Ordinul nr. 1565/1997

N O R M A T I V E X P E R I M E N T A L

pentru proiectarea și executarea sistemelor de distribuție a gazelor naturale cu conducte din polietilenă

Indicativ I.6. PE-97

N O R M A T I V

pentru proiectarea și executarea rețelelor de conducte din polietilenă de distribuție a gazelor naturale

CAPITOLUL 1

Obiectul. Domeniul de aplicare

1.1. Prevederile prezentului normativ se aplică la proiectarea și executarea lucrărilor noi și reparațiilor capitale din sistemele de distribuție a gazelor naturale cu presiuni până la 4 bari, cu utilizarea conductelor și elementelor de îmbinare din polietilenă. 1.2. Prevederile prezentului normativ completează normativul de proiectare și executare a rețelelor și instalațiilor de utilizare a gazelor naturale I.6. și se aplică, experimental, timp de un an de la data intrării în vigoare. 1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ: - sisteme de distribuție cu presiuni mai mari de 4 bari; - conducte și branșamente montate suprateran; - conducte și instalații tehnologice de gaze combustibile din schelele petroliere; - conducte destinate vehiculării altor gaze decât cele definite de STAS 3317. 1.4. Este interzisă montarea supraterană a conductelor din polietilenă.

Este interzisă montarea conductelor din polietilenă în soluri saturate în produse petroliere.

CAPITOLUL 2

Terminologie

Terminologia utilizată în normativul I.6. rămâne valabilă și la prezentul normativ, cu următoarele completări:

2.1. Caracteristici geometrice 2.1.1. Diametrul nominal d n d n - este diametrul exterior specificat al țevii. 2.1.2. Diametrul exterior mediu d e d e - este valoarea mediei aritmetice a caturilor dintre măsurătorile circumferinței exterioare a țevii în orice secțiune transversală și (3,1416), rotunjită în plus la 0,1 mm. 2.1.3. Ovalitate Ovalitatea este diferența dintre diametrul exterior maxim măsurat și diametrul exterior minim măsurat în aceeași secțiune transversală a țevii. 2.1.4. Grosimea nominală de perete e n e n - este valoarea numerică a grosimii de perete a unei țevi, care este un număr rotunjit apropiat, aproximativ egal cu dimensiunea de fabricație, în milimetri. 2.1.5. Raport dimensional standard SDR SDR - este raportul dintre diametrul nominal și grosimea nominală de perete. e SDR = d n n 2.2. Definiții ale caracteristicilor materialelor 2.2.1. Limita inferioară de încredere (siguranța) L î L î - este mărimea măsurată în MN/m 2 , care poate fi considerată ca o proprietate a materialului, reprezentând 97,5% a limitei inferioare de rezistență hidrostatică pe termen lung, teoretică, la o temperatură de 20° C pe o perioadă de 50 ani, în apă. Se determină conform SR ISO/TR 9080 și ISO 1167 . 2.2.2. Coeficientul global de exploatare (de calcul) C C - este un coeficient, luat din seria R 20 , care înglobează condițiile de exploatare și proprietățile componentelor sistemului de conducte, altele decât cele reprezentate de L î . Pentru aplicațiile în domeniul gazelor, valoarea minimă a lui C este 2,0, iar cea maximă de 3,25, la alegerea utilizatorului. 2.2.3. Rezistența minimă necesară P m P m - este valoarea L î rotunjită în minus la cea mai apropiată valoare a seriei R10 când L î este mai mic de 10MN/m 2 și la valoarea cea mai apropiată a seriei R 20 , când L î este mai mare sau egală cu 10MN/m 2 . Nota: Seria R 10 și R 20 sunt seriile numerelor Renard conform ISO 3 și ISO 497 . 2.3. Definiții referitoare la condițiile de exploatare 2.3.1. Presiune maximă de funcționare P f Cea mai mare presiune efectivă a gazului din sistemul de conducte, exprimată în bari, care poate fi admisă la funcționarea continuă. Se iau în calcul caracteristicile fizice și mecanice ale componentelor fizice și mecanice ale sistemului de conducte și este dată de relația: P = 20 P m f C(SDR-1) 2.3.2. Presiunea maximă de serviciu P s

Este cea mai mare presiune la care sistemul de con-

ducte funcționează în timpul unui ciclu normal.

CAPITOLUL 3

Materiale

Pentru realizarea sistemelor de distribuție a gazelor naturale se vor folosi numai țevi și elemente de asamblare standardizate și agrementate conform prevederilor legale în vigoare.

Materia primă utilizată pentru producerea țevilor și elementelor de asamblare este polietilena de medie densitate

- PEMD -, respectiv polietilena de înaltă densitate - PEID -, conform tabelului nr. 1.

Denumirea L î (20°C, 50 de ani, 97,5%) P m (MN/m 2 ) (MN/m 2 )

PE 50 5,0 < ... < 6,5 5,0 PE 63 6,3 < ... < 8,2 6,3 PE 80 8,0 < ... < 9,99 8,0 PE 100 10,0 < ... < 11,19 10,0 3.1. Țevi

3.1.1. Țevile se produc din materie primă nouă (fără reciclare) în gama de dimensiuni prezentată (conform SR-ISO 4437) în tabelul nr. 2.

TABELUL Nr. 2

Diametrul nominal (d n ) (mm) Grosimea minimă de perete (e min ) (mm) SDR 17,6 SDR 11 1 2 3 16 2,3 3,0 20 2,3 3,0 25 2,3 3,0 32 2,3 3,0 40 2,3 3,7 50 2,9 4,6 63 3,6 5,8 75 4,3 6,8 90 5,2 8,2 110 6,3 10,0 125 7,1 11,4 140 8,0 12,7 160 9,1 14,6 180 10,3 16,4 200 11,4 18,2 225 12,8 20,5 250 14,2 22,7 280 16,0 25,4 315 17,9 28,6 355 20,2 32,3 400 22,8 36,4 450 25,6 41,0 500 28,5 45,5 560 31,9 51,0 630 35,8 57,3 3.1.2. Țevile se livrează în tronsoane drepte, în colaci sau roluite pe tamburi.

3.1.3. Toleranțele maxime admise pentru diametrul exterior mediu și ovalitatea acestuia sunt conforme tabelului nr. 3. Țevile de produc: - de grad A, la o execuție normală (în gama de diametre 280-630 mm) și sunt destinate îmbinărilor mecanice sau cu element încălzitor; - de grad B, la o execuție precisă (în gama de diametre 16-630 mm) și sunt destinate tuturor tipurilor de îmbinări. TABELUL Nr. 3 Diametre exterioare medii și abaterea de la circularitate Diametrul d e min. d e max. Maximul valorii absolute nominal d n a ovalității (mm) (mm) (mm) (mm) Grad A Grad B Grad K Grad N 1 2 3 4 5 6 16 16,0 - 16,3 1,2 1,2 20 20,0 - 20,3 1,2 1,2 25 25,0 - 25,3 1,5 1,2 32 32,0 - 32,3 2,0 1,3 40 40,0 - 40,4 2,4 1,4 50 50,0 - 50,4 3,0 1,4 63 63,0 - 63,4 3,8 1,5 75 75,0 - 75,5 - 1,6 90 90,0 - 90,6 - 1,8 110 110,0 - 110,7 - 2,2 125 125,0 - 125,8 - 2,5 140 140,0 - 140,9 - 2,8 160 160,0 - 161,0 - 3,2 180 180,0 - 181,1 - 3,6 200 200,0 - 201,2 - 4,0 225 225,0 - 226,4 - 4,5 250 250,0 - 251,5 - 5,0 280 280,0 282,6 281,7 - 9,8 315 315,0 317,9 316,9 - 11,1 355 355,0 358,2 357,2 - 12,5 400 400,0 403,6 402,4 - 14,0 450 450,0 454,1 452,7 - 15,6 500 500,0 504,5 503,0 - 17,5 560 560,0 565,0 563,4 - 19,6 630 630,0 635,7 633,8 - 22,1 NOTĂ: - Măsurarea ovalității se va determina la fabricant. - Gradul K se aplică pentru țeava livrată în colaci cu D n :s 63 mm. - Gradul N se aplică pentru țeava livrată roluit pe tambur cu D n :s 110 mm și pentru țevile livrate în tronsoane drepte (toată gama de diametre). 3.1.4. Diferența admisă între grosimea peretului în orice punct (e i ) și grosimea nominală de perete (e n ) va fi permanent pozitivă (e i > e n ). În tabelul nr. 4 sunt prezentate valorile maxime admise ale toleranțelor pozitive în funcție de grosimea nominală de perete. TABELUL Nr. 4 Grosimea nominală Toleranța Grosimea nominală Toleranța a peretului e n pozitivă a peretului e n pozitivă (mm) (mm) (mm) (mm) 1 2 3 4 5 6 2,0 3,0 0,4 24,0 25,0 2,6 3,0 4,0 0,5 25,0 26,0 2,7 4,0 5,0 0,6 26,0 27,0 2,8 5,0 6,0 0,7 27,0 28,0 2,9 6,0 7,0 0,8 28,0 29,0 3,0 7,0 8,0 0,9 29,0 30,0 3,1 8,0 9,0 1,0 30,0 31,0 3,2 9,0 10,0 1,1 31,0 32,0 3,3 10,0 11,0 1,2 32,0 33,0 3,4 11,0 12,0 1,3 33,0 34,0 3,5 12,0 13,0 1,4 34,0 35,0 3,6 13,0 14,0 1,5 35,0 36,0 3,7 14,0 15,0 1,6 36,0 37,0 3,8 15,0 16,0 1,7 37,0 38,0 3,9 16,0 17,0 1,8 38,0 39,0 4,0 17,0 18,0 1,9 39,0 40,0 4,1 18,0 19,0 2,0 40,4 41,0 4,2 19,0 20,0 2,1 41,0 42,0 4,3 20,0 21,0 2,2 42,0 43,0 4,4 21,0 22,0 2,3 42,0 43,0 4,5 22,0 23,0 2,4 43,0 44,0 4,6 23,0 24,0 2,5 44,0 45,0 4,7 24,0 25,0 2,6 45,0 46,0 4,8 3.1.5. Capetele țevilor trebuie să fie tăiate neted și perpendicular pe lungimea țevii și vor fi protejate cu capace din polietilenă. Se admit abateri de la perpendicularitate ale capetelor țevilor, conform tabelului nr. 5. TABELUL Nr. 5 Diametrul exterior al țevii Abaterea de la perpendicularitate (mm) (mm) 0 . 50 1 63 . 110 2 125 . 160 3 180 . 200 4 250 . 315 5 355 . 630 7 3.1.6. Țevile se vor fabrica de culoare galbenă sau de culoare neagră, marcată cu dungi galbene subțiri (minim 4) de-a lungul generatoarelor, repartizate uniform pe circumferință. 3.1.7. Marcarea țevilor se va realiza prin imprimarea directă pe țeavă. Marcarea se va efectua astfel încât să nu producă defecte țevii și să fie lizibilă pe întreaga durată de viață a țevilor.

Marcarea țevilor va conține:

Aspecte Marcaj

Fabricantul sau marca Nume, simbol, denumire comercială

Fluidul vehiculat Gaz

Dimensiuni D n x e n

SDR (pentru țevi D n > 40 mm) SDR 11(17,6)

Presiunea maximă de serviciu P s

Tipul de material PE 80

Perioada de producție (data, codul) o identificarea schimbului, a liniei de producție

Standardul de fabricație SR-ISO 4437 (sau echivalent)

Mențiunea că materia primă utilizată nu este reciclată

Un număr secvențial care crește la intervale de

1 m, de-a lungul seriei, de la 000 la 999 sau de la 0000 până la 9999

3.2. Elemente de asamblare 3.2.1. Elementele de asamblare se vor realiza din materii prime care să fie compatibile cu materiile prime din care sunt realizate țevile. 3.2.2. Condițiile de realizare a elementelor de asamblare trebuie să corespundă normelor internaționale (ISO 8085-1; ISO 8085-2; ISO 8085-3; ISO CD 10836 etc.) 3.3. Transport 3.3.1. Pentru transportul țevilor din PE drepte trebuie folosite vehicule cu podeaua netedă și prevăzută cu apărători laterale de aproximativ 2 m, plate, fără denivelări, iar țevile din PE trebuie să fie bine legate în timpul transportului. 3.3.2. În timpul transportului, țevile din PE trebuie legate continuu în scopul reducerii la minimum a deplasării între ele și suporții lor. 3.4. Depozitarea 3.4.1. Condiții de depozitare - Țevile drepte din polietilenă trebuie depozitate pe suprafețe plane, lipsite de părți proeminente care pot să le deformeze sau să le deterioreze, sau pe cadre așezate la distanțe egale între ele și construite astfel încât greutatea fascicolului să fie transmisă numai prin cadre (fig. 1). - Fitingurile din polietilenă trebuie să fie stocate în ambalajele lor originale, până la folosirea lor. - Este necesar să se evite contactul cu produsele chimice, ca de exemplu hidrocarburile lichide. Fig. 1 - Țevile și fitingurile din polietilenă trebuie să fie stocate astfel încât să nu existe riscul deteriorării prin spargere, găurire, zgâriere sau expunere la lumină pe durată lungă (mai mare de 2 ani). Înălțimea admisibilă de stivuire a țevilor depinde de material, diametru, grosimea de perete și temperatura exterioară. Se vor respecta cu strictețe recomandările fabricantului în acest sens. 3.4.2. Țeava livrată sub formă de colaci și tamburi se va depozita respectând următoarele condiții: - rigidizarea capetelor de țeavă; - legarea în straturi a spirelor; - asigurarea unei distanțe de siguranță între țeavă și sol. 3.4.3. Țevile și elementele de asamblare din PE se vor depozita în spații închise sau acoperite, ferite de acțiunea directă a razelor soarelui sau a intemperiilor. CAPITOLUL 4 Proiectare 4.1. Sistemele de distribuție a gazelor naturale utilizând conducte din polietilenă respectă regimul de curgere similar cu cele din oțel și, în consecință, rămân valabile condițiile din normativul I.6., cu precizarea că, la pierderile de sarcină liniare, se modifică coeficientul  , acesta având valorile precizate în anexa 1. Elementele și relațiile de calcul pentru dimensionarea conductelor din PE sunt cele prezentate în normativul I.6., cu precizarea că nomograma pentru calculul conductelor este prezentată în anexa nr. 2. 4.2. Determinarea presiunii maxime de serviciu 20 x P m P s = , (N/mm 2 ), C x (SDR - 1) unde: - P s - presiune maximă de serviciu (N/mm 2 ) - C - coeficient global de calcul C = 2. 3,25 - P m - rezistența minimă necesară (conform tabelului nr. 1) - SDR - raport dimensional standard se alege din tabelul nr. 2. 4.3. Calculul grosimii de perete d n x P s unde: LlL - modificarea de lungime (mm) K - 1 L - lungimea inițială (m)  - coeficientul dilatării liniare (mm/m°C); - pentru PE:  = 0,2 mm/m°C Llt - diferența de temperatură (°C). CAPITOLUL 5 Execuție 5.1. Verificarea materialelor 5.1.1. La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale verificate în ceea ce privește respectarea condițiilor tehnice prevăzute în proiect și corespondența cu normele în vigoare. 5.1.2. Țevile și elementele de îmbinare se vor verifica din punct de vedere al aspectului. Elementele de îmbinare sau porțiunile de țeavă necorespunzătoare nu se vor utiliza. Verificarea aspectului se efectuează cu ochiul liber, la lumina zilei, de la o distanță de maximum 0,5 m, având ca scop identificarea eventualelor defecte (zgârieturi, bavuri, umflături, goluri de material, incluziuni etc.) pe suprafețele exterioare și interioare. 5.2. Amplasarea conductelor 5.2.1. Adâncimea minimă de pozare îngropată a conductelor va fi de: e = unde: 20  + P s , (mm), 0,90 m - pentru conducte cu presiuni între 0,2 și 4,0 bari; 0,60 m - pentru conducte cu presiuni între 0,05 și 0,2 - e - grosimea de perete (mm); - d n - diametrul nominal al țevii (mm); - P s - presiunea maximă de serviciu, determinată conform pct. 4.2. (N/mm 2 ) -  - tensiunea admisibilă (N/mm 2 ) bari. 5.2.2. Adâncimea minimă de pozare îngropată a conductelor se poate reduce în cazuri speciale cu condiția montării conductei din PE, protejată în țevi din oțel, tuburi din beton sau tuburi și plăci de protecție din beton, care să preia toate eforturile datorate circulației rutiere sau altor unde:  = S , K factori. 5.2.3. În cazul paralelismului între conductele din PE și liniile de tramvai urbane, distanța minimă admisă - pe orizontală - măsurată între cea mai apropiată linie de tram- - S - rezistența specifică la tracțiune minim garantată pentru 50 de ani la 20°C (N/mm 2 ). Valoarea se indică de către furnizor; - K - coeficient de siguranță K = 3,25 pentru SDR 11 K = 2,0 pentru SDR 17,6, 4.4. Calculul dilatației ,i al contracției conductelor din PE LlL = K x L x  x Llt, vai și generatoarea conductei, este de 0,5 m. 5.2.4. La subtraversarea liniilor de tramvai adâncimea de pozare a tubului de protecție a conductelor din PE trebuie să fie de minimum 1,0 m de la generatoarea superioară a tubului la șina de tramvai. 5.2.5. La subtraversarea liniilor de cale ferată conductele de PE se vor proteja în conducte din oțel, conform prevederilor din normativul I.6. 5.2.6. Distanțele minime dintre conductele din PE și alte instalații, construcții sau obstacole sunt redate în tabelul nr. 6. TABELUL Nr. 6 Nr. Instalația, construcția Distanța minimă (m) crt. sau obstacolul p = 2...4 bari p = 0,2...2 bari p = 0,0...0,2 bari 1 2 3 4 1. Clădiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri susceptibile a fi construite 3 2 2 2. Clădiri fără subsoluri 1,5 1,5 1 3. Conducte de canalizare 1 1 1 4. Canale pentru rețele termice, canale pentru rețele telefonice 1 1 1 5. Conducte de apă, cabluri de forță, cabluri telefonice, montate în sol sau în căminele acestor instalații 0,5 0,5 0,5 6. Cămine pentru rețele termice, telefonice și de canalizare, stații sau cămine subterane în construcții independente 1 1 1 7. Linii de tramvai (distanța măsurată între linia cea mai apropiată și generatoarea laterală) 0,5 0,5 0,5 8. Copaci 1,5 1,5 1,5 9. Stâlpi 0,3 0,3 0,3 NOTĂ: Când respectarea distanțelor de la pct. 1-6 nu este posibilă, aceste distanțe se pot reduce, cu condiția montării conductei în tub de protecție. 5.2.7. Tuburile de protecție au drept scop: a) protecția conductei din PE, la solicitări mecanice datorate sarcinilor externe; b) direcționarea eventualelor scăpări de gaze. În cazul a), protecția se realizează prin utilizarea de tuburi de protecție din oțel sau beton, dimensionate corespunzător. În cazul b), se pot folosi ca protecție și alte materiale (inclusiv țevi din PE). 5.3. Săparea ,anțurilor Săparea șanțurilor se efectuează în condițiile prevăzute în normativul I.6, cu următoarele precizări: 5.3.1. Lățimea săpăturii șanțului se va alege astfel încât de fiecare parte a țevii să rămână un spațiu liber de câte 10 cm. 5.3.2. Fundul șanțului va fi nivelat și acoperit cu un strat de nisip cu înălțimea de 10 cm. 5.4. Îmbinarea țevilor ,i a elementelor de asamblare 5.4.1. Îmbinarea țevilor și a elementelor de asamblare din PE se realizează prin următoarele procedee: - sudarea cu elemente încălzitoare: - sudura „cap la cap"; - sudura de tip „șa"; - sudura de tip „polifuziune"; - sudura de tip „electrofuziune" (cu elemente de asamblare prevăzute cu rezistență electrică); - îmbinare cu racorduri mecanice; - alte procedee agrementate. 5.4.2. Toate îmbinările realizate între țevi și/sau între țevi și elemente de asamblare trebuie să prezinte cel puțin aceeași rezistență cu cea a țevii. 5.4.3. Prelucrarea și îmbinarea țevilor și a elementelor de racordare din PE se pot realiza la o temperatură a mediului ambiant cuprinsă între 0°C și +40°C. 5.4.4. Fiecare dintre sistemele de îmbinare prezentate se realizează cu echipamente speciale pentru tipul de îmbinare respectiv. În anexa nr. 3 sunt prezentate sistemele de asamblare, procedeele și echipamentele utilizate la realizarea îmbinărilor. 5.4.5. Sistemele de îmbinare, procedeele și echipamentele utilizate trebuie agrementate în conformitate cu prevederile legale. 5.5. Montarea armăturilor 5.5.1. Se pot utiliza armături din PE sau din oțel. Armăturile din oțel vor avea suprafețele protejate împotriva coroziunii. 5.5.2. Armăturile se vor instala, astfel încât să nu supună țeava din PE la sarcini suplimentare (datorate acționărilor sau greutății proprii). 5.5.3. Armăturile din PE se sudează cu țevile din PE prin unul dintre procedeele prezentate la cap. 5.4. și în anexe. 5.5.4. Armăturile din oțel se montează în două variante: - cu flanșe; - cu racorduri din PE. 5.5.4.1. Armăturile din oțel, prevăzute cu flanșe, se vor racorda la țevile din PE prin sistemul de trecere de la PE la metal, cu adaptor de flanșe și flanșe (vezi anexa nr. 3). 5.5.4.2. Armăturile din oțel, prevăzute cu racorduri de PE, se vor suda cu țevile din PE prin unul dintre procedeele prezentate la cap. 5.4 și în anexa nr. 3. 5.5.5. Toate armăturile se vor monta subteran și vor fi prevăzute cu elemente de acționare de la suprafață. 5.5.6. Armăturile pot fi montate în cămine de vizitare sau îngropat în pământ (cu tub protector și tijă de acționare de la suprafață) (vezi fig. 2) 5.6. Pozarea conductelor A. În cămin de vizitare B. Fără cămin de vizitare Fig. 2 5.7.4. După depunerea și compactarea primului strat de 5.6.1. Coborârea conductelor în șanț se va efectua numai după ce la toate îmbinările sudate s-au efectuat ciclurile de răcire. 5.6.2. La coborârea conductei în șanț se vor utiliza frânghii, chingi și/sau scânduri. Este interzisă folosirea cablurilor, sârmei, lanțurilor sau a altor dispozitive ori corpuri metalice. 5.6.3. La coborârea conductei în șanț se va evita contactul conductei cu pereții șanțului, pentru a nu fi deteriorată conducta. Se va acorda o atenție deosebită la trecerea conductei pe sub sau pe lângă obstacole. 5.6.4. Pentru realizarea unor schimbări de direcție, țevile din PE pot fi curbate fără aport de căldură. Raza minimă de curbură este de 30 D n pentru SDR 17,6 și de 20 D n pentru SDR 11. 5.6.5. Țevile din PE se vor monta pe cât posibil pe mijlocul fundului șanțului. 5.6.6. Pentru protejarea conductelor în timpul unor eventuale lucrări edilitare se va monta deasupra conductei, pe întreaga lungime a acesteia, la circa 25-30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei, o bandă de avertizare de culoare galbenă din PE, având o lățime minimă de 6 cm. 5.7. Umplerea ,anțului 5.7.1. Înainte de pozarea conductei pe fundul șanțului se așază un strat de nisip compactat, cu grosimea de 10 cm. 5.7.2. După ce se așază conducta în șanț se umple șanțul cu nisip până când grosimea stratului de nisip, compactat manual, depășește cu 10 cm generatoarea superioară a conductei. 5.7.3. Materialul rezultat din săpătură, cu care se umple șanțul va fi introdus, treptat, în straturi de maximum 30 cm și va fi compactat manual. umplutură, se așază banda de avertizare și se continuă umplerea șanțului (fig. 3). Fig. 3. 5.7.5. Umplerea șanțului se va efectua pe zone de 20-30 m, avansând într-o singură direcție. Se poate lucra simultan pe trei zone consecutive, executându-se în același timp: - pe zona 1 - umplerea cu material de umplutură până la 50 cm deasupra conductei; - pe zona 2 - umplerea cu material de umplutură până la 20 cm deasupra conductei; - pe zona 3 - umplerea cu nisip. 5.7.6. În cazul în care nu există variații de temperatură a mediului ambiant cu mai mult de 5°C într-o perioadă de 8 ore, se poate efectua umplerea șanțului și pe porțiuni mai mari de 30 m. 5.8. Marcarea traseului conductelor 5.8.1. Traseul conductei va fi semnalat prin marcaje cu plăci inscripționate, montate pe repere fixe, în punctele stabilite de proiectant și Romgaz - R.A. 5.8.2. Pentru determinarea traseului conductelor se va utiliza un fir metalic însoțitor. Firul metalic va avea diametrul de 0,8 mm și va fi izolat. Firul metalic va fi montat pe întreg traseul conductelor și al branșamentelor și va fi fixat pe generatoarea superioară a acestora. La distanțe de maximum 300 m, firul metalic va fi prevăzut cu puncte de racordare la o sursă electrică. (vezi fig. 4). Fig. 4 CAPITOLUL 6 Verificări și probe 6.1. Verificări Înainte de montaj 6.1.1. Se va efectua o verificare a aspectului țevilor și elementelor de asamblare, pentru a fi eliminate cele care prezintă defecte (conform pct 5.1.2.). 6.1.2. Se va efectua o verificare în ceea ce privește corespondența materialelor cu prevederile din proiect (diametre nominale, grosimi de perete, tipul de material plastic etc.). 6.2. Verificări În timpul montajului: - verificarea corectei funcționări a dispozitivelor de sudare; - verificarea calității sudurilor efectuate conform celor prezentate în anexa 4; - verificarea condițiilor de realizare a șanțului; - verificarea respectării distanțelor minime de amplasare și a adâncimii de montaj; - verificarea modului de pozare a conductelor; - verificarea modului de umplere a șanțului; - verificarea realizării marcării traseului. 6.3. Probe Probele de presiune se vor efectua în conformitate cu prevederile din normativul I.6, cu următoarele precizări: 6.3.1. Proba preliminară se efectuează cu aer la presiunea de 1 bar timp de 1 oră, după pozarea conductelor în șanț. 6.3.2. Proba de rezistență se va efectua cu aer la o presiune de 1,5 x P s (presiunea de serviciu), dar nu mai mică de 1 bar. 6.3.3. Proba de etanșeități se va efectua cu aer la o presiune egală cu P s (presiunea de serviciu), dar nu mai mică de 1 bar. CAPITOLUL 7 Competențe de proiectare și execuție 7.1. Proiectarea și executarea sistemelor de distribuție prin conducte de polietilenă se va face de către instalatori autorizați. 7.2. În funcție de categoria de complexitate a lucrărilor, competențele instalatorilor autorizați sunt: - GRADUL I - P.E.: Proiectarea și executarea tuturor categoriilor de lucrări aferente rețelelor de distribuție a gazelor naturale prin conducte din polietilenă. - GRADUL II - P.E.: Executarea tuturor categoriilor de lucrări aferente rețelelor de distribuție a gazelor naturale prin conducte din polietilenă. 7.3. Prin instalator autorizat (P.E.) se înțelege persoana fizică care posedă autorizație emisă de Regia Autonomă a Gazelor Naturale „Romgaz" Mediaș pentru proiectarea și executarea rețelelor de distribuție a gazelor naturale prin conducte din polietilenă. 7.4. Autorizarea personalului specializat se va face de către Regia Autonomă a Gazelor Naturale „Romgaz" Mediaș, care va stabili componența și atribuțiile comisiei de examinare. 7.5. Persoanele care vor fi supuse examinării, în vederea obținerii autorizației în domeniul distribuțiilor de gaze prin conducte din polietilenă, sunt: a) GRADUL I P.E.: inginerii și subinginerii care dețin autorizație gradul I, conform normativului I.6-86. Examinarea constă în verificarea cunoștințelor privind proiectarea și executarea rețelelor de conducte din polietilenă pentru distribuția gazelor naturale; b) GRADUL II P.E.: inginerii, subinginerii, tehnicienii și maiștrii care dețin autorizație gradul II, conform normativului I.6-86. Examinarea constă în verificarea cunoștințelor privind executarea rețelelor din polietilenă pentru distribuția gazelor naturale. 7.6. Actele necesare pentru înscrierea la examinare, în vederea obținerii dreptului de a proiecta și executa conducte din polietilenă pentru distribuția gazelor naturale, sunt: - cerere-tip; - actul de studii (copie legalizată); - adeverință de salariat, din care să rezulte funcția, categoria de încadrare și vechimea în lucrări de gaze; - fotocopia carnetului de instalator autorizat în lucrările de gaze; - recomandări din partea sucursalelor (regionalelor) de distribuție a gazelor naturale. 7.7. Documentele necesare pentru examinare se depun la registratura Romgaz - R.A. Mediaș. 11 ANEXA Nr. 1 COEFICIENȚII DE FRECARE PENTRU CONDUCTE DIN POLIETILENĂ  NOTĂ: Calculele sunt realizate având în vedere rugozitatea K = 0,007 cm.  - coeficient de frecare Re - numărul Reynolds di - diametrul interior al conductei (cm) ANEXA Nr. 2 N O M O G R A M A pentru calculul conductelor din P.E. pentru distribuția gazelor în regim cu volum variabil (presiune joasă, medie și redusă) Nomograma este realizată în condițiile:  = 0,554 T = 288,15 K K = 0,007 cm Modalitatea de determinare a parametrilor este identică cu cea din I6-86 ANEXA Nr. 3 1. Sudarea cu element încălzitor 1.1. Generalități: P R O C E D E E D E S U D A R E Graficele de sudare sunt stabilite de producătorii de țeavă și de cei de aparate de sudare. Sudarea constă în încălzirea suprafețelor de asamblat până la temperatura de topire, punerea lor în contact și menținerea conform condițiilor din graficul de sudare (fig. 5). Procedeul este recomandat pentru sudarea țevilor cu diametrul exterior minim de 110 mm, limita nefiind restrictivă procedeul se poate aplica și țevilor cu diametre sub 110 mm, dar nu mai mici de 63 mm. Fig. 5 1.2. Echipamentul de sudare Trebuie să respecte condițiile impuse prin standardele în vigoare și să fie agrementat. Condițiile impuse pentru realizarea unei îmbinări sudate sunt: - prelucrarea capetelor țevilor înainte de sudare, cu încadrarea abaterii de la perpendicularitate în limitele prevăzute în tabelul nr. 5; - menținerea temparaturii de sudare în limitele prescrise și cu posibilitatea de măsurare, indicare și înregistrare. Elementele încălzitoare vor fi încălzite numai electric. Echipamentul de sudare conține următoarele elemente: - mașina de sudat; - pompa hidraulică (pneumatică); - dispozitivul de prelucrat capetele țevii; - elementul încălzitor (oglinda); - aparatele pentru măsurarea presiunii de sudare a temperaturii; - accesorii (role de ghidare a țevii, lichide și materiale textile pentru curățirea țevii și a elementului încălzitor etc.) 1.3. Graficul de sudare Elementele care configurează graficul de sudare (presiunea exercitată pe capetele țevilor și temperatura de sudare) sunt stabilite de producătorii țevii și de cei ai aparatelor de sudare. Configurația graficului de sudare și semnificația simbolurilor utilizate sunt redate în fig. 6. Fazele sudării; Fig. 6 Fazele sudării: 1. apropierea de elementul încălzitor și preîncălzire; 2. încălzire; 3. îndepărtare element încălzitor; 4. apropierea capetelor țevii și realizarea presiunii de sudare; 5. sudare; 6. răcire. t1 - timpul de preîncălzire; p1 - presiunea de contact necesară pentru preîncălzire; pt - presiunea de compensare a forțelor axiale (tragerea țevii și frecările din aparatul de sudare); t2 - timpul de încălzire; p2 - presiunea minimă de contact între țevi și elementul încălzitor; t3 - timpul de îndepărtare a elementului încălzitor; t4 - timpul de apropiere a capetelor de țeavă și de ridicare a presiunii până la valoarea presiunii de sudare; t5 - timpul de sudare; p5 - pesiunea de sudare; t6 - timpul de răcire; t1 este timpul în care pe țeava aflată în contact cu termoelementul apare o ranforsare a cărei dimensiune este recomandată de fabricantul aparatului de sudare și este de circa 1-2 mm; t2, t3, t4, t5, t6, p1, p2, p5 sunt parametrii stabiliți de către producătorul aparatelor de sudare, în funcție de caracteristicile fizice și geometrice ale țevii. 1.4. Operațiile efectuate la sudarea cap la cap Succesiunea operațiilor este: - fixarea capetelor țevilor în dispozitivele de prindere ale mașinii de sudat; - curățirea și prelucrarea frontală a capetelor țevilor. Spațiul maxim dintre capetele țevilor trebuie să fie: • 0,3 mm pentru d e < 225 mm; • 0,5 mm pentru 225 < d e < 400; • 1,0 mm pentru d e > 400 mm; - determinarea sarcinii necesare pentru compensarea rezistenței totale de frecare a mașinii de sudat și a translatării țevii și adăugarea valorii acesteia la valoarea măsurată a presiunii de sudare; - verificarea suprafețelor de contact ale elementului încălzitor; - verificarea temperaturii elementului încălzitor; - așezarea elementului încălzitor între capetele țevilor; - închiderea mașinii de sudat și aplicarea presiunii de contact de preîncălzire (p 1 + p 2 ); - reducerea presiunii la valoarea de menținere a capetelor țevilor pe elementul încălzitor (p1); - deschiderea mașinii de sudat și îndepărtarea elementului încălzitor (t3); - apropierea capetelor țevilor și realizarea îmbinării sudate la presiunea (p5 + pt), având durata (t5); - reducerea până la zero a presiunii de sudare și răcirea îmbinării (t6). 1.5. Controlul calității sudurii Se execută conform procedurilor impuse de producătorul aparatului de sudare. Criteriile de verificare vizuală a sudurii: - diametrul suprafeței de contact să fie cel puțin egal cu diametrul țevii (fig. 7); Fig. 7. - decalajul între generatoarele țevilor sudate să nu depășească 5% din grosimea peretelui țevii; Fig. 8. - diferența de lățime a celor două capete ranforsate ale țevilor (Ll S) va fi în limitele următoare: Fig. 9. S - lățimea capătului ranforsat; B - lățimea cordonului de sudură. - țeavă/țeavă: LlS < 0,1 x B - țeavă/fiting: LlS < 0,2 x B - fiting/fiting: LlS < 0,2 x B 2. Sudarea prin polifuziune 2.1. Generalități: Sudarea constă în încălzirea simultană a suprafeței exterioare a țevii și a suprafeței interioare a fitingului până la temperatura de topire, urmată de asamblarea prin punerea în contact a suprafețelor încălzite. Sudarea prin polifuziune este recomandată pentru diametre de până la 125 mm. Sudarea se realizează cu dispozitive mecanice pentru diametre mai mari de 63 mm; pentru diametre sub 63 mm, se poate realiza și manual. 2.2. Echipamentul de sudare Se compune din: - mașină de sudat; - dispozitiv de prelucrat capetele țevilor; - element încălzitor; - dispozitive de calibrare; - dispozitive de măsurare a temperaturii și a timpului de sudare; - accesorii. ELEMENT ÎNCĂLZITOR Fig. 10 2.3. Parametrii de sudare Timpul de sudare este dat în tabelul nr. 10. TABELUL Nr. 10 Timpul de sudare {s} Diametrul exterior al țevii - montarea ansamblului pe durata prescrisă de încălzire; - reducerea presiunii și îndepărtarea elementului încălzitor; - punerea în contact a suprafețelor încălzite (țeavă-șa) și menținerea la presiunea prescrisă timp de minimum - d e - Valori SDR 020-050 063-0125 15 min. 3.5. Controlul de calitate al îmbinării sudate cu șa

Se execută conform instrucțiunilor furnizorilor de fitinguri

SDR 17,6 timp de încălzire 10-35

SDR 11 timp de încălzire 5-25 24-50

Timpul de îndepărtare a elementului încălzitor (max) 10 Temperatura de sudare este dată de producătorul de

țevi și de fitinguri.

2.4. Operațiuni efectuate la sudarea prin polifuziune: - așezarea fitingului în suport; - fixarea manevrei de aliniere în suportul aparatului; - tăierea și debavurarea capetelor țevilor; - calibrarea capetelor țevilor; - încălzirea capetelor țevilor și a fitingului; - îndepărtarea elementului încălzitor; - punerea în contact a suprafețelor încălzite; - menținerea în poziție o perioadă cel puțin egală cu timpul de încălzire. 2.5. Controlul calității sudurii Se execută conform instrucțiunilor furnizorilor de fitinguri și de aparate de sudare. 3. Sudarea cu șa 3.1. Generalități: Constă în încălzirea simultană a suprafeței exterioare a țevii și a suprafeței interioare a șeii până la temperatura de topire, punerea lor în contact și menținerea în dispozitivul de fixare până la răcire. Procedeul se aplică la realizarea ramificațiilor și a îmbinărilor tip branșament. 3.2. Echipamentul de sudare Este compus din: - dispozitivul de fixare pe țeavă; - dispozitivul de prindere și presare a șeii; - elementul încălzitor. Fig. 11. 3.3. Parametrii de sudare Presiunea de sudare are valori de 0,15-0,02 mm. Timpii de sudare sunt precizați în tabelul de mai jos: TABELUL Nr. 11 Diametrul exterior mediu al țevii 40<d<63 63<d<90 90<d<225 d>225 SDR 17.6 2-25 35-45 45-55 11 10-20 30-40 45-55 50-60 Timpul de răcire sub presiune este de minimum 15 min. 3.4. Operațiile efectuate la sudarea șeilor: - montarea aparatului de sudat pe țeavă; - presarea șeii până la atingerea presiunii de sudare; - verificarea (eventuala rectificare) a suprafețelor ce urmează a fi sudate; - verificarea elementului încălzitor; - presarea șeii și a țevii pe elementul încălzitor la nivelul parametrilor prescriși (presiune și temperatură); și de aparate de sudare. Printr-un control vizual se pot depista eventualele întreruperi sau discontinuități ale cordonului de sudură, eventuale incluziuni etc. 4. Sudarea prin electrofuziune 4.1. Constă în încălzirea spirei metalice încorporate pe suprafața interioară a fitingului, având ca efect topirea stratului superficial de polietilenă și realizarea sudurii. 4.2. Echipamentul de sudare Este compus din: - aparat de sudură; - accesorii pentru curățirea țevii; - dispozitive pentru prindere și poziționare. 4.3. Parametrii de sudare Sudarea prin electrofuziune este determinată de: - tensiune/intensitate; - timp de sudare; - timp de răcire. 4.4. Operațiile efectuate: - curățirea țevii în zona ce urmează a intra în contact cu mufa sau cu șaua electrosudabilă. Adâncimea de răzuire va fi de 0,1 mm pentru țevi cu d e < 63 mm, respectiv 0,2 pentru țevi cu d e > 63 mm; - verificarea lungimii de fixare a țevilor în manșon; - alinierea țevilor și a mufei în dispozitivul aparatului de sudare; - alimentarea cu energie electrică și sudarea propriuzisă. 4.5. Controlul îmbinării sudate Se realizează conform instrucțiunilor furnizorilor de aparate de sudare și ale celor de mufe electrosudabile. Se va verifica vizual alinierea pieselor (țeavă-mufă). Eventualele scurgeri de material constatate în urma unor controale vizuale conduc la respingerea ca nerecorespunzătoare a îmbinării sudate. 5. Îmbinări mecanice 5.1. Generalități: Constau în: - un adaptor pentru flanșă, realizat din polietilenă, sudabil pe țeava din polietilenă prin una din metodele descrise mai sus și prevăzut cu flanșă metalică sau din polietilenă cu inserție metalică (fig. 12); Fig. 12 - un fiting mecanic sau o flanșă, premontat pe țeava din polietilenă (fig. 13)

Fig. 13

1. SR ISO 16/I 1978 S T A N D A R D E D E R E F E R I N Ț Ă 55. ISO/DIS 13479 Țevi din materiale termoplastice pentru transportul fluidelor. Diametre exterioare și presiuni nominale. Partea I: serie metrică 2. SR ISO 1872-1/1993 Materiale plastice. Polietilenă (PE) pentru formare și extrudare. Partea I: Sistem de codificare și baza pentru specificații. 3. SR ISO 2506-1981 Țevi din polietilenă (PE). Variația longitudinală la cald. Metode de încercare, condiție tehnică. 4. SR ISO 3458-1976 Asamblări între racorduri și țevi din polietilenă (PE) sub presiune. Încercarea de etanșeitate la presiune interioară. 5. SR ISO 3459-1976 Țevi de polietilenă (PE) sub presiune. Asamblări cu racorduri mecanice. Încercarea de etanșeitate la subpresiune interioară și condiții necesare. 6. SR ISO 3501-1976 Asamblări între fitinguri și țevi din polietilenă (PE) sub presiune. Încercarea de rezistență la smulgere. 7. SR ISO 3503-1976 Asamblări între fitinguri și țevi din polietilenă (PE) sub presiune. Încercarea de etanșeitate la presiuni interioare când sunt supuse curbării. 8. ISO 3663-1976 Țevi și racorduri din polietilenă (PE) sub presiune, serie metrică. Dimensiunile flanșelor. 9. SR ISO 472-1988 Vocabular. 10. ISO 1043-1/1992 Polimeri de bază și caracteristicile lor speciale. 11. ISO 1133/1991 Determinarea fluidității (masă și volum MFR, MVR). 12. ISO 13949/1994 Metoda de testare pentru dispersia pigmentului în conducta din polietilenă (PE) și fitinguri. 13. ISO 11420/1994 Metoda de testare pentru dispersia negrului de fum în conducte din polietilenă (PE) și fitinguri. 14. SR ISO 3607/1977 Țevi din polietilenă (PE). Toleranțe la diametrele exterioare și grosimile de perete. 15. SR ISO 4059/1978 Rețele din țevi din polietilenă (PE). Pierderi de fluid la îmbinările mecanice. Metode de încercare și condiții tehnice. 16. SR ISO 4065/1978 Țevi din materiale termoplastice. Tabel universal al grosimilor de perete. 17. SR ISO 4437/1988 Rețele de țevi din polietilenă (PE) îngropate pentru distribuția de combustibili gazoși. Serie metrică. Condiții tehnice. 18. SR ISO 4440-1/1994

53. ISO/DIS 13477 54. ISO/DIS 13478

Rezistențe de propagare a fisurii în țevile de PE. Metode de încercare.

56. ASTM D 4019 Determinarea conținutului de apă. 57. ISO 13953/1995 Îmbinări. Determinarea rezistenței la forța de întindere. 58. ISO 13954/1995 Conducte și fitinguri din plastic. Testul de coeziune pentru asamblări prin electrofuziune. 59. ISO 13955/1995 60. ISO 13956/1995 61. A 88-800 62. ISO 10838-1, 2, 3 Fitinguri metalice pentru sisteme de conducte din PE cu diametre: - d e :s 63 mm; - d e > 63 mm; - fitinguri termoplastice până la 63 mm. 63. STAS 1665-75 Stare normală și volum normal. 64. STAS 3317-67 Gaze combustibile. 65. STAS 8281-84 Conducte de gaze naturale. Rețele de transport, de distribuție și instalații de utilizare. Prescripții fundamentale. 66. NFT - 20-052 Produse chimice. Principii generale pentru dozajul apei prin metode Karl Fiocher. 67. NFT - 54-065 Conducte din PE pentru rețele de distribuție gaze. Specificații și metode de testare. 68. NFT - 54-077 Robineți din PE pentru rețele de distribuție gaze. Specificații și metode de testare. 69. NFT - 54-078 Racorduri din PE cu capete cepuri pentru rețele de distribuție a gazelor. Specificații și metode de încercare. 70. I6-86 Normativ pentru proiectarea și executarea rețelelor și instalațiilor de utilizare gaze naturale. 71. C 56 Normativ pentru verificarea calității lucrărilor de construcții și instalații aferente. 72. Norme generale de protecție a muncii, aprobate prin Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 578/DB/5.840 din 20/26 noiembrie 1996. 73. Norme de igienă a localităților, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 623/1973. 74. Norme unice de protecție a muncii pentru activitatea de gospodărire comunală, elaborate de C.P.C.P., aprobate prin Hotărârea C.P.C.P. nr. 1 din 30 ianuarie 1981. 75. Norme de protecție a muncii (construcții-montaj) aprobate de M. C. Ind. cu Ordinul nr. 7N/1970. 76. Norme generale de protecție a muncii împotriva incendiilor la proiectarea și realizarea construcțiilor și instalațiilor (Decretul nr. 290/1977). 77. Norme tehnice de proiectare și realizare a construcțiilor privind protecția la acțiunea focului, indicativ P 118. 78. Norme de p.s.i. pe durata executării lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, indicativ 300. 79. Norme generale de p.s.i., aprobate prin Ordinul nr. 381/1219/M.C./1994 al Ministerului de Interne și al M.L.P.A.T.