Legea nr. 224/2006

Articolul I

Legea nr. 302/2004

privind cooperarea judiciara internationala în materie penala, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 1 iulie 2004, se modifica și se completeaza după cum urmeaza:

1. Articolul 1 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 1

Domeniul de aplicare

(1) Prezenta lege se aplică urmatoarelor forme de cooperare judiciara internationala în materie penala:

a) extradarea;

b) predarea în baza unui mandat european de arestare;

c) transferul de proceduri în materie penala;

d) recunoasterea și executarea hotărârilor;

e) transferarea persoanelor condamnate;

f) asistența judiciara în materie penala;

g) alte forme de cooperare judiciara internationala în materie penala.

(2) Prezenta lege nu se aplică modalitatilor specifice de cooperare politieneasca internationala, dacă, potrivit legii, acestea nu se afla sub control judiciar."

2. Articolul 2 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 2

Definirea unor termeni și expresii

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile urmatoare se definesc astfel:

a) stat solicitant - statul care formuleaza o cerere în domeniile reglementate de prezenta lege;

b) stat solicitat - statul caruia îi este adresata o cerere în domeniile reglementate de prezenta lege;

c) autoritate centrala - acea autoritate astfel desemnata de statul solicitant sau de statul solicitat, în aplicarea dispozițiilor unor conventii internationale;

d) autoritate judiciara - instantele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea, stabilite potrivit legii române, precum și autoritățile care au aceasta calitate în statul solicitant, conform declaratiilor acestuia din urma la instrumentele internationale aplicabile;

e) persoana urmarita - persoana care formeaza obiectul unui mandat de urmărire internationala;

f) persoana extradabila - persoana care formeaza obiectul unei proceduri de extradare;

g) extradat sau persoana extradata - persoana a carei extradare a fost aprobata;

h) extradare activa - procedura de extradare în care România are calitatea de stat solicitant;

i) extradare pasiva - procedura de extradare în care România are calitatea de stat solicitat;

j) persoana solicitata - persoana care face obiectul unui mandat european de arestare;

k) condamnare - orice pedeapsa sau măsura de siguranță aplicata ca urmare a savarsirii unei infractiuni;

l) măsura de siguranță - orice măsură privativa sau restrictiva de libertate care a fost dispusa pentru completarea sau inlocuirea unei pedepse printr-o hotărâre penala;

m) hotărâre - o hotărâre judecătorească prin care se pronunță o condamnare;

n) stat de condamnare - statul în care a fost condamnata persoana care poate fi transferata sau care deja a fost transferata;

o) stat de executare - statul către care condamnatul poate fi transferat sau a fost deja transferat în vederea executarii pedepsei sau a masurii de siguranță aplicate;

p) resortisant al unui stat de condamnare sau de executare, în cazul României, este cetateanul român;

r) în sensul titlului III din prezenta lege, autoritate judiciara emitenta este autoritatea judiciara a unui stat membru al Uniunii Europene, competența sa emita un mandat european de arestare, potrivit legii acelui stat;

s) în sensul titlului III din prezenta lege, autoritate judiciara de executare este autoritatea judiciara a unui stat membru al Uniunii Europene, competența să execute un mandat european de arestare, potrivit legii acelui stat;

s,) în sensul titlului III din prezenta lege, stat membru emitent este statul membru al Uniunii Europene în care s-a emis un mandat european de arestare;

t) în sensul titlului III din prezenta lege, stat membru de executare este statul membru al Uniunii Europene caruia îi este adresat un mandat european de arestare."

3. Articolul 6 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 6

Asigurarea de reciprocitate

În cazul în care statul român formuleaza o cerere în condițiile prezentei legi, în baza curtoaziei internationale, asigurarea reciprocitatii va fi data de către ministrul justiției, pentru fiecare caz, ori de cate ori va fi necesar, la cererea motivata a autorității judiciare române competente."

4. Articolul 7 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 7

Dreptul aplicabil

Cererile adresate autorităților române în domeniile reglementate de prezenta lege se indeplinesc potrivit normelor române de drept procesual penal, dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel."

5. Articolul 8 se abroga.

6. Articolul 9 se abroga.

7. La articolul 10, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:

"(3) Dispozitiile alin. (1) nu se aplică în cazul în care un tratat international la care România este parte contine dispozitii mai favorabile sub aspectul principiului non bis în idem."

8. Articolul 11 se abroga.

9. Articolul 12 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 12

Confidentialitatea

Statul român are obligația de a asigura, pe cat posibil, la cererea statului solicitant confidentialitatea cererilor care îi sunt adresate în domeniile reglementate de prezenta lege și a actelor anexate acestora. În cazul în care condiția pastrarii confidentialitatii nu ar putea fi asigurata, statul român va instiinta statul strain, care va decide."

10. La articolul 13, partea introductiva va avea urmatorul cuprins:

"Cererile formulate în domeniile reglementate de titlurile II și IV-VII din prezenta lege se transmit prin intermediul urmatoarelor autorități centrale:".

11. La articolul 14, titlul articolului și alineatele (1), (2) și (3) vor avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 14

Transmiterea directa

(1) Cererile de asistența judiciara în materie penala pot fi transmise direct de autoritățile judiciare solicitante autorităților judiciare solicitate, în cazul în care instrumentul juridic international aplicabil în relația dintre statul solicitant și statul solicitat reglementeaza acest mod de transmitere.

(2) În afara cazurilor prevăzute la alin. (1), cererile de asistența judiciara în materie penala pot fi transmise direct de autoritățile judiciare solicitante autorităților judiciare solicitate în caz de urgenta, însă o copie a acestora va fi transmisa simultan la Ministerul Justiției sau la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie și Justiție, după caz.

(3) Procedura prevăzută la alin. (1) și (2) va fi urmata și pentru transmiterea raspunsului la cererile urgente de asistența judiciara în materie penala."

12. Articolul 16 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 16

Competența interna

Competența autorităților române pentru a formula o cerere în domeniile reglementate de prezenta lege sau de a executa o asemenea cerere este stabilita de dispozitiile titlurilor urmatoare ale prezentei legi, precum și de alte acte normative pertinente."

13. Articolul 17 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 17

Limbile utilizate

(1) Cererile prevăzute de titlurile II și IV-VII adresate României și actele anexe trebuie insotite de o traducere în limba română sau în limba engleza ori franceza. În cazul în care documentele menționate sunt traduse intr-o alta limba decat limba română, autoritatea centrala competența potrivit dispozițiilor art. 13 sau autoritatea judiciara competența, în cazul transmiterii directe, ia măsuri pentru traducerea acestora în regim de urgenta.

(2) Cererile menționate la alin. (1), formulate de autoritățile române, și actele anexe vor fi insotite de traduceri în una dintre limbile prevăzute în instrumentul juridic aplicabil în relația cu statul solicitat. Cererile formulate în temeiul curtoaziei internationale și actele anexe se vor traduce în limba oficiala a statului solicitat. Traducerea cererilor și a actelor anexe se realizează de autoritatea care are competența de a formula cererea.

(3) Răspunsul la cererile adresate României va fi redactat în limba română, traducerea acestuia în limba oficiala a statului solicitant sau în una dintre limbile engleza ori franceza fiind facultativa, cu excepția cazului în care prin instrumentul juridic international aplicabil se dispune altfel.

(4) În cazul în care răspunsul la cererile formulate de autoritățile române nu este redactat în limba română sau insotit de o traducere în limba română, autoritatea centrala competența potrivit dispozițiilor art. 13 sau autoritatea judiciara competența, în cazul transmiterii directe, ia măsuri pentru traducerea acestuia."

14. Articolul 18 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 18

Computarea arestarii

(1) Durata arestului efectuat în strainatate în indeplinirea unei cereri formulate de autoritățile române în temeiul prezentei legi este luata în calcul în cadrul procedurii penale române și se computa din durata pedepsei aplicate de instantele române.

(2) Autoritățile române solicitate sunt obligate sa comunice autorităților competente ale statului solicitant informațiile necesare computarii duratei arestului executat în România, în baza unei cereri adresate autorităților judiciare române."

15. Articolul 19 se abroga.

16. Alineatul (1) al articolului 20 va avea urmatorul cuprins:

"(1) Cheltuielile ocazionate de indeplinirea unei cereri reglementate de prezenta lege sunt suportate, de regula, de statul solicitat."

17. La articolul 20, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:

"(4) Cheltuielile care revin statului român se suporta de la bugetul de stat și sunt cuprinse, după caz, în bugetul Ministerului Justiției, Ministerului Public și Ministerului Administrației și Internelor."

18. Articolul 21 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 21

Remiterea de obiecte și bunuri

(1) În cazul în care cererea are ca obiect sau implica remiterea de obiecte sau de alte bunuri, acestea pot fi predate atunci când nu sunt indispensabile dovedirii unei fapte penale a carei urmărire și judecata tine de competența autorităților judiciare române.

(2) Remiterea obiectelor și a altor bunuri poate fi amanata sau efectuata sub condiția restituirii.

(3) Dispozitiile alin. (1) și (2) nu aduc atingere drepturilor tertilor de buna-credinta și drepturilor statului român atunci când aceste obiecte și bunuri pot reveni acestuia.

(4) Obiectele și bunurile nu vor fi predate decat în temeiul unei hotărâri definitive pronuntate în acest sens de autoritatea judiciara competența.

(5) În cazul cererilor de extradare, predarea obiectelor și a bunurilor prevăzute la alin. (1) se poate efectua chiar dacă nu se acordă extradarea, în special din cauza fugii sau decesului persoanei extradabile."

19. Denumirea capitolului I al titlului II va avea urmatorul cuprins:

"CAPITOLUL I

Extradarea pasiva"

20. Articolul 22 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 22

Persoane supuse extradarii

Pot fi extradate din România, în condițiile prezentei legi, la cererea unui stat strain, persoanele aflate pe teritoriul sau care sunt urmarite penal sau sunt trimise în judecata pentru savarsirea unei infractiuni ori sunt cautate în vederea executarii unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță în statul solicitant."

21. Alineatul (3) al articolului 23 se abroga.

22. Articolul 24 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 24

Extradarea cetatenilor români

(1) Cetatenii români pot fi extradati din România în baza convențiilor internationale multilaterale la care aceasta este parte și pe bază de reciprocitate, dacă este indeplinita cel puțin una dintre urmatoarele condiții:

a) persoana extradabila domiciliaza pe teritoriul statului solicitant la data formulării cererii de extradare;

b) persoana extradabila are și cetatenia statului solicitant;

c) persoana extradabila a comis fapta pe teritoriul sau împotriva unui cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene, dacă statul solicitant este membru al Uniunii Europene.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) și c), atunci când extradarea se solicita în vederea efectuării urmaririi penale sau a judecatii, o condiție suplimentara este ca statul solicitant sa dea asigurări considerate ca suficiente ca, în cazul condamnarii la o pedeapsă privativa de libertate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, persoana extradata va fi transferata în vederea executarii pedepsei în România.

(3) Cetatenii români pot fi extradati în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate.

(4) În scopul constatarii indeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (1)-(3), Ministerul Justiției poate solicita prezentarea unui act emis de autoritatea competentă a statului solicitant."

23. După articolul 24 se introduc doua noi articole, articolele 24^1 și 24^2, cu urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 24^1

Motive obligatorii de refuz al extradarii

(1) Extradarea va fi refuzata dacă:

a) nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenției europene pentru apararea drepturilor omului și a libertatilor fundamentale, incheiata la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricărui alt instrument international pertinent în domeniu, ratificat de România;

b) exista motive serioase să se creada ca extradarea este solicitata în scopul urmaririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasa, religie, sex, naționalitate, limba, opinii politice sau ideologice ori de apartenenta la un anumit grup social;

c) situația persoanei risca să se agraveze din unul dintre motivele enuntate la lit. b);

d) cererea este formulata intr-o cauza aflata pe rolul unor tribunale extraordinare, altele decat cele constituite prin instrumentele internationale pertinente, sau în vederea executarii unei pedepse aplicate de un asemenea tribunal;

e) se referă la o infractiune de natura politica sau la o infractiune conexa unei infractiuni politice;

f) se referă la o infractiune militara care nu constituie infractiune de drept comun.

(2) Nu sunt considerate infractiuni de natura politica:

a) atentatul la viața unui sef de stat sau a unui membru al familiei sale;

b) crimele împotriva umanitatii prevăzute de Convenția pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid, adoptata la 9 decembrie 1948 de Adunarea Generală a Natiunilor Unite;

c) infractiunile prevăzute la art. 50 din Convenția de la Geneva din 1949 pentru îmbunătățirea sortii ranitilor și bolnavilor din fortele armate în campanie, la art. 51 din Convenția de la Geneva din 1949 pentru îmbunătățirea sortii ranitilor, bolnavilor și naufragiatilor fortelor armate maritime, la art. 129 din Convenția de la Geneva din 1949 cu privire la tratamentul prizonierilor de razboi și la art. 147 din Convenția de la Geneva din 1949 cu privire la protectia persoanelor civile în timp de razboi;

d) orice violari similare ale legilor razboiului, care nu sunt prevăzute de dispozitiile din conventiile de la Geneva prevăzute la lit. c);

e) infractiunile prevăzute la art. 1 din Convenția europeana pentru reprimarea terorismului, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1997, și în alte instrumente internationale pertinente;

f) infractiunile prevăzute în Convenția împotriva torturii și a altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, adoptata la 17 decembrie 1984 de Adunarea Generală a Natiunilor Unite;

g) orice alta infractiune al carei caracter politic a fost eliminat de tratatele, conventiile sau acordurile internationale la care România este parte.

Articolul 24^2

Motive optionale de refuz al extradarii

(1) Extradarea poate fi refuzata atunci când fapta care motiveaza cererea face obiectul unui proces penal în curs sau atunci când aceasta fapta poate face obiectul unui proces penal în România.

(2) Extradarea unei persoane poate fi refuzata sau amanata, dacă predarea acesteia este susceptibila să aibă consecinte de o gravitate deosebită pentru ea, în special din cauza varstei sau a stării sale de sănătate. În caz de refuz al extradarii, prevederile art. 25 alin. (1) se aplică în mod corespunzător."

24. Articolul 28 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 28

Gravitatea pedepsei

Extradarea este acordată de România, în vederea urmaririi penale sau a judecatii, pentru fapte a caror savarsire atrage potrivit legislației statului solicitant și legii române o pedeapsă privativa de libertate de cel puțin un an, iar în vederea executarii unei pedepse, numai dacă aceasta este de cel puțin 4 luni."

25. Articolul 39 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 39

Procedura extradarii pasive

(1) Extradarea din România se hotaraste de justiție.

(2) Procedura de extradare pasiva are un caracter urgent și se desfășoară și în timpul vacantei judecătorești.

(3) Rolul Ministerului Justiției consta în indeplinirea atribuțiilor care îi sunt conferite, în calitate de autoritate centrala, prin lege și tratatele internationale la care România este parte.

(4) În exercitarea atribuțiilor de autoritate centrala, Ministerul Justiției, prin directia de specialitate, indeplineste, cu precadere, urmatoarele activități:

a) primirea cererii de extradare;

b) examinarea cererii de extradare și a actelor anexate acesteia din punctul de vedere al regularitatii internationale, în condițiile prevăzute la art. 40;

c) transmiterea cererii de extradare și a actelor anexate acesteia procurorului general competent, în condițiile prevăzute la art. 42;

d) restituirea motivata a cererii de extradare și a actelor anexate acesteia, în cazurile prevăzute la art. 40 alin. (4);

e) punerea în executare, în colaborare cu Ministerul Administrației și Internelor, a hotărârii definitive prin care s-a dispus extradarea;

f) comunicarea către autoritatea centrala a statului solicitant a solutiei date cererii de extradare sau a cererii de arestare provizorie în vederea extradarii, pronunțată de autoritatea judiciara competența."

26. Articolul 40 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 40

Examenul de regularitate internationala

(1) Examenul de regularitate internationala are ca scop verificarea conformitatii cererii de extradare și a actelor anexate acesteia cu dispozitiile tratatelor internationale aplicabile, inclusiv cu declaratiile formulate de România în baza dispozițiilor unor conventii multilaterale.

(2) Ministerul Justiției, prin directia de specialitate, efectueaza, în termen de 3 zile lucratoare de la data primirii cererii, examenul de regularitate internationala prevăzut la alin. (1), spre a constata dacă:

a) între România și statul solicitant exista norme convenționale ori reciprocitate pentru extradare;

b) la cererea de extradare sunt anexate actele prevăzute de tratatul international aplicabil;

c) cererea și actele anexate acesteia sunt insotite de traduceri, conform prevederilor art. 17;

d) exista una dintre limitele acordarii cooperarii judiciare prevăzute la art. 3.

(3) De asemenea, în cadrul examenului de regularitate internationala, Ministerul Justiției verifica existenta reciprocitatii în privinta extradarii propriilor cetățeni, în cazul în care se solicita extradarea unui cetatean român.

(4) În cazul în care constata neindeplinirea condițiilor de regularitate internationala menționate la alin. (2) lit. a) și b) și la alin. (3), precum și în cazul în care se constata existenta situației prevăzute la alin. (2) lit. d), Ministerul Justiției restituie cererea și actele anexe, explicand motivele. În situația în care cererea de extradare și documentele anexe nu sunt insotite de traduceri în limba română, urmeaza ca parchetul competent sa ia măsuri pentru efectuarea unei traduceri cat mai urgente.

(5) În cazul cererilor de arestare provizorie în vederea extradarii, examenul de regularitate internationala se efectueaza în termen de 24 de ore de la primirea cererii."

27. Articolul 41 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 41

Concursul de cereri

(1) Dacă extradarea este ceruta de mai multe state fie pentru aceeasi fapta, fie pentru fapte diferite, statul român hotaraste, ținând seama de toate imprejurarile și, în mod deosebit, de gravitatea și de locul savarsirii infracțiunilor, de data depunerii cererilor respective, de cetatenia persoanei extradabile, de existenta reciprocitatii de extradare în raport cu statul român și de posibilitatea unei extradari ulterioare către alt stat solicitant.

(2) Despre existenta concursului de cereri Ministerul Justiției va instiinta de urgenta autoritățile competente ale statelor solicitante."

28. Articolul 43 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 43

Reprezentarea statului solicitant

(1) În procedura de extradare pasiva, statul solicitant este reprezentat de autoritatea centrala și de Ministerul Public din România. La cererea expresa a statului solicitant, reprezentanti ai acestuia pot participa, cu aprobarea instanței competente, la solutionarea cererii de extradare.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul procedurii de extradare activa."

29. Alineatul (3) al articolului 45 va avea urmatorul cuprins:

"(3) Arestarea provizorie în vederea extradarii se dispune și este prelungita de acelasi complet investit cu solutionarea cererii de extradare, printr-o încheiere data în camera de consiliu. Incheierea poate fi atacata separat cu recurs, în termen de 24 de ore de la pronuntare. Dosarul va fi inaintat instanței de recurs în termen de 24 de ore, iar recursul se judeca în 24 de ore. Recursul declarat împotriva incheierii prin care s-a dispus arestarea nu este suspensiv de executare."

30. Alineatele (3) și (6) ale articolului 46 vor avea urmatorul cuprins:

"(3) Cererea de arestare provizorie în vederea extradarii se transmite Ministerului Justiției, în vederea efectuării examenului prevăzut la art. 40, care se aplică în mod corespunzător. Ca modalitate de transmitere se poate utiliza orice mijloc care lasă o urma scrisa și a cărui autenticitate poate fi verificata.

.....................................................................

(6) Instanța, din oficiu ori la sesizarea procurorului competent sau la cererea persoanei extradabile, poate dispune încetarea masurii arestarii provizorii în vederea extradarii dacă, în termen de 18 zile de la luarea masurii, statul român nu a fost sesizat prin cererea de extradare, însoțită de documentele prevăzute la art. 38. Arestarea provizorie inceteaza de drept după trecerea unui termen de 40 de zile, dacă în acest interval de timp nu se primesc cererea de extradare și inscrisurile necesare, cu excepția cazului în care printr-un tratat bilateral este prevăzut un alt termen privind durata maxima a perioadei de arestare provizorie."

31. Alineatul (8) al articolului 54 va avea urmatorul cuprins:

"(8) Hotărârea asupra extradarii poate fi atacata cu recurs de procurorul general competent și de persoana extradabila, în termen de 5 zile de la pronuntare, la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie și Justiție. Procurorul general competent poate declara recurs din oficiu sau la cererea ministrului justiției."

32. La articolul 54, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu urmatorul cuprins:

"(9) Recursul declarat împotriva hotărârii prin care s-a respins cererea de extradare este suspensiv de executare. Recursul declarat împotriva hotărârii prin care s-a dispus extradarea este suspensiv de executare, cu excepția dispozițiilor referitoare la starea de arest provizoriu în vederea extradarii."

33. Alineatul (6) al articolului 55 va avea urmatorul cuprins:

"(6) Hotărârea definitivă asupra extradarii se comunică procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel care a judecat cauza în prima instanța și directiei de specialitate din Ministerul Justiției."

34. Alineatele (4) și (5) ale articolului 62 vor avea urmatorul cuprins:

"(4) Hotărârea asupra tranzitului este luata de Ministerul Justiției.

(5) Ministerul Justiției comunică de îndată hotărârea luata autorității competente a statului solicitant și Ministerului Administrației și Internelor."

35. Denumirea capitolului II al titlului II va avea urmatorul cuprins:

"CAPITOLUL II

Extradarea activa"

36. Articolul 66 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 66

Competența

Competența de a întocmi și transmite cererile de extradare în numele statului român revine Ministerului Justiției."

37. După articolul 66 se introduce un nou articol, articolul 66^1, cu urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 66^1

Urmarirea internationala în vederea extradarii

(1) În cazul în care un mandat de arestare preventiva sau de executare a pedepsei nu poate fi dus la indeplinire, intrucat inculpatul ori condamnatul nu se mai afla pe teritoriul României, instanța care a emis mandatul de arestare preventiva sau instanța de executare, după caz, la propunerea procurorului sesizat în acest scop de către organele de politie, emite un mandat de urmărire internationala în vederea extradarii, care se transmite Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, în vederea difuzarii prin canalele specifice.

(2) Mandatul de urmărire internationala în vederea extradarii contine toate elementele necesare identificarii persoanei urmarite, o expunere sumara a situației de fapt și date privind incadrarea juridica a faptelor.

(3) Mandatul de urmărire internationala poate contine și cererea de arestare provizorie în vederea extradarii, în condițiile prevăzute la art. 68.

(4) Semnalarea introdusa în Sistemul Informatic Schengen echivaleaza cu un mandat de urmărire internationala în vederea extradarii."

38. Articolul 67 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 67

Procedura extradarii active

(1) De îndată ce este informata, prin orice mijloc care lasă o urma scrisa și a cărui autenticitate poate fi verificata, de către Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, prin structura specializata, sau de Ministerul Justiției, despre localizarea pe teritoriul unui stat strain a unei persoane date în urmărire internationala sau cautate de autoritățile judiciare române pentru ducerea la indeplinire a unui mandat de executare a pedepsei inchisorii sau a unui mandat de arestare preventiva, instanța de executare sau instanța care a emis mandatul de arestare preventiva stabileste, printr-o încheiere motivata, dacă sunt indeplinite condițiile prevăzute în prezenta lege pentru a se solicita extradarea.

(2) Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala, prin structura specializata, are obligația de a informa instanța de executare sau instanța emitenta a mandatului de arestare preventiva de îndată ce Biroul Central Național Interpol corespondent îi notifica faptul ca persoana care face obiectul mandatului a fost localizata. Informarea va fi transmisa direct, cu o copie la Ministerul Justiției.

(3) Instanța se pronunță prin încheiere, în camera de consiliu, data de un singur judecator, cu participarea procurorului și fără citarea părților. Incheierea nu se pronunță în sedinta publică și se consemneaza într-un registru special.

(4) Incheierea prevăzută la alin. (3) poate fi atacata cu recurs de procuror, în termen de 24 de ore de la pronuntare. Dosarul cauzei este inaintat instanței de recurs în termen de 24 de ore. Recursul se judeca în termen de cel mult 3 zile, de către instanța superioara în grad. Instanța de recurs va restitui dosarul primei instante în termen de 24 de ore de la solutionarea recursului.

(5) Incheierea definitivă prin care s-a constatat ca sunt intrunite condițiile pentru solicitarea extradarii, însoțită de actele prevăzute la art. 38 alin. (2), se comunică de îndată Ministerului Justiției. Incheierea definitivă prin care s-a constatat că nu sunt intrunite condițiile pentru a se solicita extradarea se comunică Ministerului Justiției în cel mult 3 zile de la pronuntare.

(6) În termen de 48 de ore de la primirea incheierii prin care s-a constatat ca sunt intrunite condițiile pentru solicitarea extradarii și a actelor anexe, Ministerul Justiției, prin directia de specialitate, efectueaza un examen de regularitate internationala, în condițiile prevăzute la art. 40, care se aplică în mod corespunzător.

(7) În functie de concluziile examenului de regularitate internationala, directia de specialitate a Ministerului Justiției fie întocmește cererea de extradare și o transmite, însoțită de actele anexe, autorității competente a statului solicitat, fie întocmește un act prin care propune ministrului justiției, motivat, sa sesizeze procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie și Justiție, în vederea inițierii procedurii de revizuire a incheierii definitive prin care s-a dispus solicitarea extradarii, informand în ambele situații Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. În cazul în care constata ca actele sunt incomplete, înainte de a întocmi și de a transmite cererea de extradare, directia de specialitate a Ministerului Justiției poate solicita instanței competente sa îi transmita, în cel mult 72 de ore, actele suplimentare necesare potrivit tratatului international aplicabil.

(8) În cazul în care considera că nu sunt intrunite condițiile de regularitate internationala pentru a se solicita extradarea, ministrul justiției sesizeaza, motivat, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie și Justiție, în vederea inițierii procedurii de revizuire a incheierii definitive prin care s-a dispus solicitarea extradarii. Ministrul justiției nu poate solicita inițierea procedurii revizuirii pentru alte motive decat cele legate de concluziile examenului de regularitate internationala.

(9) Cererea de revizuire se face în termen de 5 zile de la comunicarea incheierii definitive Ministerului Justiției și se solutioneaza în termen de 24 de ore.

(10) Instanța, dacă constata ca cererea de revizuire este intemeiata, anulează incheierea atacata. Dacă instanța constata ca cererea de revizuire este neintemeiata, o respinge, mentinand incheierea atacata. Hotărârea instanței de revizuire este definitivă și se comunică în termen de 24 de ore de la pronuntare ministrului justiției și procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie și Justiție.

(11) Cererea de extradare și actele anexate acesteia însoțită de actele prevăzute la art. 38 alin. (2) și de traduceri certificate în limba statului solicitat sau în limba engleza ori franceza, se transmit autorității competente a statului solicitat, pe una dintre caile prevăzute la art. 38 alin. (1).

(12) În cazul în care persoana urmarita nu este arestata provizoriu în vederea extradarii, procedura prevăzută în acest articol are caracter confidential, până în momentul în care statul solicitat este investit cu cererea de extradare."

39. După articolul 67 se introduc doua noi articole, articolul 67^1 și 67^2, cu urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 67^1

Retragerea cererii de extradare

(1) În cazul în care persoana extradabila nu se mai afla sub puterea mandatului de arestare preventiva sau a mandatului de executare, instanța competența, din oficiu sau la cererea procurorului, stabileste, prin încheiere motivata, că nu mai subzista condițiile prevăzute de lege pentru a se solicita extradarea și dispune de îndată retragerea cererii de extradare. Hotărârea se transmite Ministerului Justiției în termen de 24 de ore de la pronuntare. Ministerul Justiției retrage neintarziat cererea de extradare, informand despre aceasta Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

(2) Dispozitiile art. 67 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 67^2

Transmiterea informațiilor suplimentare la cererea statului solicitat

(1) În cazul în care, în vederea solutionarii cererii de extradare, autoritățile statului strain solicita transmiterea unor informații suplimentare, acestea vor fi comunicate, în termenul stabilit de autoritățile statului solicitat, prin Ministerul Justiției sau direct, de către instanța competența.

(2) Traducerea documentelor se efectueaza de către Ministerul Justiției sau instanța competența, după caz."

40. La articolul 68, alineatele (1) și (2) vor avea urmatorul cuprins:

"(1) În caz de urgenta, cum ar fi iminenta parasirii teritoriului statului solicitat de către persoanele care fac obiectul unui mandat de urmărire internationala în vederea extradarii, instanța competența poate solicita, înainte de formularea unei cereri formale de extradare, arestarea provizorie în vederea extradarii acestor persoane.

(2) În cazul în care cererea de arestare provizorie în vederea extradarii este formulata ulterior transmiterii mandatului de urmărire internationala, acesta se trimite Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Administrației și Internelor și Ministerului Justiției."

41. La articolul 68, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins:

"(2^1) Procedura prevăzută la alin. (1) și (2) are caracter confidential, până la arestarea provizorie în vederea extradarii a persoanei urmarite. Solicitarea arestarii provizorii în vederea extradarii se consemneaza într-un registru special."

42. Articolul 69 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 69

Rejudecarea extradatului

Asigurarea rejudecarii cauzei în prezenta persoanei extradate, în condițiile art. 34 alin. (1), este data de Ministerul Justiției."

43. După articolul 73 se introduc doua noi articole, articolele 73^1 și 73^2, cu urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 73^1

Regula specialitatii

(1) Persoana care va fi predata ca efect al extradarii nu va fi nici urmarita, nici judecata, nici deținută în vederea executarii unei pedepse, nici supusă oricarei alte restrictii a libertatii sale individuale, pentru orice fapt anterior predarii, altul decat cel care a motivat extradarea, în afară de cazurile când:

a) statul român care a predat-o consimte; statul solicitant va prezenta în acest scop o cerere, însoțită de actele prevăzute la art. 38 alin. (2) și de un proces-verbal judiciar în care se consemneaza declaratiile extradatului; acest consimtamant va putea fi dat atunci când infractiunea pentru care este cerut atrage ea insasi obligația de extradare potrivit prezentei legi;

b) având posibilitatea sa o faca, persoana extradata nu a parasit, în termen de 45 de zile de la liberarea sa definitivă, teritoriul statului caruia i-a fost predata, ori dacă s-a inapoiat acolo după ce l-a parasit.

(2) Statul solicitant va putea lua totusi masurile necesare în vederea, pe de o parte, a unei eventuale trimiteri a persoanei de pe teritoriul sau, iar pe de altă parte, a intreruperii prescripției potrivit legislației sale, inclusiv recurgerea la o procedură în lipsa.

(3) Când calificarea data faptei incriminate va fi modificata în cursul procedurii, persoana extradata nu va fi urmarita sau judecata decat în măsura în care elementele constitutive ale infractiunii recalificate ar ingadui extradarea.

(4) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) cererea adresata statului strain se formuleaza de către Ministerul Justiției, în baza incheierii instanței competente sa solutioneze cauza în prima instanța, la propunerea motivata a Ministerului Public sau în baza incheierii instanței pe rolul careia se afla cauza, dacă extradarea a fost acordată după trimiterea în judecata a persoanei extradate, după caz.

Articolul 73^2

Efectele extradarii sub condiție

(1) În cazul în care extradarea a fost acordată sub condiție, instanța care a solicitat extradarea ia masurile necesare pentru respectarea condiției impuse de statul solicitat și da garantii în acest sens.

(2) În cazul în care condiția impusa este retrimiterea persoanei extradate pe teritoriul statului solicitant, instanța dispune insotirea acesteia la frontiera, în vederea preluării de către autoritățile competente ale statului solicitant."

44. Alineatul (1) al articolului 74 va avea urmatorul cuprins:

"(1) Cheltuielile privind procedura de extradare efectuate pe teritoriul României se suporta de statul român, prin bugetele autorităților și instituțiilor implicate, în functie de atribuțiile conferite fiecareia dintre acestea prin prezenta lege. Dispozitiile art. 20 alin. (4) se aplică în mod corespunzător."

45. Articolul 76 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 76

Reprezentarea statului solicitant în procedura de extradare

(1) În procedura de extradare pasiva, statul solicitant este reprezentat de autoritatea centrala și de Ministerul Public din România. La cererea expresa a statului solicitant, reprezentanti ai acestuia pot participa, cu aprobarea instanței competente, la solutionarea cererii de extradare.

(2) Dispozitiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător și în cazul procedurii de extradare activa."

46. La titlul II, după capitolul III se introduce un nou capitol, capitolul III^1, cuprinzand articolele 76^1-76^6, cu urmatorul cuprins:

"CAPITOLUL III^1

Dispozitii pentru punerea în aplicare a unor instrumente juridice în materie de extradare adoptate la nivelul Uniunii Europene

Articolul 76^1

Domeniu de aplicare

(1) Dispozitiile prezentului capitol urmaresc punerea în aplicare a dispozițiilor Convenției privind simplificarea procedurii de extradare între statele membre ale Uniunii Europene, adoptata la 10 martie 1995, și ale Convenției privind extradarea între statele membre ale Uniunii Europene, adoptata la 27 septembrie 1996, precum și a dispozițiilor privind extradarea din Convenția din 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, Schengen, în relația cu acele state membre ale Uniunii Europene care au formulat declaratii în sensul neaplicarii deciziei-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene pentru fapte savarsite înainte de o anumita data.

(2) Dispozitiile cap. I și II ale prezentului titlu se aplică în mod corespunzător, fără a aduce însă atingere obligațiilor rezultate din aderarea la Convenția privind simplificarea procedurii de extradare între statele membre ale Uniunii Europene, adoptata la 10 martie 1995, și Convenția privind extradarea între statele membre ale Uniunii Europene, adoptata la 27 septembrie 1996.

Articolul 76^2

Infractiuni politice

În aplicarea Convenției privind extradarea între statele membre ale Uniunii Europene, adoptata la 27 septembrie 1996, nicio infractiune nu poate fi considerata ca infractiune politica.

Articolul 76^3

Prescriptia, amnistia și alte cauze care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii

(1) În ceea ce priveste prescriptia raspunderii penale și a executarii pedepsei, sunt aplicabile numai dispozitiile din legislatia statului solicitant.

(2) Amnistia acordată de România nu împiedica extradarea, cu excepția cazului în care fapta prevăzută de legea penala este de competența instanțelor române.

(3) Absenta unei plangeri prealabile sau a unei alte condiții necesare pentru punerea în miscare a actiunii penale, potrivit legii române, nu aduce atingere obligației de extradare.

Articolul 76^4

Extradarea în materia accizelor, a taxei pe valoarea adăugată și în materie vamala

Statul român acorda extradarea pentru fapte prevăzute de legea penala în materia accizelor, a taxei pe valoarea adăugată și în materie vamala, în condițiile prevăzute de lege.

Articolul 76^5

Semnalarea în Sistemul Informatic Schengen

Semnalarea introdusa în Sistemul Informatic Schengen are acelasi efect ca și o cerere de arestare provizorie în vederea extradarii, în sensul art. 16 din Convenția europeana de extradare, incheiata la Paris la 13 decembrie 1957.

Articolul 76^6

Extradarea simplificata

Extradarea simplificata se aplică în relația cu statele membre ale Uniunii Europene, fără verificarea condițiilor speciale prevăzute la art. 50, ori de cate ori sunt indeplinite condițiile prevăzute la art. 49."

47. Denumirea titlului III va avea urmatorul cuprins:

"TITLUL III

Dispozitii privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre"

48. Articolul 77 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 77

Definitia mandatului european de arestare

(1) Mandatul european de arestare este o decizie judiciara emisa de autoritatea judiciara competența a unui stat membru al Uniunii Europene, în vederea arestarii și predarii către un alt stat membru a unei persoane solicitate în vederea efectuării urmaririi penale, a judecatii sau în scopul executarii unei pedepse sau a unei măsuri privative de libertate.

(2) Mandatul european de arestare se executa pe baza principiului recunoasterii și increderii reciproce, în conformitate cu dispozitiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002."

49. Articolul 81 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 81

Obiectul și condițiile emiterii mandatului european de arestare

(1) Instanța care a emis mandatul de arestare preventiva în cursul urmaririi penale ori al judecatii sau instanța de executare emite, din oficiu sau la cererea procurorului, un mandat european de arestare, în urmatoarele condiții:

a) în vederea efectuării urmaririi penale sau a judecatii, dacă fapta este pedepsita de legea penala română cu o pedeapsă privativa de libertate de cel puțin un an;

b) în vederea executarii pedepsei, dacă pedeapsa aplicata este mai mare de 4 luni.

(2) Instanța care a emis mandatul european de arestare poate solicita autorităților judiciare de executare sa remita bunurile care constituie mijloace materiale de proba.

(3) Când persoana solicitata a fost data în urmărire internationala în vederea extradarii, instanța informeaza neintarziat Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Administrației și Internelor despre emiterea mandatului european de arestare."

50. Articolul 82 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 82

Transmiterea mandatului european de arestare

(1) În cazul în care se cunoaste locul unde se afla persoana solicitata, autoritatea judiciara română emitenta poate transmite mandatul european de arestare direct autorității judiciare de executare.

(2) Autoritatea judiciara emitenta poate să solicite introducerea semnalmentelor persoanei în cauza în Sistemul de Informații Schengen (SIS), prin intermediul Sistemului Informatic Național de Semnalari. În acest scop, se aplică dispozitiile articolului 95 al Convenției din 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, Schengen.

(3) Semnalarea introdusa în Sistemul Informatic Schengen echivaleaza cu un mandat european de arestare, dacă este însoțită de informațiile prevăzute în anexa. Cu titlu tranzitoriu, până la data la care Sistemul Informatic Schengen va avea capacitatea de a transmite toate informațiile menționate în anexa, semnalmentul echivaleaza cu un mandat de arestare european în asteptarea trimiterii originalului."

51. Articolul 83 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 83

Procedura de transmitere

(1) Autoritățile judiciare române pot transmite mandatul european de arestare prin orice mijloc de transmitere sigur, care lasă o urma scrisa, cu condiția ca autoritatea judiciara de executare să poată verifica autenticitatea acestuia.

(2) În cazul în care locul unde se afla persoana urmarita nu este cunoscut, transmiterea unui mandat european de arestare se poate efectua prin Sistemul Informatic Schengen, prin intermediul sistemului de telecomunicatii securizat al Retelei Judiciare Europene, când acesta va fi disponibil, prin Ministerul Justiției, pe calea Organizației Internationale a Politiei Criminale (Interpol) sau prin orice alt mijloc care lasă o urma scrisa, în condiții care permit ca autoritatea judiciara de executare să poată verifica autenticitatea.

(3) Dacă autoritatea judiciara emitenta nu cunoaste autoritatea judiciara de executare, se va efectua cercetarea necesară, inclusiv prin punctele de contact ale Retelei Judiciare Europene sau prin directia de specialitate a Ministerului Justiției, pentru a obtine informațiile necesare de la statul membru de executare.

(4) Orice dificultate care ar interveni în legătură cu transmiterea sau verificarea autenticității unui mandat european de arestare se va solutiona prin contact direct între autoritatea judiciara emitenta și autoritatea judiciara de executare sau cu sprijinul Ministerului Justiției.

(5) Ulterior transmiterii mandatului european de arestare, autoritatea judiciara română emitenta poate transmite orice informații suplimentare necesare pentru executarea mandatului.

(6) Autoritățile judiciare emitente române transmit o copie a mandatului european de arestare Ministerului Justiției."

52. Titlul articolului 84 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 84

Transferul temporar și audierea persoanei solicitate în timpul executarii mandatului european de arestare"

53. Alineatul (1) al articolului 85 va avea urmatorul cuprins:

"(1) În cazul în care mandatul european de arestare a fost emis pentru una dintre faptele enumerate mai jos, indiferent de denumirea infractiunii în statul membru emitent, și care este sanctionata în statul membru emitent cu inchisoarea sau cu o măsura de siguranță privativa de libertate pe o perioadă de minimum 3 ani, predarea se va acorda chiar dacă nu este indeplinita condiția dublei incriminari:

1. participare la un grup criminal organizat;

2. terorism;

3. trafic de persoane;

4. exploatare sexuala a copiilor și pornografie infantila;

5. trafic ilicit de droguri și substante psihotrope;

6. trafic ilicit de arme, munitii și substante explozive;

7. corupție;

8. frauda, incluzând cea împotriva intereselor financiare ale comunitatilor europene, în înțelesul Convenției din 26 iulie 1995 privind protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene;

9. spalare a produselor infractiunii;

10. contrafacere de moneda, inclusiv a monedei euro;

11. fapte legate de criminalitatea informatica;

12. fapte privind mediul înconjurător, inclusiv traficul cu specii de animale și vegetale pe cale de disparitie;

13. facilitarea intrarii și sederii ilegale;

14. omor și vatamare corporala grava;

15. trafic ilicit de organe și tesuturi umane;

16. lipsire de libertate în mod ilegal, rapire și luare de ostatici;

17. rasism și xenofobie;

18. furt organizat sau armat;

19. trafic ilicit de bunuri culturale, inclusiv antichitati și opere de arta;

20. inselaciune;

21. deturnare de fonduri;

22. contrafacere și piraterie de bunuri;

23. falsificare de acte oficiale și uz de acte oficiale falsificate;

24. falsificare de mijloace de plată;

25. trafic ilicit de substante hormonale și alti factori de crestere;

26. trafic ilicit de materiale nucleare sau radioactive;

27. trafic de vehicule furate;

28. viol;

29. incendiere cu intentie;

30. crime aflate în jurisdictia Curtii Penale Internationale;

31. sechestrare ilegala de nave și aeronave;

32. sabotaj."

54. La articolul 87 alineatul (1), litera b) va avea urmatorul cuprins:

"b) în cazul în care infractiunea în baza careia s-a emis mandatul european de arestare este sanctionata cu pedeapsa detentiunii pe viața sau cu o măsura de siguranță privativa de libertate pe viața, dispozitiile legale ale statului membru emitent trebuie să prevada posibilitatea revizuirii pedepsei sau a masurii de siguranță aplicate ori liberarea condiționată, după executarea a 20 de ani din pedeapsa sau măsura de siguranță aplicata, ori aplicarea unor măsuri de clementa."

55. La articolul 88 alineatul (2), după litera c) se introduce o noua litera, litera c^1), cu urmatorul cuprins:

"c^1) când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executarii unei pedepse, dacă persoana solicitata este cetatean român și instanța română competența dispune executarea pedepsei în România, potrivit legii române."

56. După articolul 88 se introduce un nou articol, articolul 88^1, cu urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 88^1

Proceduri prealabile

(1) De îndată ce curtea de apel primeste un mandat european de arestare sau o semnalare în Sistemul Informatic Schengen, președintele secției penale repartizeaza cauza, în condițiile prevăzute de lege, unui complet format din doi judecatori.

(2) Instanța verifica dacă mandatul european de arestare contine informațiile prevăzute la art. 79 alin. (1).

(3) Dacă informațiile comunicate de statul membru emitent sunt insuficiente pentru luarea unei hotărâri privind predarea, instanța solicita de urgenta autorității judiciare emitente informațiile suplimentare necesare și fixeaza un termen limita pentru primirea acestora, ținând cont de termenele maxime prevăzute la art. 95.

(4) Autoritatea judiciara emitenta poate oricand, din proprie inițiativă, sa transmita orice informatie pe care o considera utila.

(5) Dacă mandatul european de arestare contine informațiile necesare și este tradus potrivit dispozițiilor art. 79 alin. (4), instanța solicita procurorului general de pe lângă curtea de apel sa ia masurile necesare pentru identificarea persoanei solicitate, retinerea și prezentarea acesteia în fața instanței."

57. Articolul 89 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 89

Arestarea persoanei solicitate

(1) În termen de cel mult 24 de ore de la retinere, persoana solicitata este prezentată instanței competente.

(2) Instanța informeaza persoana solicitata asupra existentei unui mandat european de arestare împotriva sa, asupra continutului acestuia, asupra posibilității de a consimti la predarea către statul membru emitent, precum și cu privire la drepturile sale procesuale.

(3) Instanța dispune arestarea persoanei solicitate prin încheiere motivata.

(4) Persoana arestata este depusa în arest.

(5) Instanța comunică autorității judiciare emitente arestarea persoanei solicitate."

58. Articolul 90 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 90

Audierea persoanei arestate

(1) Instanța procedeaza la audierea persoanei solicitate în termen de cel mult 48 de ore de la arestarea acesteia.

(2) Persoana arestata va fi intrebata, mai întâi, asupra consimtamantului la predare.

(3) Instanța se asigura ca persoana arestata a consimtit voluntar la predare și în deplina cunoștința de cauza, cunoscand consecintele juridice ale consimtamantului, în special caracterul irevocabil al acestuia. În acelasi fel procedeaza și în cazul renuntarii la efectele regulii specialitatii.

(4) Dacă persoana arestata consimte la predare, se întocmește un proces-verbal care se semneaza de persoana solicitata, membrii completului de judecată, reprezentantul Ministerului Public și de grefier. În acelasi proces-verbal se consemneaza, dacă este cazul, și renuntarea la drepturile conferite de regula specialitatii.

(5) Dacă persoana arestata nu consimte la predare, instanța procedeaza la audierea acesteia.

(6) Opozitia persoanei solicitate la predare se poate baza numai pe existenta unei erori cu privire la identitatea acesteia sau a unui motiv de refuz al executarii mandatului european de arestare.

(7) Instanța poate fixa, cu respectarea termenelor maxime prevăzute la art. 95, un termen pentru administrarea probelor propuse de persoana arestata sau de procuror ori pentru transmiterea unor informații suplimentare de către autoritatea judiciara emitenta, cu privire la cauzele de refuz sau de condiționare a predarii.

(8) Procurorul pune concluzii în toate cazurile.

(9) În cursul procedurii, instanța, ascultand și concluziile procurorului, dispune, la fiecare 30 de zile, prin încheiere, asupra mentinerii masurii arestarii sau punerii în libertate a persoanei solicitate, în acest din urmă caz luand toate masurile necesare pentru a evita fuga persoanei solicitate, inclusiv a masurilor preventive prevăzute de lege.

(10) În scopul luării unei decizii potrivit alineatului precedent, instanța tine seama de toate imprejurarile cauzei și de necesitatea asigurarii executarii mandatului european de arestare."

59. Articolul 91 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 91

Drepturile persoanei arestate în baza unui mandat european de arestare

(1) Persoana arestata are dreptul să fie informata cu privire la conținutul mandatului european de arestare.

(2) Persoana arestata are dreptul să fie asistată de un aparator ales sau numit din oficiu de instanța.

(3) Persoana arestata care nu înțelege sau nu vorbeste limba română are dreptul la interpret, asigurat gratuit de către instanța."

60. Articolul 92 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 92

Predarea temporara sau luarea declarației persoanei solicitate

(1) În situațiile prevăzute la art. 81 alin. (1) lit. a), dacă autoritatea judiciara emitenta o solicita, se poate aproba predarea temporara a persoanei solicitate în statul membru emitent sau se procedeaza la luarea unei declaratii acestei persoane.

(2) În cazul în care s-a acordat predarea temporara, aceasta se efectueaza în condițiile și pe durata stabilite de comun acord între autoritatea judiciara emitenta și cea de executare. În toate cazurile persoana urmarita va trebui să se intoarca în România pentru a participa la desfășurarea procedurii de predare în baza mandatului european de arestare.

(3) În cazul în care nu se acordă predarea temporara sau aceasta nu este solicitata, autoritatea judiciara de executare română procedeaza la luarea unei declaratii persoanei solicitate, cu participarea persoanei desemnate de autoritatea judiciara emitenta, dacă este cazul, în conformitate cu legea statului membru emitent. Audierea persoanei solicitate se face potrivit prevederilor Codului de procedura penala român și în condițiile stabilite potrivit înțelegerii dintre autoritățile judiciare implicate. În toate cazurile se vor respecta drepturile procesuale ale persoanei urmarite."

61. Articolul 93 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 93

Executarea mandatului european de arestare în cazul în care persoana solicitata consimte la predare

(1) În cazul în care persoana solicitata consimte la predare, hotărârea instanței prin care se ia act de consimtamantul acesteia are aceleasi efecte juridice ca hotărârea de predare prevăzută la art. 94.

(2) Hotărârea prevăzută la alin. (1) este definitivă."

62. Articolul 94 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 94

Hotărârea privind executarea unui mandat european de arestare

(1) Instanța se pronunță prin hotărâre cu privire la executarea unui mandat european de arestare în cel mult 5 zile de la data la care a avut loc audierea persoanei solicitate.

(2) Dacă informațiile comunicate de statul membru emitent sunt insuficiente pentru a permite luarea unei hotărâri privind predarea, informațiile suplimentare necesare vor fi solicitate de urgenta și se va fixa un termen pentru primirea acestora, ținându-se cont de termenele maxime prevăzute la art. 95."

63. După articolul 94 se introduc doua noi articole, articolele 94^1 și 94^2, cu urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 94^1

Cai de atac

(1) Împotriva incheierilor menționate la art. 89 alin. (3) și art. 90 alin. (9) se poate declara recurs în termen de 24 de ore de la pronuntare.

(2) Hotărârea mentionata la art. 94 poate fi atacata cu recurs în termen de 5 zile de la pronuntare.

(3) Recursul formulat în scris trebuie motivat.

(4) Când recursul este declarat oral, acesta trebuie motivat în termen de 24 de ore de la declarare, în cazul prevăzut la alin. (1), și în termen de 5 zile, în cazul prevăzut la alin. (2).

(5) Cererea de recurs și motivele acesteia se comunică părții interesate.

(6) În cazul declararii recursului, cauza se transmite de îndată ce acesta este motivat sau la expirarea termenului pentru motivare a acestuia Secției Penale a Inaltei Curti de Casatie și Justiție.

Articolul 94^2

Solutionarea recursului

Recursul declarat în condițiile menționate la art. 94^1 se solutioneaza cu precadere, în termen de cel mult 3 zile de la transmiterea dosarului cauzei la Înaltă Curte de Casatie și Justiție."

64. La articolul 100, alineatele (1), (2) și (3) vor avea urmatorul cuprins:

"(1) Consimtamantul pentru urmarirea, judecarea, condamnarea sau detinerea unei persoane pentru alte fapte comise anterior predarii acesteia în baza unui mandat european de arestare se prezuma dacă statul membru de executare a notificat Secretariatul general al Consiliului Uniunii Europene în acest sens, cu excepția cazului în care autoritatea judiciara de executare dispune altfel prin hotărârea de predare.

(2) Cu excepția cazurilor menționate la alin. (1) și (4), persoana predata autorităților române nu va putea fi urmarita, judecata sau privată de libertate pentru o alta fapta anterioara predarii decat dacă statul membru de executare o consimte. În acest scop, autoritatea judiciara română emitenta va prezenta autorității judiciare de executare o cerere de autorizare, însoțită de informațiile prevăzute la art. 79 alin. (1).

(3) În situația în care România este statul membru de executare, statul membru emitent va trebui să solicite autorizarea la care se referă alin. (2), iar autoritatea judiciara română de executare va decide, în termen de cel mult 30 de zile de la primirea cererii, dacă infractiunea care motiveaza cererea a fost motivul predarii în conformitate cu dispozitiile prezentei legi și fără a aduce atingere garantiilor la care se referă art. 87."

65. Articolul 102 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 102

Predarea ulterioară

(1) Consimtamantul la predarea de către statul român a unei persoane către alt stat membru, în baza unui mandat european de arestare emis pentru o infractiune comisa inaintea predarii sale, se presupune ca a fost dat către toate acele state membre care au transmis o notificare în acelasi sens Secretariatului general al Consiliului Uniunii Europene, dacă autoritatea judiciara română de executare nu dispune altfel prin hotărârea de predare.

(2) În orice caz, consimtamantul autorității judiciare române de executare la predarea ulterioară a persoanei solicitate de către un stat membru emitent către un alt stat nu este necesar dacă persoana solicitata:

a) având ocazia sa părăsească teritoriul statului caruia i-a fost predata, nu a facut acest lucru în termen de 45 de zile de la punerea sa definitivă în libertate sau s-a intors pe acest teritoriu după ce l-a parasit;

b) a consimtit să fie predata unui stat membru, altul decat statul de executare, în baza unui mandat european de arestare. Consimtamantul se exprima în fața autorității judiciare competente a statului membru emitent și se consemneaza într-un proces-verbal întocmit conform dreptului intern al acestuia. Persoana urmarita are dreptul de a fi asistată de un avocat. Consimtamantul trebuie exprimat în mod liber și în deplina cunoștința de cauza asupra consecintelor sale;

c) renunta la regula specialitatii, în conformitate cu dispozitiile art. 100 alin. (3) și (4) lit. a)-c).

(3) În situațiile nereglementate de alin. (1) și (2), este necesară aprobarea autorității judiciare române de executare, care se va solicita în conformitate cu dispozitiile art. 82, anexand cererii informațiile prevăzute la art. 79 alin. (1), insotite de o traducere.

(4) Când România nu a transmis notificarea la care se referă alin. (1), consimtamantul statului român la predarea unei persoane de către statul emitent unui stat tert, în baza unui mandat european de arestare emis pentru o infractiune anterioara predarii sale de către statul român, se exprima pe baza cererii de autorizare formulate de către statul emitent. Cererea se aproba de către autoritatea română de executare, în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia, dacă infractiunea care motiveaza cererea constituie motiv de predare în conformitate cu dispozitiile prezentei legi, și fără a aduce atingere garantiilor la care se referă art. 89.

(5) Dispozitiile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care România este stat membru emitent."

66. Articolul 107 se abroga.

67. Articolul 109 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 109

Dispozitii generale

Efectuarea unei proceduri penale sau continuarea unei proceduri initiate de autoritățile judiciare române competente, pentru o faptă care constituie infractiune conform legii române, poate fi transferata unui stat strain, în condițiile prevăzute în prezentul titlu."

68. Articolul 110 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 110

Condiții

Transferul procedurii penale poate fi solicitat numai dacă statul solicitat are competența de jurisdictie în cauza și extradarea nu poate fi solicitata ori, în cazul în care s-a solicitat extradarea, cererea a fost respinsa."

69. Articolul 111 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 111

Procedura

(1) Transferul procedurii penale se solicita de organul de urmărire penala competent, dacă procedura se referă la activitatea de urmărire penala, sau de către instanța pe rolul careia se afla cauza în prima instanța, dacă procedura se referă la activitatea de judecată.

(2) Cererea de transfer al procedurii penale este formulata în baza incheierii prin care instanța competența dispune motivat transferul. În acest sens, la cererea Ministerului Public ori din oficiu, după caz, instanța competența sa solutioneze cauza în prima instanța sau instanța pe rolul careia se afla cauza, după caz, verifica dacă sunt indeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a se dispune transferul procedurii penale.

(3) Incheierea prevăzută la alin. (2) poate fi atacata cu recurs în termen de 5 zile de la pronuntare, pentru cei prezenți, sau de la comunicare, pentru cei lipsa.

(4) Incheierea prin care se dispune transferul procedurii, rămasă definitivă, suspenda termenul de prescriptie a raspunderii penale, precum și continuarea procedurii penale incepute, sub rezerva actelor și demersurilor cu caracter urgent.

(5) Cererea prevăzută la alin. (1) este transmisa Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie și Justiție sau Ministerului Justiției, potrivit art. 13, însoțită de copii autentice ale tuturor actelor de procedura intocmite în cauza."

70. Articolul 112 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 112

Transmiterea cererii

Ministerul Justiției sau Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie și Justiție, după caz, asigura transmiterea cererii de transfer a procedurii penale pe una din caile prevăzute de prezenta lege."

71. La titlul IV, după capitolul II se introduce un nou capitol, capitolul II^1, cuprinzand articolul 114^1, cu urmatorul cuprins:

"CAPITOLUL II^1

Dispozitii pentru punerea în practica a Convenției din 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, Schengen

Articolul 114^1

Aplicarea principiului non bis în idem

(1) O persoana în privinta careia s-a pronuntat o hotărâre definitivă pe teritoriul unui stat membru al spatiului Schengen nu poate fi urmarita sau judecata pentru aceleasi fapte dacă, în caz de condamnare, hotărârea a fost executata, este în curs de executare sau nu mai poate fi executata potrivit legii statului care a pronuntat condamnarea.

(2) Cu toate acestea, dispozitiile alin. (1) nu se aplică dacă:

a) faptele vizate de hotărârea străină s-au savarsit în tot sau în parte pe teritoriul României. În acest caz, excepția nu se aplică dacă faptele s-au savarsit în parte pe teritoriul statului membru unde s-a pronuntat hotărârea;

b) faptele vizate de hotărârea străină constituie o infractiune contra sigurantei statului sau împotriva altor interese esentiale ale României;

c) faptele vizate de hotărârea străină au fost savarsite de un functionar român prin incalcarea obligațiilor sale de serviciu.

(3) Excepțiile menționate la alin. (2) nu se aplică atunci când, pentru aceleasi fapte, statul membru interesat a cerut preluarea urmaririi penale sau a acordat extradarea persoanei în cauza."

72. Denumirea titlului V va avea urmatorul cuprins:

"TITLUL V

Recunoasterea și executarea hotărârilor penale și a actelor judiciare"

73. La titlul V, denumirea capitolului I va avea urmatorul cuprins:

"CAPITOLUL I

Recunoasterea și executarea hotărârilor penale și a actelor judiciare straine"

74. Articolul 115 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 115

Hotărârea penala străină și actul judiciar strain

(1) În sensul prezentului capitol, prin hotărâre penala străină se înțelege o hotărâre pronunțată de instanța competența a unui alt stat.

(2) În sensul prezentului capitol, prin act judiciar strain se înțelege un act judiciar care emana de la o autoritate judiciara străină competența.

(3) Competența instanței sau autorității judiciare straine se verifica prin intermediul Ministerului Justiției."

75. Articolul 116 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 116

Condiții pentru recunoastere

(1) Recunoasterea pe teritoriul României a unei hotărâri penale straine sau a unui act judiciar strain poate avea loc dacă:

a) România și-a asumat o asemenea obligație printr-un tratat international la care este parte;

b) a fost respectat dreptul la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru apararea drepturilor omului și a libertatilor fundamentale, incheiata la Roma la 4 noiembrie 1950, ratificata de România prin

Legea nr. 30/1994 ;

c) nu a fost pronunțată pentru o infractiune politica sau pentru o infractiune militara care nu este o infractiune de drept comun;

d) respecta ordinea publică a statului român;

e) hotărârea sau actul judiciar poate produce efecte juridice în România, potrivit legii penale române;

f) nu s-a pronuntat o condamnare pentru aceleasi fapte împotriva aceleasi persoane în România;

g) nu s-a pronuntat o condamnare pentru aceleasi fapte împotriva aceleasi persoane într-un alt stat, care a fost recunoscută în România.

(2) Hotărârile penale straine pot fi recunoscute în România și dacă nu este intrunita condiția prevăzută la alin. (1) lit. a), pe bază de reciprocitate. În acest sens, instanța competența solicita Ministerului Justiției verificarea indeplinirii condiției reciprocitatii.

(3) Executarea hotărârii este posibila, independent de verificarea condițiilor prevăzute la alin. (1), și atunci când se referă la un cetatean român a cărui extradare a fost, în prealabil, acordată de România statului strain în care s-a pronuntat hotărârea."

76. Articolul 117 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 117

Procedura de recunoastere la cererea unui stat strain

(1) Cererea de recunoastere a unei hotărâri penale straine, formulata de autoritatea competentă a statului strain solicitant, este transmisa de Ministerul Justiției procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în circumscripția careia domiciliaza sau își are reședința condamnatul.

(2) Condamnatul se citeaza, iar odata cu citatia i se comunică hotărârea străină împreună cu actele ce o însoțesc, intr-o limbă pe care o înțelege.

(3) Condamnatul are dreptul la un avocat ales sau desemnat din oficiu și, după caz, la interpret.

(4) Instanța, ascultand concluziile procurorului și declaratiile condamnatului, dacă constata ca sunt intrunite condițiile legale, recunoaste hotărârea penala străină sau actele judiciare straine, iar în cazul în care pedeapsa pronunțată prin acea hotărâre nu a fost executata sau a fost executata numai în parte, substituie pedepsei neexecutate sau restului de pedeapsa neexecutat o pedeapsă corespunzătoare potrivit legii penale române.

(5) Dacă hotărârea penala străină se referă la un bun imobil, cererea se transmite procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în circumscripția careia se afla imobilul.

(6) Curtea de Apel decide prin hotărâre pronunțată în camera de consiliu, care poate fi atacata cu recurs. Hotărârea se comunică parchetului și Ministerului Justiției."

77. Articolul 118 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 118

Procedura speciala de recunoastere pe cale principala

(1) Recunoasterea hotărârilor penale pronuntate de instantele judecătorești din strainatate sau a altor acte judiciare straine se poate face și pe cale principala, de către instanța de judecată sesizata în acest scop de către condamnat sau de către procuror.

(2) În acest caz, competența aparține judecatoriei în a carei circumscriptie teritoriala se afla condamnatul.

(3) Dispozitiile art. 117 alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător."

78. Articolul 119 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 119

Procedura de recunoastere pe cale incidentala

Recunoasterea se poate face pe cale incidentala în cadrul unui proces penal în curs, de către procuror în faza de urmărire sau de către instanța de judecată în fața careia cauza este pendinte."

79. Articolul 120 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 120

Executarea hotărârilor pronuntate în proceduri administrative

Executarea hotărârilor pronuntate în proceduri administrative, pentru fapte asimilate infracțiunilor, astfel cum sunt acestea definite de Convenția europeana privind valoarea internationala a hotărârilor represive, adoptata la Haga la 28 mai 1970, este posibila numai dacă persoana în cauza a avut posibilitatea de a exercita o cale de atac în fața unei instante judecătorești."

80. Articolul 121 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 121

Măsuri preventive

Înainte de luarea unei decizii privind recunoasterea unei hotărâri penale straine instanța competența poate, la cererea statului strain, transmisa prin Ministerul Justiției, sau din oficiu, sa dispună arestarea preventiva a persoanei care face obiectul hotărârii a carei recunoastere se solicita sau o alta măsura preventiva pentru a evita fuga acesteia de pe teritoriul României."

81. La titlul V, denumirea capitolului II va avea urmatorul cuprins:

"CAPITOLUL II

Executarea hotărârilor penale și a actelor judiciare române în strainatate"

82. Articolul 122 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 122

Legea aplicabila și efectele executarii

(1) Executarea unei hotărâri penale straine are loc potrivit legii române.

(2) Hotărârile penale straine recunoscute și executate în România produc aceleasi efecte ca și hotărârile pronuntate de instantele române.

(3) Statul strain care solicită executarea este singurul competent sa decida asupra unei cai extraordinare de atac împotriva hotărârii de executat.

(4) Amnistia și gratierea pot fi acordate atât de statul strain, cat și de statul român.

(5) Statul strain trebuie să informeze statul român asupra intervenirii oricareia dintre cauzele care determina încetarea executarii, prevăzute la alin. (4).

(6) Începerea executarii pedepsei în România are ca efect renuntarea statului strain la executarea pe teritoriul acestuia, exceptand cazul în care condamnatul se sustrage de la executarea pedepsei, caz în care acest stat redobandeste dreptul la executare. În cazul pedepsei amenzii, statul strain redobandeste dreptul la executare începând din momentul în care este informat asupra neexecutarii, totale sau partiale, a acestei pedepse."

83. Articolul 123 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 123

Condiții pentru formularea unei cereri de recunoastere și executare

(1) Instantele române pot solicita recunoasterea și executarea de către un stat strain a unei hotărâri judecătorești în unul dintre urmatoarele cazuri:

a) condamnatul este cetatean al statului solicitat sau al unui stat tert ori este apatrid și are domiciliul pe teritoriul acelui stat, iar potrivit legii statului solicitat, extradarea condamnatului în România în vederea executarii pedepsei nu este admisibila sau statul strain refuza sa acorde extradarea;

b) condamnatul este cetatean român cu domiciliul pe teritoriul statului solicitat sau are și cetatenia statului solicitat, iar statul strain refuza sa acorde extradarea acestuia.

(2) Formularea unei cereri de recunoastere și executare este, de asemenea, admisibila dacă condamnatul se afla în executarea unei pedepse în statul solicitat pentru o alta fapta decat cea care a determinat condamnarea în România.

(3) În cazul formulării unei cereri de recunoastere a unei hotărâri penale prin care s-a aplicat o pedeapsă, durata acesteia trebuie să fie mai mare de un an.

(4) Dispozitiile alin. (1) nu se aplică, dacă imprejurarile cauzei o cer, în baza unui tratat incheiat cu statul strain, atunci când se aplică măsura de siguranță a expulzarii.

(5) Recunoasterea se solicita sub condiția neagravarii, în statul strain, a pedepsei aplicate prin hotărârea pronunțată în România.

(6) Recunoasterea în strainatate a actelor judiciare emise de autoritățile române competente are loc în condițiile tratatului international aplicabil."

84. Articolul 124 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 124

Efectele recunoasterii

(1) Recunoasterea și executarea de către statul strain a cererii de recunoastere formulate de instantele române are ca efect renuntarea de către statul român la executarea hotărârii pe teritoriul României.

(2) Statul român redobandeste dreptul la executarea hotărârii în cazul în care condamnatul se sustrage de la executarea pedepsei, începând din momentul în care a fost informat de neexecutarea totala sau parțială a acestei pedepse."

85. La titlul V, denumirea capitolului III se abroga.

86. Articolul 125 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 125

Procedura de formulare a unei cereri de recunoastere și de executare a unei hotărâri penale

(1) Cererea de recunoastere și executare a unei hotărâri penale într-un stat strain este formulata de instanța de executare, din oficiu, sau la cererea procurorului competent ori a condamnatului, ori de cate ori sunt indeplinite condițiile prevăzute la art. 123.

(2) La cerere se anexeaza actele prevăzute de tratatul international aplicabil sau, în lipsa unui tratat, cel puțin hotărârea definitivă și mandatul de executare a pedepsei.

(3) Atunci când este necesar consimtamantul condamnatului, acesta va fi dat în camera de consiliu a instanței de executare, exceptand cazul în care condamnatul se afla în strainatate; în acest caz, consimtamantul poate fi dat în fața unui functionar consular român sau în fața autorității judiciare straine competente.

(4) În cazul în care condamnatul se afla în România și nu a formulat el insusi cererea prevăzută la alin. (1), procurorul competent procedeaza la notificarea acestuia.

(5) Lipsa unui răspuns al condamnatului echivaleaza cu consimtamantul la formularea cererii, fapt asupra caruia este informat prin notificare."

87. Articolul 126 se abroga.

88. Alineatele (1), (2) și (3) ale articolului 127 vor avea urmatorul cuprins:

"(1) Prezentul titlu se aplică în domeniul transferarii persoanelor condamnate, în conformitate cu normele cuprinse în tratatele internationale la care România este parte, iar în absenta acestora, pe bază de reciprocitate.

(2) Dispozitiile prezentului titlu se aplică deopotriva, în completare, situațiilor nereglementate prin tratatele internationale la care se referă alin. (1).

(3) Prezentul titlu nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor care decurg din normele internationale privitoare la transferul în strainatate al detinutilor, în scopul audierii acestora în calitate de martori sau al confruntarii."

89. Articolul 131 se abroga.

90. Articolul 138 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 138

Procedura prealabila

(1) Cererea de transferare formulata de un resortisant strain condamnat de o instanța română se transmite Ministerului Justiției. La primirea cererii, Ministerul Justiției solicita sa îi fie transmise, în regim de urgenta, de către Administratia Naționala a Penitenciarelor, actele și informațiile la care se referă art. 133 alin. (3) și art. 134 alin. (2) lit. a)-d).

(2) După primirea actelor și informațiilor prevăzute la alin. (1), Ministerul Justiției le va traduce și apoi le va transmite, împreună cu cererea de transferare, autorității centrale din statul de executare, de la care va solicita, totodata, transmiterea documentelor prevăzute la art. 134 alin. (1), precum și hotărârea privind acceptarea cererii de transferare.

(3) Prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile dacă autoritățile române dețin informații sau documente care atrag în mod necesar refuzul transferarii. O asemenea solutie poate fi data de către curtea de apel competența, sesizata de procurorul general al curtii, din oficiu sau la cererea ministrului justiției. Sentinta curtii de apel se motiveaza și este supusă recursului, în termen de 5 zile de la pronuntare.

(4) Dacă solutia de refuz al transferarii, prevăzută la alin. (3), rămâne definitivă, Ministerul Justiției va informa despre aceasta, în cel mai scurt timp, autoritatea centrala a statului de executare. Informarea condamnatului se va face în timp util, conform art. 133 alin. (5), prin intermediul Administrației Naționale a Penitenciarelor."

91. Alineatele (1), (3), (4) și (8) ale articolului 139 vor avea urmatorul cuprins:

"(1) În cazul în care procedura de solutionare a cererii de transferare continua, toate documentele, inclusiv cele furnizate de statul de executare, sunt supuse mai întâi examenului de regularitate internationala la Ministerul Justiției. Dispozitiile art. 40 se aplică în mod corespunzător. După observarea indeplinirii condițiilor, ministerul transmite cererea și actele ajutatoare, insotite de traduceri, procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel competența. La dosar se vor atasa și inscrisurile depuse în legătură cu cererea de transferare de către oficiul consular strain competent, potrivit art. 135 alin. (2).

....................................................................

(3) Procurorul general sesizeaza, în vederea solutionarii cererii de transferare, curtea de apel în a carei circumscriptie se afla locul de detentie ori, în cazul în care condamnatul nu a inceput executarea pedepsei, domiciliul acestuia. Totodata, înainte de sesizarea curtii de apel, procurorul general va verifica dacă persoana condamnata face obiectul unui dosar penal aflat pe rolul autorităților judiciare române, informand în mod corespunzător instanța. În cazul în care obtinerea informațiilor ar conduce la intarzierea procedurii de transfer, procurorul general va dispune sesizarea curtii de apel, urmand ca acestea să fie obtinute cel mai tarziu până la primul termen de judecată.

(4) Cererea se judeca în camera de consiliu, cu participarea procurorului, cu citarea persoanei condamnate, precum și, dacă este cazul, cu participarea unui interpret. Condamnatul poate fi asistat, la cerere, de un aparator ales ori, în lipsa, numit din oficiu. Judecarea cererii se face de urgenta și cu precadere, iar hotărârea se motiveaza în cel mult 5 zile de la pronuntare și se comunică Ministerului Justiției.

.....................................................................

(8) În cazul unei persoane care, după ce a fost condamnata printr-o hotărâre penala definitivă pronunțată de o instanța română, evadeaza, în cazul începerii executarii pedepsei, ori, în cazul în care nu a inceput executarea pedepsei, se sustrage de la executarea pedepsei, refugiindu-se pe teritoriul statului al cărui resortisant este, statul român va putea adresa acestui stat o cerere de preluare a executarii pedepsei aplicate. Cererea se formuleaza de către instanța de executare, în cazul în care persoana condamnata se sustrage de la executarea pedepsei, sau de către instanța în a carei circumscriptie se afla locul de detinere, în cazul în care persoana condamnata a inceput executarea pedepsei. Cererea poate include și solicitarea ca statul pe teritoriul caruia s-a refugiat persoana condamnata sa ia măsura arestarii sau orice alta măsura pentru a garanta ca persoana condamnata va rămâne pe teritoriul sau până la comunicarea hotărârii asupra cererii de preluare a executarii. La cerere se vor anexa documentele prevăzute la art. 133 alin. (3) și art. 134 alin. (2) lit. a), b) și d). După traducerea cererii și a actelor anexe, acestea se transmit la Ministerul Justiției spre a fi comunicate autorității centrale din statul solicitat."

92. La alineatul (1) al articolului 144, litera b) va avea urmatorul cuprins:

"b) fie sa schimbe condamnarea, printr-o hotărâre judecătorească, inlocuind astfel pedeapsa aplicata în statul de condamnare cu o pedeapsă prevăzută de legislatia română pentru aceeasi infractiune, în condițiile prevăzute la art. 146."

93. La articolul 148, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:

"(2) În acest sens, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) Administratia Naționala a Penitenciarelor va transmite periodic Ministerului Justiției informațiile privind executarea pedepsei. În situația prevăzută la alin. (1) lit. c) informațiile vor fi comunicate, la cererea Ministerului Justiției."

94. Alineatul (4) al articolului 149 va avea urmatorul cuprins:

"(4) Îndată ce Ministerul Justiției primeste declaratia de consimtamant de la statul de condamnare, transmite documentele procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel competența, care, la randul sau, sesizeaza curtea de apel pentru ca aceasta sa recunoasca hotărârea străină și sa o puna în executare, conform prevederilor art. 145 sau art. 146, după caz. Dispozitiile art. 116 se aplică în mod corespunzător."

95. Alineatul (3) al articolului 154 va avea urmatorul cuprins:

"(3) Cererile de tranzit și raspunsurile se comunică pe calea prevăzută la art. 130 alin. (2). Asupra acordarii tranzitului decide Ministerul Justiției."

96. La articolul 154, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu urmatorul cuprins:

"(3^1) Ministerul Justiției comunică de îndată hotărârea luata autorității competente a statului solicitant și Ministerului Administrației și Internelor."

97. Alineatul (5) al articolului 154 va avea urmatorul cuprins:

"(5) La cererea statului solicitant, statul român, solicitat sa acorde tranzitul, poate să dea asigurarea ca persoana condamnata nu va fi nici urmarita, nici deținută, sub rezerva aplicarii alin. (4), nici supusă vreunei alte măsuri de restrangere a libertatii pe teritoriul statului român, pentru fapte sau condamnari anterioare plecarii sale de pe teritoriul statului de condamnare. Asigurarea se da de către Ministerul Justiției."

98. Denumirea titlului VII va avea urmatorul cuprins:

"TITLUL VII

Asistența judiciara în materie penala"

99. După denumirea titlului VII se introduce denumirea capitolului I, cu urmatorul cuprins:

"CAPITOLUL I

Asistența judiciara internationala"

100. Articolul 158 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 158

Obiectul asistentei judiciare

În sensul prezentului capitol, asistența judiciara internationala cuprinde indeosebi urmatoarele activități:

a) comisiile rogatorii internationale;

b) audierile prin videoconferinta;

c) infatisarea în statul solicitant a martorilor, expertilor și a persoanelor urmarite;

d) notificarea actelor de procedura care se intocmesc ori se depun într-un proces penal;

e) cazierul judiciar;

f) alte forme de asistența judiciara."

101. Articolul 159 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 159

Conținutul general al cererii de asistența judiciara și actele anexate acesteia

(1) Cererea de asistența judiciara trebuie să indice:

a) denumirea autorității judiciare solicitante și denumirea autorității judiciare solicitate;

b) obiectul și motivele cererii;

c) calificarea juridica a faptelor;

d) datele de identificare a invinuitului, inculpatului sau condamnatului ori a martorului sau expertului, după caz;

e) incadrarea juridica și prezentarea sumara a faptelor.

(2) La cerere se anexeaza acte în sprijinul acesteia, după caz, în functie de natura și obiectul cererii.

(3) Actele anexate cererii de asistența judiciara trebuie certificate de autoritatea judiciara solicitanta, fiind scutite de orice alte formalitati de supralegalizare."

102. Articolul 160 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 160

Comisia rogatorie internationala

Comisia rogatorie internationala în materie penala este acea forma de asistența judiciara care consta în imputernicirea pe care o autoritate judiciara dintr-un stat o acorda unei autorități din alt stat, mandatata sa indeplineasca, în locul și în numele sau, unele activități judiciare privitoare la un anumit proces penal."

103. Articolul 161 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 161

Obiectul comisiei rogatorii

(1) Obiectul cererii de comisie rogatorie îl constituie cu precadere:

a) localizarea și identificarea persoanelor și obiectelor; audierea inculpatului, audierea părții vatamate, a celorlalte părți, a martorilor și expertilor, precum și confruntarea; perchezitia, ridicarea de obiecte și inscrisuri, sechestrul și confiscarea speciala; cercetarea la fața locului și reconstituirea; expertizele, constatarea tehnico-stiintifica și constatarea medico-legala; transmiterea de informații necesare într-un anumit proces, interceptarile și inregistrarile audio și video, examinarea documentelor de arhiva și a fisierelor specializate și alte asemenea acte de procedura;

b) transmiterea mijloacelor materiale de proba;

c) comunicarea de documente sau dosare.

(2) Dacă statul solicitant doreste ca martorii sau expertii să depună juramant, va cere aceasta în mod expres, iar statul român va da curs acestei cereri în situațiile în care legea interna română nu se opune.

(3) Statul român va transmite numai copii sau fotocopii certificate de pe documentele sau dosarele cerute. Dacă statul solicitant cere în mod expres transmiterea documentelor originale, se va da curs, în măsura posibilului, acestei cereri."

104. Articolul 162 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 162

Data și locul comisiei rogatorii

(1) Dacă statul solicitant solicita în mod expres, statul român îl va informa despre data și locul indeplinirii comisiei rogatorii. Autoritățile și persoanele în cauza, menționate de statul solicitant, vor putea sa asiste și sa colaboreze la efectuarea comisiei rogatorii, în limitele permise de legea română.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care asistența este solicitata de autoritățile judiciare române."

105. Articolul 163 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 163

Perchezitiile, ridicarea de obiecte și inscrisuri și sechestrul

(1) Comisiile rogatorii având ca obiect perchezitiile, ridicarea de obiecte și inscrisuri și sechestrul sunt supuse urmatoarelor condiții:

a) infractiunea care motiveaza comisia rogatorie trebuie să fie susceptibila de a da loc la extradare în România, ca stat solicitat;

b) indeplinirea comisiei rogatorii trebuie să fie compatibila cu legea statului român.

(2) Condițiile prevăzute la alin. (1) pot sa atraga aplicarea regulii reciprocitatii."

106. Articolul 164 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 164

Remiterea obiectelor și dosarelor

(1) Statul român va putea sa amane remiterea obiectelor, a dosarelor sau a documentelor a caror comunicare este ceruta, dacă acestea îi sunt necesare pentru o procedură penala în curs.

(2) Obiectele și originalele dosarelor și ale documentelor, comunicate în indeplinirea unei comisii rogatorii, vor fi restituite cat mai curand posibil statului român de către statul solicitant, în afară de cazul în care statul român renunta la ele."

107. Articolul 165 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 165

Audierile prin videoconferinta

(1) În cazul în care o persoană care se afla pe teritoriul României trebuie să fie audiata ca martor sau expert de către autoritățile judiciare ale unui stat strain și este inoportun sau imposibil pentru acea persoana să se infatiseze personal pe teritoriul acelui stat, statul strain poate solicita ca audierea să aibă loc prin videoconferinta, potrivit alineatelor urmatoare.

(2) O asemenea cerere poate fi acceptata de statul român dacă nu contravine principiilor sale fundamentale de drept și cu condiția sa dispună de mijloacele tehnice care să permită efectuarea audierii prin videoconferinta.

(3) În cererea de audiere prin videoconferinta trebuie să se precizeze, în afară de informațiile prevăzute la art. 159, motivul pentru care nu este oportun sau este imposibil ca martorul sau expertul să fie prezent personal la audiere, precum și denumirea autorității judiciare și numele persoanelor care vor proceda la audiere.

(4) Martorul sau expertul va fi citat potrivit legii române.

(5) Autoritățile judiciare competente pentru aplicarea prezentului articol sunt curtile de apel, în cursul judecatii, respectiv Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie și Justiție, în cursul urmaririi penale.

(6) Audierea prin videoconferinta se desfășoară potrivit urmatoarelor reguli:

a) audierea are loc în prezenta judecatorului sau procurorului român competent, după caz, asistat, după caz, de un interpret; acesta verifica identitatea persoanei audiate și este obligat să asigure respectarea principiilor fundamentale ale legii române. În cazul în care constata ca sunt incalcate principiile fundamentale ale dreptului român, judecatorul sau procurorul ia de îndată masurile necesare pentru a asigura desfășurarea audierii în conformitate cu legea română;

b) autoritățile judiciare române competente și cele ale statului solicitant convin, după caz, asupra masurilor de protecție a martorului sau expertului;

c) audierea se efectueaza direct de către autoritatea judiciara competența a statului solicitant sau sub coordonarea acesteia, potrivit legii sale interne;

d) martorul sau expertul va fi asistat, după caz, de un interpret, potrivit legii române;

e) persoana chemata ca martor sau expert poate invoca dreptul de a nu depune marturie, care îi este conferit fie de legea română, fie de legea statului solicitat.

(7) Fără a aduce atingere masurilor convenite pentru protectia martorilor, autoritatea judiciara română întocmește un proces-verbal în care se consemneaza data și locul audierii, identitatea persoanei audiate, informații privind depunerea juramantului și condițiile tehnice în care audierea s-a desfășurat. Procesul-verbal se transmite autorității judiciare competente a statului solicitant.

(8) Dispozitiile Codului de procedura penala se aplică în mod corespunzător.

(9) Dispozitiile prezentului articol se pot aplica și în cazul audierii invinuitilor sau inculpatilor, dacă persoana în cauza consimte și dacă exista un acord în acest sens între autoritățile judiciare române și cele ale statului solicitant.

(10) Cheltuielile legate de stabilirea legaturii video, cele legate de punerea la dispoziție a acestei legaturi în statul solicitant, remunerarea interpreților și indemnizatiile platite martorilor și expertilor, precum și cheltuielile de deplasare în statul solicitat vor fi rambursate de statul strain solicitant statului român, dacă acesta din urma nu a renuntat expres la rambursarea acestor cheltuieli în totalitate sau parțial.

(11) Dispozitiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și în cazul în care asistența este solicitata de autoritățile judiciare române."

108. Articolul 166 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 166

Transmiterea spontana de informații

(1) Autoritățile judiciare române pot, fără cerere prealabila, sa transmita autorităților competente ale unui stat strain informațiile obtinute în cadrul unei anchete, atunci când considera ca acestea ar putea ajuta statul destinatar sa initieze o procedură penala sau când informațiile ar putea conduce la formularea unei cereri de asistența judiciara.

(2) Statul român poate impune anumite condiții privitoare la modul de utilizare a informațiilor transmise, potrivit prevederilor alin. (1). Statul destinatar este obligat să respecte condițiile impuse."

109. Articolul 167 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 167

Livrari supravegheate

(1) Autoritățile judiciare române competente autorizeaza, la cerere, în condițiile prevăzute de legea română, livrari supravegheate, în cadrul unor proceduri penale privind infractiuni care pot da loc la extradare.

(2) Livrarile supravegheate se deruleaza potrivit legii române.

(3) Dispozitiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și în cazul în care asistența este solicitata de autoritățile judiciare române."

110. Articolul 168 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 168

Anchete sub acoperire

(1) Statul român poate conveni cu un stat strain să își acorde asistența reciproca pentru desfășurarea unor anchete de către agenti sub acoperire.

(2) Autoritățile române competente vor decide, de la caz la caz, potrivit legii române.

(3) În condițiile prevăzute de legea română, autoritățile judiciare române și cele straine vor stabili modalitatile concrete de desfășurare a anchetei și statutul juridic al agentilor."

111. Articolul 169 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 169

Echipele comune de ancheta

(1) În vederea facilitarii solutionarii unei cereri de comisie rogatorie, se pot constitui echipe comune de ancheta, cu un obiectiv precis și cu o durată limitata care poate fi prelungita prin acordul statelor implicate. Componenta echipei este decisa de comun acord.

(2) O echipa comuna de ancheta poate fi creata în special când:

a) în cadrul unei proceduri în curs în statul solicitant se impune efectuarea unor anchete dificile și care implica importante mijloace umane și de alta natura, care privesc ambele state;

b) mai multe state efectueaza anchete care necesita o actiune coordonata și concertata în statele în cauza.

(3) Cererea de formare a unei echipe comune de ancheta poate fi formulata de orice stat implicat. Echipa este formata în unul dintre statele în care ancheta trebuie efectuata.

(4) Cererea de formare a unei echipe comune de ancheta cuprinde propuneri referitoare la componenta echipei.

(5) Componentii echipei comune desemnați de autoritățile române au calitatea de membri, în timp ce cei desemnați de un stat strain au calitatea de membri detasati.

(6) Activitatea echipei comune de ancheta pe teritoriul statului român se desfășoară potrivit urmatoarelor reguli generale:

a) conducatorul echipei este un reprezentant al autorității judiciare române competente;

b) actiunile echipei se desfășoară conform legii române. Membrii echipei și membrii detasati ai echipei își executa sarcinile sub responsabilitatea persoanei prevăzute la lit. a).

(7) Membrii detasati pe lângă echipa comuna de ancheta sunt abilitati să fie prezenți la efectuarea oricăror acte procedurale, cu excepția cazului când conducatorul echipei decide contrariul.

(8) Atunci când echipa comuna de ancheta urmeaza să efectueze acte de procedura pe teritoriul statului solicitant, membrii detasati pot cere autorităților lor competente să efectueze actele respective.

(9) Un membru detasat pe lângă echipa comuna de ancheta poate, conform dreptului sau național și în limitele competentelor sale, sa furnizeze echipei informațiile care sunt la dispoziția statului care l-a detasat în scopul derularii anchetelor penale efectuate de echipa.

(10) Informațiile obtinute în mod obisnuit de un membru sau un membru detasat în cadrul participării la o echipa comuna de ancheta și care nu pot fi obtinute în alt mod de către autoritățile competente ale statelor implicate pot fi utilizate în scopurile urmatoare:

a) în scopul pentru care a fost creata echipa;

b) pentru a descoperi, a cerceta sau a urmări alte infractiuni, cu consimtamantul statului pe teritoriul caruia au fost obtinute informațiile;

c) pentru a preveni un pericol iminent și serios pentru securitatea publică și cu respectarea dispozițiilor prevăzute la lit. b);

d) în alte scopuri, cu condiția ca acest lucru să fie convenit de către statele care au format echipa."

112. Articolul 170 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 170

Supravegherea transfrontaliera

(1) Sub rezerva existentei unor dispozitii contrare în convenția aplicabila în relația cu acel stat, agentii unui stat strain, care, în cadrul unei anchete judiciare, supraveghează pe teritoriul acelui stat o persoană ce se presupune ca a participat la savarsirea unei infractiuni care da loc la extradare sau o persoană față de care sunt motive serioase să se creada ca poate duce la identificarea sau localizarea persoanei menționate mai sus, sunt autorizati sa continue aceasta supraveghere pe teritoriul statului român, în baza unei cereri de asistența judiciara prezentată în prealabil. La cerere, supravegherea poate fi exercitata de autoritățile române competente.

(2) Cererea de asistența judiciara prevăzută la alin. (1) va fi adresata Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie și Justiție și va cuprinde toate informațiile pertinente în cauza, în conformitate cu prevederile convenției aplicabile. Prin autorizatie Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie și Justiție va putea stabili anumite condiții.

(3) Atunci când, din considerente de urgenta, autorizarea prealabila a statului român nu poate fi solicitata, agentii straini care acționează în cadrul anchetei judiciare aflate în faza de urmărire penala sunt autorizati sa continue pe teritoriul României supravegherea unei persoane banuite ca a comis una dintre faptele enumerate la alin. (5), în condițiile urmatoare:

a) trecerea frontierei va fi comunicata imediat, în timpul supravegherii, Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie și Justiție, precum și structurii Politiei de Frontiera constituite în cadrul punctului de trecere a frontierei;

b) o cerere de asistența judiciara conform alin. (1) și care expune motivele ce justifica trecerea frontierei, fără autorizatie prealabila, va fi transmisa fără intarziere.

(4) Supravegherea prevăzută la alin. (1) și (2) nu se poate desfășura decat în condițiile urmatoare:

a) agentii de supraveghere trebuie să respecte dispozitiile prezentului articol și ale legii române;

b) sub rezerva situațiilor prevăzute la alin. (3), pe timpul supravegherii, agentii au asupra lor un document care să ateste ca le-a fost acordată permisiunea;

c) agentii de supraveghere trebuie să fie permanent în măsura să justifice calitatea lor oficiala;

d) agentii de supraveghere pot purta armamentul din dotare în timpul supravegherii, cu excepția cazului când prin autorizatie Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie și Justiție a prevăzut altfel: utilizarea lui este interzisa, cu excepția cazului de legitima aparare;

e) patrunderea în domiciliul unei persoane și în alte locuri inaccesibile publicului este interzisa;

f) agentii de supraveghere nu pot nici retine, nici aresta persoana supravegheata;

g) despre orice operațiune de supraveghere se va întocmi un raport către Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie și Justiție, care va cere inclusiv prezentarea în persoana a agentilor care au efectuat supravegherea;

h) autoritatea statului caruia îi apartin agentii care au efectuat supravegherea, la cererea autorității competente române, poate asista la ancheta subsecventa operațiunii, inclusiv la procedurile judiciare;

i) autoritățile statului caruia îi apartin agentii de supraveghere la cererea autorităților române contribuie la desfășurarea în bune condiții a anchetei ce urmeaza operațiunii la care au participat, inclusiv la procedurile judiciare.

(5) Supravegherea prevăzută la alin. (3) nu poate avea loc decat pentru una dintre urmatoarele fapte:

a) omor, omor calificat și omor deosebit de grav;

b) infractiuni grave de natura sexuala, inclusiv violul și abuzul sexual asupra minorilor;

c) distrugere și distrugere calificata, savarsita prin incendiere, explozie sau prin orice asemenea mijloc;

d) contrafacerea și falsificarea mijloacelor de plată;

e) furt și talharie în forma calificata, precum și primirea de bunuri furate;

f) delapidare;

g) lipsire de libertate în mod ilegal;

h) infractiuni privind traficul de persoane și infractiuni în legătură cu traficul de persoane;

i) infractiuni privind traficul de droguri sau precursori;

j) infractiuni privitoare la nerespectarea regimului armelor și munitiilor, materiilor explozive, materialelor nucleare și al altor materii radioactive;

k) transport ilegal de deseuri toxice și dăunătoare;

l) trafic de migranti;

m) santaj.

(6) Supravegherea prevăzută la alin. (3) va inceta dacă autorizatia nu a fost obtinuta în termen de 5 ore de la trecerea frontierei de stat, precum și la cererea Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie și Justiție."

113. Articolul 171 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 171

Interceptarea și inregistrarea convorbirilor și comunicarilor

(1) În vederea solutionarii unei cauze penale, autoritățile judiciare ale statului solicitant sau autoritățile competente astfel desemnate de către statul solicitant pot adresa autorităților române o cerere de asistența judiciara având ca obiect interceptarea telecomunicatiilor și transmiterea lor imediata către statul solicitat sau interceptarea înregistrării și a transmiterii ulterioare a înregistrării telecomunicatiilor către statul solicitant, în cazul în care persoana urmarita:

a) se afla pe teritoriul statului solicitant și acesta are nevoie de asistența tehnica pentru a putea intercepta comunicatiile de la ținta;

b) se afla pe teritoriul statului român, în cazul în care comunicatiile dinspre ținta pot fi interceptate în statul român;

c) se afla pe teritoriul unui stat tert, care a fost informat și dacă statul solicitant are nevoie de asistența tehnica pentru interceptarea comunicarilor de la ținta.

(2) Cererile prezentate în aplicarea prezentului articol trebuie să indeplineasca urmatoarele condiții:

a) sa indice și sa confirme emiterea unui ordin sau a unui mandat de interceptare și înregistrare, în cadrul unui proces penal;

b) sa conțină informații care să permită identificarea tintei interceptarii;

c) sa indice faptele penale care fac obiectul anchetei penale;

d) sa mentioneze durata interceptarii;

e) dacă este posibil, sa conțină suficiente date tehnice, în special numărul de conectare la retea, pentru a permite prelucrarea cererii.

(3) Dacă cererea se formuleaza în conformitate cu dispozitiile alin. (1) lit. b), ea va trebui sa conțină și o descriere a faptelor. Autoritățile judiciare române pot solicita orice alte informații suplimentare care sunt necesare pentru a le permite sa aprecieze dacă măsura solicitata ar fi luata și intr-o cauza naționala similara."

114. Articolul 172 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 172

Confiscarea

Bunurile provenite din savarsirea infractiunii care face obiectul cererii de comisie rogatorie vor fi confiscate potrivit prevederilor legislației în vigoare."

115. Denumirea titlului VIII se abroga.

116. Articolul 173 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 173

Principiul specialitatii comisiei rogatorii

Statul român solicitant nu va folosi documentele și informațiile primite de la statul solicitat decat în scopul indeplinirii obiectului comisiei rogatorii."

117. Articolul 174 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 174

Măsuri provizorii

La cererea statului solicitant, se pot lua masurile provizorii prevăzute de legea română în vederea protejarii mijloacelor de proba, mentinerii unei situații existente sau protejarii intereselor amenintate."

118. Articolul 175 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 175

Infatisarea martorilor sau expertilor

(1) În cazul în care infatisarea în persoana a unui martor sau expert în fața autorităților judiciare române este necesară, autoritatea judiciara solicitanta va face mențiune în acest sens, prin cererea de inmanare a citatiei.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), în cerere sau în citatie se menționează cuantumul aproximativ al indemnizatiilor precum și al cheltuielilor de calatorie și de sedere rambursabile. Autoritatea judiciara română care a dispus chemarea va putea solicita statului solicitat, prin cerere, acordarea unui avans martorului sau expertului, rambursarea urmand să fie efectuata din fondul cheltuielilor judiciare special alocat.

(3) Dacă infatisarea în persoana a unui martor sau expert este solicitata autorităților române de un stat strain, în cazul în care martorul sau expertul declara ca se va infatisa personal, acesta poate solicita acordarea unui avans din cuantumul cheltuielilor de calatorie și de sedere. Instanța va indica prin încheiere suma de bani solicitata de martor sau expert, unitatea bancara unde urmeaza să se consemneze suma de bani, consemnarea fiind facuta pe numele martorului sau expertului, la dispoziția autorității judiciare române competente. Incheierea instanței, precum și declaratia scrisa a martorului sau expertului se vor comunică statului solicitant, pe una dintre caile prevăzute la art. 14 sau 15."

119. Articolul 176 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 176

Nivelul cheltuielilor

Indemnizatiile cuvenite și cheltuielile de transport și de sedere, rambursabile martorului sau expertului de către statul român solicitant, vor fi calculate de la locul de reședința al acestuia și vor fi acordate la niveluri cel puțin egale cu cele prevăzute de tarifele și reglementarile în vigoare în statul în care audierea trebuie să aibă loc."

120. Articolul 177 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 177

Neprezentarea martorului sau expertului

Martorul sau expertul care nu s-a prezentat în urma primirii citatiei de infatisare a carei comunicare a fost ceruta nu va putea fi supus, chiar dacă citatia va cuprinde un ordin categoric, niciunei sancțiuni sau măsuri de constrangere, în afară de cazul în care el va reveni din proprie inițiativă pe teritoriul statului român solicitant și dacă va fi din nou citat aici, în mod legal."

121. Articolul 178 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 178

Refuzul de a depune marturie

Dacă un martor care da curs citatiei și se prezinta în fața unei autorități judiciare române refuza să depună marturie în totalitate sau în parte, nu poate fi supus vreunei măsuri de restrangere a libertatii sau impiedicat în alt mod sa părăsească România, chiar dacă, potrivit legii române, un asemenea refuz ar constitui o infractiune sau ar putea atrage măsuri coercitive."

122. Articolul 179 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 179

Imunitati

(1) Niciun martor sau expert, oricare ar fi cetatenia sa, care, în urma primirii unei citatii, va consimti să se infatiseze în fața autorităților judiciare ale statului român solicitant, nu va putea fi nici urmarit, nici detinut, nici supus vreunei alte restrictii a libertatii sale individuale pe teritoriul României pentru fapte sau condamnari anterioare plecarii sale de pe teritoriul statului strain solicitat.

(2) Dacă în timpul procesului ar putea fi dispusa arestarea unui martor care este banuit ca a savarsit o infractiune în legătură cu marturia sa în fața autorităților judiciare ale statului român solicitant, alta decat refuzul de a depune marturie, se va lua în considerare faptul dacă interesele justiției nu ar fi mai bine protejate prin încredințarea urmaririi, dacă este posibil, către statul strain solicitat.

(3) Nicio persoana, oricare ar fi cetatenia ei, citata în fața autorităților judiciare ale statului român solicitant, în vederea efectuării urmaririi penale pentru anumite infractiuni, nu va putea fi nici urmarita, nici deținută, nici supusă vreunei alte măsuri de restrangere a libertatii în România pentru fapte sau condamnari anterioare plecarii sale de pe teritoriul statului strain solicitat și care nu sunt menționate în citatie.

(4) Imunitatea prevăzută de prezentul articol inceteaza dacă martorul, expertul sau persoana urmarita, având posibilitatea sa părăsească teritoriul statului român solicitant în termen de 15 zile consecutive după ce prezenta sa nu mai este ceruta de autoritățile judiciare române, va rămâne totusi pe teritoriul României sau se va reintoarce aici după ce îl va fi parasit."

123. Denumirea titlului IX se abroga.

124. Articolul 180 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 180

Transferul temporar al persoanelor deținute, pe teritoriul statului solicitant

(1) Persoana deținută, a carei prezenta în vederea audierii ca martor sau a confruntarii este ceruta de autoritățile judiciare solicitante, va fi transferata temporar pe teritoriul acelui stat, cu condiția reintoarcerii sale în termenul indicat de către autoritatea judiciara solicitata și sub rezerva dispozițiilor art. 179, în măsura în care acestea pot fi aplicate în mod corespunzător.

(2) În cazul cererilor adresate autorităților judiciare române, competența de solutionare a cererii aparține instanței în a carei raza teritoriala se afla locul de detinere. În acest sens, instanța va dispune ascultarea persoanei deținute, în prezenta unui avocat ales sau numit din oficiu, precum și a unui interpret, dacă este cazul, în camera de consiliu, cu participarea procurorului. Persoanei deținute i se face cunoscut obiectul cererii, cerandu-i-se sa declare dacă este de acord să fie transferata temporar pe teritoriul statului solicitant în vederea audierii ca martor. Declaratia sa este consemnata într-un proces-verbal semnat de președintele completului de judecată, grefier, interpret și inculpat.

(3) În cazul în care persoana deținută nu consimte, instanța va dispune prin încheiere respingerea cererii. Incheierea este definitivă și se comunică în termen de 48 de ore de la pronuntare Ministerului Justiției.

(4) În cazul în care persoana deținută consimte la transferarea sa temporara, instanța va verifica dacă sunt indeplinite condițiile prevăzute la alin. (6), urmand a dispune prin încheiere admiterea sau respingerea cererii, după caz. Incheierea poate fi atacata cu recurs, în termen de 24 de ore de la pronuntare, de către procurorul competent. Recursul se solutioneaza în termen de 3 zile.

(5) Incheierea prevăzută la alin. (4) se comunică Ministerului Justiției, în termen de 24 de ore de la data ramanerii definitive, care va informa autoritatea centrala a statului solicitant cu privire la decizia autorității judiciare române. Incheierea prin care instanța a dispus transferarea temporara a persoanei deținute se comunică și Ministerului Administrației și Internelor, care asigura predarea sub escorta a persoanei deținute potrivit alin. (8).

(6) Transferarea poate fi refuzata:

a) dacă prezenta persoanei deținute este necesară într-un proces penal în curs pe teritoriul României;

b) dacă transferarea persoanei deținute este susceptibila sa îi prelungească detentia;

c) dacă exista alte motive care se opun transferarii sale pe teritoriul statului solicitant.

(7) Persoana transferata rămâne în detentie pe teritoriul statului solicitant și, dacă este cazul, pe teritoriul statului solicitat pentru tranzit, în afară de cazul în care autoritatea judiciara română competența cere punerea acesteia în libertate, în condițiile Codului de procedura penala.

(8) Locul predarii detinutului către statul solicitant, precum și locul preluării sale de la acest stat vor fi un punct de frontieră al statului român. Detinutul este predat și preluat sub escorta. Ministerul Administrației și Internelor va asigura predarea și preluarea, informand Ministerul Justiției.

(9) Dispozitiile alin. (7) se aplică în mod corespunzător în cazul în care statul român este stat solicitant.

(10) În cazul cererilor formulate de autoritățile judiciare române, sub rezerva dispozițiilor art. 154 alin. (2) lit. a) și b), tranzitul pe teritoriul unui stat tert al persoanei deținute va fi acordat la cererea adresata de către Ministerul Justiției autorității centrale a statului solicitat pentru tranzit, însoțită de toate documentele necesare."

125. Articolul 181 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 181

Transferul temporar al persoanelor deținute, pe teritoriul statului solicitat

(1) În cazul în care obiectul cererii de asistența judiciara adresate statului solicitat presupune efectuarea unor acte de procedura pentru indeplinirea cărora este necesară prezenta unei persoane deținute în România, autoritatea judiciara română solicitanta poate transfera temporar aceasta persoana pe teritoriul statului unde ancheta trebuie să aibă loc, dacă între autoritățile române și autoritățile statului solicitat exista un acord în acest sens. Modalitatile de transfer temporar al persoanei și termenul până la care trebuie să fie trimisa pe teritoriul României vor fi stabilite prin acordul respectiv.

(2) Persoana transferata va rămâne în detentie pe teritoriul statului solicitat și, eventual, pe teritoriul statului de tranzit, cu excepția cazului în care autoritățile judiciare române au cerut punerea sa în libertate.

(3) Perioada de detentie pe teritoriul statului solicitat se deduce din durata detentiei pe care trebuie sau va trebui sa o efectueze persoana respectiva pe teritoriul României."

126. Articolul 182 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 182

Infatisarea personala a persoanelor condamnate și transferate

Dispozitiile art. 180 și 181 se aplică în mod corespunzător și persoanelor deținute pe teritoriul României, în urma transferarii lor în vederea executarii unei pedepse pronuntate pe teritoriul statului de condamnare, atunci când infatisarea personala în scopul revizuirii judecatii este ceruta de către statul de condamnare."

127. Articolul 183 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 183

Protectia martorilor

Martorii audiati conform dispozițiilor prezentului titlu beneficiaza, după caz, de protecție, potrivit legislației în vigoare."

128. Articolul 184 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 184

Comunicarea actelor de procedura

(1) Comunicarea actelor de procedura se efectueaza în condițiile prezentului titlu și în conformitate cu dispozitiile tratatelor internationale pertinente.

(2) Prin acte de procedura se înțelege, în principal, citatiile pentru părți sau martori, actul de inculpare, alte acte de urmărire penala, hotărârile judecătorești, cererile pentru exercitarea cailor de control judiciar sau actele privind executarea unei pedepse, plata unei amenzi ori plata cheltuielilor de procedura.

(3) Cererile de asistența judiciara privind comunicarea actelor de procedura adresate autorităților judiciare române se indeplinesc în faza de judecată de judecatoria în circumscripția careia domiciliaza sau se afla locul de detentie al persoanei careia urmeaza sa i se comunice actele, iar în faza de urmărire penala, de parchetul de pe lângă aceasta."

129. Denumirea titlului X se abroga.

130. Articolul 185 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 185

Comunicarea și dovada comunicarii

(1) Comunicarea actelor de procedura poate fi efectuata prin simpla lor transmitere către destinatar. Dacă statul solicitant o cere în mod expres, statul român va efectua comunicarea în una dintre formele prevăzute de legislatia română pentru inmanari analoage sau intr-o formă speciala compatibila cu aceasta legislatie.

(2) Dovada comunicarii se face printr-un document datat și semnat de destinatar sau printr-o declaratie a autorității judiciare române solicitate, constatand faptul comunicarii, forma și data efectuării comunicarii. Actul sau declaratia se transmite de îndată statului solicitant. La cererea acestuia din urma, statul român va preciza dacă notificarea a fost facuta în conformitate cu legea română. În cazul în care comunicarea nu s-a putut face, statul român instiinteaza de îndată statul solicitant despre motivul necomunicarii."

131. Articolul 186 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 186

Termenul necesar comunicarii

Citatia pentru infatisare, destinata unei persoane urmarite care se afla pe teritoriul României, se transmite autorităților române competente cel mai tarziu cu 40 de zile înainte de data fixata pentru infatisare. De acest termen se tine seama la fixarea datei infatisarii și la transmiterea citatiei."

132. Articolul 187 va avea urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 187

Comunicarea prin posta a actelor de procedura

(1) Autoritățile judiciare române pot transmite direct, prin posta, actele de procedura și hotărârile judecătorești persoanelor care se afla pe teritoriul unui stat strain, dacă prin instrumentul juridic international aplicabil în relația cu acel stat se prevede astfel.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), actele de procedura și hotărârile judecătorești sunt insotite de o nota care indica faptul ca destinatarul poate obtine de la autoritatea judiciara emitenta informații asupra drepturilor și obligațiilor sale."

133. După articolul 187 se introduc trei noi articole, articolele 187^1-187^3, cu urmatorul cuprins:

"ARTICOLUL 187^1

Comunicarea de inscrisuri și date

(1) Statul român comunică, în măsura în care autoritățile judiciare române pot ele insele să le obtina într-un asemenea caz, extrasele de pe cazierul judiciar și orice date referitoare la acesta, care îi vor fi cerute, pentru o cauza penala, de autoritățile judiciare ale statului strain solicitant.

(2) În alte cazuri, altele decat cele prevăzute la alin. (1), se va da curs unei asemenea cereri, în condițiile prevăzute de legea română.

Articolul 187^2

Transmiterea informațiilor

(1) Statul român va transmite statului strain interesat informații despre hotărârile penale și despre masurile ulterioare, care se referă la cetatenii statului strain și care au facut obiectul unei mențiuni în cazierul judiciar. Aceste informații se comunică cel puțin o dată pe an.

(2) Dacă persoana în cauza este cetatean al mai multor state, informațiile se comunică fiecarui stat interesat în afara cazului în care aceasta persoana are cetatenia statului român.

(3) Statul român transmite statului strain interesat, la cererea acestuia, în cazuri speciale, cate o copie de pe hotărârile și masurile prevăzute la alin. (1), precum și orice alta informatie referitoare la acestea, pentru a-i permite sa examineze dacă ele necesita măsuri pe plan intern.

Articolul 187^3

Autoritatea română competența

(1) Informațiile la care se referă art. 187 se transmit prin intermediul Ministerului Justiției.

(2) Informațiile de acelasi fel, primite de la autoritățile competente ale statelor straine în cadrul schimbului de informații, se primesc de către Ministerului Justiției, care le transmite autorităților competente, spre a se proceda în raport cu atribuțiile privitoare la recunoasterea și, respectiv, inregistrarea hotărârilor penale straine."

134. După articolul 187^3 se introduce capitolul II, cuprinzand articolele 187^4-187^18, cu urmatorul cuprins:

"CAPITOLUL II

Dispozitii privind asistența judiciara aplicabile în relația cu statele membre ale Uniunii Europene