

Curtea de Conturi auditeaza buna gestiune financiară a achizițiilor publice, concesiunilor, inchirierilor sau alte forme de administrare a bunurilor și serviciilor aparținând domeniului public ori privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale.

Curtea de Conturi transmite Parlamentului:

a) raportul public anual asupra conturilor de execuție a bugetelor publice prevăzute la art. 5, pentru anul precedent, până la data de 30 septembrie a anului curent;

b) rapoartele elaborate ca urmare a controalelor efectuate la cererea Camerei Deputaților sau a Senatului;

c) raportul cu privire la activitatea proprie desfășurată în anul precedent, până la data de 31 martie a anului curent.

Curtea de Conturi poate transmite Parlamentului, în condițiile legii, și următoarele rapoarte:

a) rapoarte de audit al performantei;

b) rapoarte asupra rezultatelor auditurilor desfășurate conform art. 3 alin. (4), (5) și (6) și art. 12 alin. (1), (2), (3), (5) și (6), dacă aceste audituri au evidențiat rezultate semnificative;

c) alte rapoarte pe care Plenul Curții de Conturi considera ca este necesar să le transmită.

Rapoartele prevăzute la alin. (1) și (2) vor fi înaintate Parlamentului prin Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piața de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților.

Curtea de Conturi, prin direcțiile de audit teritoriale, transmite autorităților publice deliberative ale unităților administrativ-teritoriale rapoarte anuale asupra conturilor de execuție ale bugetelor locale, care au făcut obiectul verificărilor Curții, respectiv ale:

a) municipiului București;

b) județelor;

c) sectoarelor municipiului București;

d) municipiilor;

e) orașelor;

f) comunelor.

Rapoartele anuale prevăzute la alin. (1) conțin și constatările rezultate în urma acțiunilor de audit efectuate la regiile autonome de interes local și la societățile comerciale la care unitățile administrativ-teritoriale dețin majoritatea capitalului social, precum și alte aspecte considerate relevante.

Rapoartele anuale prevăzute la alin. (1) se dezbat de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, cu prilejul aprobării conturilor de execuție a bugetelor respective.

Curtea de Conturi avizează înființarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor.

Obținerea avizului Curții de Conturi este obligatorie, iar caracterul avizului este consultativ.

Curtea de Conturi decide în mod independent asupra programului sau de activitate.

Hotărârile Camerei Deputaților sau ale Senatului prin care se cere Curții de Conturi efectuarea unor acțiuni de control, în limitele competentelor sale, sunt obligatorii; Curtea de Conturi nu poate fi obligată de nicio alta autoritate publică să efectueze acțiuni de control.

Curtea de Conturi își întocmește propriul proiect de buget, pe care îl înaintează Guvernului în vederea includerii în proiectul legii bugetului de stat.

Parlamentul aproba bugetul Curții de Conturi odată cu adoptarea legii bugetului de stat.

Verificarea contului anual de execuție a bugetului Curții de Conturi se exercită de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piața de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților.

Raportul comisiilor va fi transmis Parlamentului, pentru a fi dezbătut în plenul Parlamentului în prima sesiune a anului, împreună cu raportul anual de activitate al Curții de Conturi.

Curtea de Conturi are acces neingradit la acte, documente, informații și baze de date necesare exercitării atribuțiilor sale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deținătoare.

Entitatile supuse auditului Curții de Conturi sunt obligate să-i transmită actele, documentele, informațiile și bazele de date solicitate, inclusiv în forma electronică, la termenele și în structura stabilite de Curtea de Conturi și să-i asigure accesul în sediile lor.

La solicitarea auditorilor publici, persoanele fizice sau juridice deținătoare de acte ori documente sunt obligate să le pună la dispoziție în forma solicitată.

Entitatile auditate sunt obligate sa sprijine activitatea auditorilor publici, în cazul efectuării misiunilor de audit la sediile acestora, prin asigurarea unor spații de lucru adecvate și a accesului logistic corespunzător.

Curtea de Conturi este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul statului. Sediul Curții de Conturi este în municipiul București.

Curtea de Conturi este organizată la nivel central și la nivel teritorial.

La nivel teritorial, funcțiile Curții de Conturi se exercită prin direcțiile de audit județene și a municipiului București, unități fără personalitate juridică. Sediile direcțiilor de audit sunt în orașele reședința de județ și în municipiul București.

În cadrul sediului central al Curții de Conturi funcționează Secretariatul general.

Curtea de Conturi se compune din departamente, conduse de câte un consilier de conturi.

În cadrul departamentelor pot fi organizate direcții, servicii și birouri.

Secretariatul general este condus de un secretar general.

Conducerea Curții de Conturi se exercită de Plenul Curții de Conturi, constituit din 18 consilieri de conturi, care sunt membrii Curții de Conturi.

Conducerea executivă a Curții de Conturi se exercită de către un președinte ajutat de 2 vicepreședinți, care sunt consilieri de conturi.

Plenul Curții de Conturi își exercită atribuțiile în prezenta a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și hotărăște cu votul majorității celor prezenți. În caz de paritate de voturi, președintele de ședința are vot decisiv.

În exercitarea atribuțiilor sale, Plenul Curții de Conturi adopta hotărâri.

Principalele atribuții ale Plenului Curții de Conturi sunt următoarele:

a) adopta politicile și strategiile Curții de Conturi;

b) aproba standardele proprii de audit ale Curții de Conturi și dispune publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I;

c) aproba manuale de audit și ghiduri pe domenii specifice, elaborate pe baza standardelor proprii de audit ale Curții de Conturi, și alte norme procedurale;

d) aproba programele multianuale și anuale de activitate ale Curții de Conturi;

e) aproba modul de desfășurare a acțiunilor de control solicitate prin hotărârile Camerei Deputaților sau ale Senatului, precum și a altor acțiuni, care nu sunt prevăzute în programul anual de activitate a Curții de Conturi;

f) aproba structura pe funcții a auditorilor publici;

g) aproba denumirea, sfera de activitate și structura organizatorică ale departamentelor Curții de Conturi;

h) aproba proiectul de buget al Curții de Conturi;

i) dezbate și avizează execuția anuală a bugetului Curții de Conturi;

j) aproba regulamentul propriu al Plenului, Regulamentul de organizare și funcționare al Curții de Conturi, Codul de conduita etica și profesională al personalului Curții de Conturi;

k) aproba Normele de recrutare și promovare a personalului Curții de Conturi;

l) aproba statul de funcții, precum și lista cuprinzând posturile vacante, în vederea ocupării acestora;

m) aproba rapoartele prevăzute la art. 14 alin. (1) și (2), în vederea transmiterii către Parlament;

n) aproba rapoartele prevăzute la art. 15, în vederea transmiterii către Guvern;

o) aproba avize potrivit art. 17 și 18.

Prin regulamentul de organizare și funcționare se pot stabili și alte atribuții ale Plenului Curții de Conturi.

Principalele atribuții ale președintelui Curții de Conturi sunt:

a) reprezintă Curtea de Conturi în relațiile acesteia cu terțe persoane fizice și juridice din țara și străinătate;

b) are calitatea de ordonator principal de credite și poate delega aceasta calitate, în condițiile prevăzute de lege;

c) coordonează activitatea Curții de Conturi, inclusiv în domeniul integrării europene;

d) convoacă și prezidează dezbaterile Plenului Curții de Conturi și asigura executarea hotărârilor acestuia;

e) propune ordinea de zi a ședințelor Plenului Curții de Conturi și o supune aprobării acestuia;

f) urmărește transmiterea către Parlament a rapoartelor Curții de Conturi;

g) deleagă atribuții vicepreședinților;

h) repartizează consilierii de conturi ca șefi ai departamentelor;

i) aproba structura organizatorică a Secretariatului general și atribuțiile compartimentelor din cadrul Secretariatului general;

j) numește personalul Curții de Conturi și dispune, dacă este cazul, revocarea din funcție a acestuia, în condițiile legii;

k) comunică posturile vacante de membri ai Curții de Conturi către Parlament, pentru luarea de măsuri în vederea ocupării acestora;

l) aproba fișele posturilor personalului Curții de Conturi;

m) hotărăște constituirea de echipe mixte de audit din cadrul departamentelor și/sau direcțiilor de audit județene, care vor funcționa numai pe durata realizării acțiunilor de audit respective;

n) aproba efectuarea concediilor anuale de odihnă ale personalului cu funcții de conducere;

o) alte atribuții care pot fi stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare al Curții de Conturi.

În exercitarea atribuțiilor sale, președintele Curții de Conturi emite ordine.

Parlamentul numește membrii Curții de Conturi în ședința comuna a Camerei Deputaților și a Senatului, la propunerea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piața de capital a Senatului și Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților. Înainte de începerea exercitării mandatului, membrii Curții de Conturi depun în fața președinților celor două Camere ale Parlamentului României următorul jurământ: "Jur sa respect Constituția și celelalte legi ale tarii, sa apar interesele României, ordinea de drept, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta și fără partinire atribuțiile ce-mi revin ca membru al Curții de Conturi."

Cerințele pentru numirea consilierilor de conturi sunt:

a) studii superioare în domeniul stiintelor economice de lungă durata;

b) experienta în domeniul economico-financiar de minimum 12 ani;

c) înaltă competența profesională;

d) nu au fost membri ai Guvernului în ultimii 3 ani ce preceda începerea mandatului;

e) nu au antecedente penale și cazier fiscal.

Durata mandatului unui consilier de conturi este de 9 ani și nu poate fi prelungit sau înnoit.

Plenul Curții de Conturi se înnoiește cu o treime din consilierii de conturi numiți de Parlament, din 3 în 3 ani, cu respectarea cerințelor prevăzute la alin. (2).

Mandatul de membru al Curții de Conturi încetează:

a) la expirarea termenului pentru care a fost numit;

b) prin demisie;

c) în cazul imposibilității exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni;

d) în cazul revocării;

e) în caz de deces.

Revocarea membrilor Curții de Conturi se face de către Parlament, la propunerea comisiilor prevăzute la alin. (1), în cazurile în care sunt incalcate prevederile art. 41 și 42.

În cazul imposibilității definitive de exercitare a mandatului de către unul dintre membri, comisiile prevăzute la alin. (1) vor propune persoana care urmează să fie numita de Parlament pentru durata rămasă a mandatului.

Dintre consilierii de conturi Parlamentul numește președintele Curții de Conturi și cei 2 vicepreședinți ai Curții de Conturi pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.

Consilierii de conturi ale căror mandate au expirat rămân în funcție până la numirea noilor consilieri de conturi.

Competența de judecată pentru infracțiunile săvârșite de membrii Curții de Conturi aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.

De la data trimiterii în judecata penală, membrul Curții de Conturi este suspendat de drept din funcția sa. În caz de condamnare definitivă, el este revocat de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.

Auditorii publici sunt angajați pe bază de concurs, pe perioada nedeterminată sau determinata.

Condițiile minime pentru angajarea auditorilor publici sunt: studii superioare de lungă durata în domeniul stiintelor economice, experienta în domeniul economico-financiar de minimum un an.

Curtea de Conturi poate angaja în calitate de auditor public și personal de alta specialitate decât economică, pe durata determinata sau nedeterminată, în funcție de necesitați.

Auditorii publici își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență și ale Regulamentului de organizare și funcționare al Curții de Conturi.

În exercitarea atribuțiilor lor, auditorii publici sunt investiti cu exercițiul autorității publice și beneficiază de protecție, potrivit legii.

Auditorii publici se obliga să respecte Codul de conduita etica și profesională al personalului Curții de Conturi.

Dacă în exercitarea funcțiilor lor auditorii publici iau cunoștința despre informații cu caracter de secret de stat, de serviciu și orice alte secrete protejate de lege, aceștia sunt obligați să respecte caracterul lor și să le facă cunoscute numai autorităților îndreptățite.

Auditorii publici răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru faptele care afectează prestigiul instituției.

Răspunderea disciplinară a auditorilor publici poate fi angajata potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență.

Aplicarea sancțiunii disciplinare pentru abaterile prevăzute la art. 50 se dispune prin ordin al președintelui Curții de Conturi, în termen de 30 de zile calendaristice de la data înregistrării actului de constatare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii faptei.

Ordinul dispus pentru sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 51 lit. a)-d) poate fi contestat, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștința, la Comisia de disciplina formată din 3 consilieri de conturi numiți de Plenul Curții de Conturi.

Hotărârea Comisiei de disciplina poate fi atacată, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanța judecătorească competența.

Ordinul dispus pentru sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 51 lit. e) poate fi contestat, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștința, la instanța judecătorească competența.

Personalul Secretariatului general se compune din funcționari publici și personal contractual care are drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal.

Personalul Secretariatului general își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile legislației în vigoare și ale Regulamentului de organizare și funcționare al Curții de Conturi.

Funcționarilor publici din cadrul Curții de Conturi le sunt aplicabile pe întregul parcurs al carierei lor dispozițiile legale în materie.