Ghidul din 6 iulie 2006

Capitolul 1 Introducere

Prezentul ghid metodologic vine în sprijinul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și organismelor private acreditate (OPA) în vederea implementării standardelor minime obligatorii privind Centrul de pregătire și sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie (CRI).

Atât prevederile standardelor minime obligatorii (SMO), cât și ale ghidului prezent privesc deopotrivă CRI și activitățile de reintegrare/ integrare în familie derulate de personalul specializat (asistent social, psiholog) din cadrul serviciilor de tip rezidențial și de asistență maternala. În fapt, CRI este un serviciu de zi care susține activitatea celorlalte servicii din protecția specială mai ales pe parcursul reformei din domeniu, urmând să-și piardă treptat această valență odată cu dezvoltarea acestui tip de activitate în cadrul serviciilor mai sus amintite. Cu alte cuvinte, în timp, CRI își poate schimba misiunea, fiind transformat într-un alt tip de serviciu de zi, în acord cu nevoile clienților din județul/ sectorul respectiv.

Reintegrarea copiilor în familie este un proces complex, iar succesul acestuia depinde de modul în care profesioniștii reușesc să pregătească copiii și părinții pentru depășirea situațiilor care au determinat separarea lor, cât și a consecințelor acesteia.

Ghidul metodologic cuprinde un set minim de principii care asigură calitatea relațiilor dintre clienți și profesioniști, proceduri și instrumente de lucru care privesc organizarea, funcționarea optimă și administrarea Centrului de pregătire și sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie, pe baza standardelor minime obligatorii pentru aceste centre.

În funcție de nevoile clienților și particularitățile comunității deservite de CRI, acesta își poate adapta și îmbunătăți serviciile, procedurile și instrumentele de lucru în scopul creșterii performanțelor.

În situația în care CRI instrumentează cazuri care au ca obiectiv plasamentul copilului la asistentul maternal profesionist (AMP) sau adopția, echipa CRI aplică cerințele prevăzute în standardele minime obligatorii și ghidurile metodologice aferente privind asigurarea protecției copilului la AMP și procedura adopției interne. Pentru aceasta, CRI colaborează cu serviciul de asistență maternală și cu serviciul de adopție din cadrul DGASPC/OPA.

1.1. Misiunea

Centrul de pregătire și sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie are drept misiune reintegrarea în familie sau, în situația în care aceasta nu este posibilă, găsirea de alternative de tip familial pentru copiii care au o măsură de protecție specială.

1.2. Locul CRI în sistemul de servicii sociale

CRI este o structura integrată în sistemul județean/ local de servicii de protecție a copilului și este complementar cu celelalte servicii sociale pentru copil și familie. Numărul centrelor de pregătire și sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie, capacitatea acestora, structura de personal sunt adaptate condițiilor locale și nevoilor clienților.

1.3. Clienții CRI sunt:

- copiii aflați în servicii de tip rezidențial și copiii aflați în servicii de tip familial;

- familia, familia extinsă, AMP, persoana/familia de plasament, familia (potențial) adoptatoare, persoanele de referință sau alte persoane importante pentru copil.

1.4. Principii de lucru și valori:

Pentru îndeplinirea misiunii sale, angajații CRI, partenerii și colaboratorii acestuia trebuie să respecte următoarele principii și valori în toate fazele procesului de reintegrare/integrare a copilului în familie:

1. Valorizarea familiei ca mediu prioritar de îngrijire și educare a copilului;

2. Responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești;

3. Ascultarea opiniei copilului și luarea în considerare a acesteia, ținând cont de vârsta și gradul sau de maturitate;

4. Asigurarea stabilității și continuității în îngrijirea, creșterea și educarea copilului, ținând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală și lingvistică;

5. Celeritatea în luarea oricărei decizii cu privire la copil;

6. Centrarea intervențiilor pe copil și familie;

7. Promovarea parteneriatului cu copilul și familia:

8. Promovarea responsabilizării clienților și încurajarea inițiativei acestora;

9. Valorizarea capacităților și resurselor clienților;

10. Implicarea comunității și responsabilizarea ei pentru protecția și promovarea drepturilor copilului;

11. Respectarea confidențialității datelor cu privire la clienți.

Capitolul 2 Managementul de caz

2.1. Preluarea cazului

Copilul care are planul individualizat de protecție (PIP) cu obiectiv reintegrarea/integrarea în familie intră în atenția CRI prin transmiterea cazului către coordonatorul CRI de către managerul de caz. În situația activităților de reintegrare/integrare din cadrul serviciilor de tip rezidențial și de asistență maternală, personalul specializat face parte din echipa care elaborează și implementează PIP.

Precizări cu privire la diferențele între obiectivul PIP și finalitatea acestuia:

PIP poate avea drept finalitate, după caz:

- reintegrarea în familie;

- integrarea socio-profesională a tinerilor cu vârsta de 18 ani care părăsesc sistemul de protecție a copilului;

- adopția internă.

Se poate face confuzie între luarea deciziei în ceea ce privește măsura de protecție specială necesară pentru un copil separat, temporar sau definitiv, de părinți din diferite motive și obiectivul final al PIP. În luarea deciziei amintite mai sus,

Legea nr. 272/2004

privind protecția și promovarea drepturilor copilului este clară: plasamentul în servicii rezidențiale se realizează numai dacă nu a putut fi, în primul rând, instituită tutela și mai apoi dacă nu a putut fi plasat copilul în familia lărgită sau la un asistent maternal ori la alt tip de familie substitutivă - art. 54 alin. (4). Totodată, legea este clară în definirea PIP: "documentul prin care se realizează planificarea serviciilor, prestațiilor și a măsurilor de protecție specială a copilului, pe baza evaluării psihosociale (inițiale) a acestuia și a familiei sale, în vederea integrării copilului care a fost separat de familia sa într-un mediu familial stabil permanent, în cel mai scurt timp posibil" - art. 4 lit. e).

Coordonatorul CRI desemnează un responsabil cu elaborarea și implementarea programului de intervenție specifică (PIS) pentru reintegrare/ integrare.

Responsabilul de PIS asigură înregistrarea cazului în registrul de evidența a cazurilor. RC prezintă clienților o descriere sumară a CRI, a modului de lucru al echipei multidisciplinare și atribuțiile sale.

Responsabilul de PIS poate fi oricare dintre membrii echipei multidisciplinare a CRI cu respectarea SMO privind managementul de caz în domeniul protecției drepturilor copilului.

2.2. Evaluare detaliată

Responsabilul de PIS analizează și utilizează informațiile existente în Dosarul cazului (ancheta socială, adeverințe medicale, rapoarte, "cartea vieții" etc). În aceasta etapa se realizează/ reactualizează: ancheta sociala, evaluarea psihologică a copilului și a familiei (vezi anexa 1), evaluarea situației juridice, evaluarea stării de sănătate a copilului și familiei și evaluarea situației școlare a copilului.

Evaluarea detaliată cuprinde informații despre copil, familie, mediul de viață al familiei, precum și resursele comunitare relevante pentru client.

În toate fazele culegerii de informații sau evaluări, pentru completarea anchetei sociale și a fișei de evaluare psihologica, copilul și familia trebuie încurajați să-și exprime opiniile, sentimentele și atitudinile. De asemenea, copiii și părinții/familia sunt consultați și în ceea ce privește formularea concluziilor și recomandărilor asistentului social și ale psihologului, în urma evaluărilor facute. Evaluarea detaliată furnizează informațiile necesare elaborării și implementării PIS.

În termen de 10 zile de la înregistrarea cazului, responsabilul de PIS împreuna cu echipa multidisciplinara a CRI realizează raportul de evaluare detaliată. Acest raport, este semnat de responsabilul de PIS și de către profesioniștii care au participat la evaluare și avizat de coordonatorul CRI. În termen de 5 zile de la întocmirea raportului de evaluare detaliată, responsabilul de PIS comunică concluziile și recomandările acestuia familiei și copilului, în funcție de gradul lui de înțelegere, ca parteneri în procesul de reintegrare/ integrare.

Responsabilul de PIS actualizează informațiile referitoare la clienți și introduce în baza de date informațiile legate de serviciile oferite acestora în cadrul CRI.

2.2.1. Ancheta sociala

Pentru realizarea anchetei sociale asistentul social din echipa CRI se întâlnește cu copilul, familia, persoanele importante pentru copil. Întâlnirile au loc la domiciliul familiei/ asistentului maternal profesionist/ familiei de plasament.

Asistentul social prezintă ancheta socială responsabilului de PIS care va utiliza concluziile și recomandările acesteia pentru elaborarea raportului de evaluare detaliata. Pe baza raportului de evaluare detaliată, profesioniștii stabilesc soluțiile cele mai potrivite pentru copil și obiectivele PIS.

2.2.2. Evaluarea psihologica a copilului și familiei

Măsurile și acțiunile întreprinse pentru fiecare copil trebuie să țină seamă de și să pună în relație cel puțin două categorii de date:

a) date referitoare la familia în care va fi reintegrat/integrat copilul și la capacitatea acesteia de a răspunde sarcinilor de îngrijire și educare a copilului și

b) date referitoare la copil, starea lui actuală și nevoile lui de dezvoltare.

În timpul realizării evaluării psihologice a copilului, părinților, asistentului maternal profesionist, familiei de plasament, psihologul urmărește:

- crearea sentimentului de siguranță la copil, familie (acordând atenție aspectului confidențialității);

- identificarea eventualului risc de neglijare, abuz, abandon, instituționalizare la care copilul ar putea fi supus în viitor;

- identificarea efectelor psihologice ale instituționalizării și ale separării copilului de familia sa;

- evaluarea aspectelor de ordin psihologic și psiho-social care definesc contextul în care a avut loc separarea copilului de familia sa;

- evaluarea aspectelor psihologice importante pentru procesul reintegrării/integrării, aspecte ce caracterizează clienții;

- efectele pe care separarea, instituționalizarea, neglijarea le-au generat în dezvoltarea copilului și influența acestora asupra relației viitoare cu familia în care va fi reintegrat/integrat;

- identificarea resurselor și nevoilor clienților;

- formularea de recomandări privind elaborarea și implementarea PIS.

Fișele de evaluare psihologică servesc la personalizarea acțiunilor întreprinse pentru copil și familie prin cunoașterea și înțelegerea particularităților proprii acestora. Informațiile culese contribuie la înțelegerea globală a situației copilului și familiei și, prin urmare, la luarea unor decizii cât mai adecvate pentru fiecare copil în parte.

2.3. Elaborarea programului de intervenție specifică

Pentru fiecare copil aflat în atenția CRI se elaborează un PIS. Pentru fiecare caz în parte, specialiștii CRI colaborează, în vederea întocmirii PIS, cu toți profesioniștii din celelalte servicii pentru protecția copilului care sunt și/sau au fost implicați în cazul respectiv. Având în vedere concluziile și recomandările raportului de evaluare detaliată, responsabilul de PIS stabilește data întâlnirii de elaborare a PIS și convoacă specialiștii care vor contribui la elaborarea și implementarea PIS.

PIS conține obiective pe termen scurt, mediu și lung; activități corespunzătoare atingerii obiectivelor; durata aferentă activităților; personalul de specialitate desemnat și alte persoane implicate în activități; resurse materiale și financiare alocate activităților; modalități de monitorizare și evaluare/reevaluare a activităților.

Obiectivul pe termen lung al PIS este reintegrarea/integrarea copilului în familie.

Obiectivele pe termen mediu și scurt vizează: acoperirea nevoilor legate de schimbarea sau modificarea mediului care să permită dezvoltarea optimă a copilului, acoperirea nevoilor afective, educative, de sănătate, de reabilitare pentru copilul cu handicap și de sprijin comunitar pentru reușita reintegrării/integrării copilului în familie.

Derularea reuniunii de elaborare a PIS. PIS se elaborează în termen de 5 zile de la finalizarea raportului de evaluare detaliată, pe baza concluziilor și recomandărilor acestuia, în cadrul unei reuniuni organizate de către responsabilul de PIS. La reuniune participă toți specialiștii implicați în procesul de reintegrare/integrare a copilului în familie, atât din CRI, cât și din cadrul instituțiilor partenere.

Aceasta reuniune parcurge următorii pași:

- prezentarea de către responsabilul de PIS a concluziilor și recomandărilor raportului de evaluare detaliată privind cazul în discuție;

- stabilirea obiectivelor pornind de la nevoile și resursele clienților;

- stabilirea activităților necesare atingerii obiectivelor, responsabililor și a calendarului activităților;

- stabilirea serviciilor acordate clienților;

- stabilirea resurselor materiale și financiare alocate activităților;

- stabilirea planului de monitorizare și evaluare a cazului;

- completarea rubricilor PIS-ului;

- stabilirea următoarei întâlniri de management de caz în care obiectivele și activitățile din PIS sunt evaluate pe baza rapoartelor de monitorizare și evaluare.

Se recomandă organizarea unei întâlniri de reevaluare a PIS la cel puțin 3 luni.

După discutarea PIS cu clienții și obținerea acordului acestora, responsabilul de PIS elaborează forma finală a PIS care va fi semnată de acesta și de membrii echipei de specialiști care au participat la întâlnirea de elaborare a PIS și va fi avizată de către coordonatorul CRI.

În aceasta etapă, responsabilul de PIS elaborează contractul cu familia. Acesta este semnat de către client, responsabilul de PIS și managerul de caz în trei exemplare.

Contractul cu clientul prevede obiectivele, activitățile, responsabilii, calendarul activităților, precum și obligațiile ambelor părți. El va cuprinde clauze comune, condiții de modificare sau reziliere și semnăturile părților implicate.

2.4. Punerea îm aplicare a PIS

Responsabilul de PIS coordonează toate intervențiile profesioniștilor implicați și a serviciilor oferite pe parcursul procesului de reintegrare/integrare. Responsabilul de PIS monitorizează permanent atingerea obiectivelor propuse și asigură coerența intervențiilor. Acesta trebuie să fie în măsură să precizeze modalitățile în care s-a intervenit în fiecare caz particular, etapa procesului de asistența în care se află acel caz, precum și tipurile de intervenții (și desfășurarea lor anticipată în timp) care vor urma.

Principalele atribuții ale responsabilului de PIS:

- urmărește realizarea activităților de către profesioniștii implicați în implementarea PIS și ia măsuri pentru evitarea suprapunerii unor servicii sau a absenței altora;

- informează clientii asupra drepturilor lor și asupra serviciilor de care pot beneficia în cadrul CRI;

- menține relații permanente cu clienții pe toata durata implementării PIS;

- organizează și moderează reuniunile de reevaluare PIS, la fiecare 3 luni sau mai des, în funcție de fiecare caz în parte;

- informează clienții și profesioniștii asupra evoluției cazului;

- implică persoanele importante pentru copil în implementarea PIS;

- informează coordonatorul CRI despre evoluția implementării PIS.

Principalele responsabilități ale asistentului social în procesul de reintegrare/ integrare sunt:

- mediază relația dintre copil, familia acestuia și persoana de referință din mediul sau de viață;

- mediază relația dintre copil și familia acestuia, pe de o parte, și diferite instituții cu responsabilități în domeniul social, pe de altă parte;

- realizează consilierea pe probleme sociale a clienților CRI;

- realizează demersuri sau acompaniază clienții pentru obținerea documentelor legale necesare intervenției în favoarea acestora;

- realizează monitorizarea intervențiilor în conformitate cu obiectivele PIS;

- contactează periodic reprezentanții instituțiilor publice și private investite cu responsabilități în domeniul protecției copilului, în scopul creșterii accesului membrilor comunității locale la serviciile oferite de către echipa CRI;

- realizează/reactualizează anchetele sociale și identifică nevoile de îngrijire ale copilului, precum și nevoia de sprijin a familiei;

- identifică în comunitate servicii adecvate pentru copii (servicii complementare de sănătate, socializare) și familii, facilitându-le accesul la aceste servicii;

- participă la activitățile de sensibilizare a comunității cu privire la nevoile specifice ale copiilor și familiilor lor;

- prezintă în cadrul întâlnirilor de management de caz rezultatele activităților sale pentru implementarea PIS;

- monitorizează copilul după ce acesta este reintegrat/integrat în familie;

- consiliază copilul și familia după reintegrare/integrare;

- realizează rapoarte privind intervenția în plan social în cadrul PIS;

- consiliază familiilor pentru evitarea legăturilor de dependența ale acestora față de serviciile sociale de care beneficiază la un moment dat;

- participă la formarea și organizarea grupurilor de sprijin pentru familii.

Principalele responsabilități ale psihologului:

- organizează sesiuni de consiliere individuală și/sau de familie (inclusiv informare/educare) pentru atingerea obiectivelor PIS, precum și după reintegrarea/ integrarea copilului în familie (vezi anexa 2 - fișa de consiliere);

- participă la organizarea programelor de formare a abilităților parentale;

- participă la formarea și organizarea grupurilor de sprijin pentru familii;

- realizează evaluarea periodică a rezultatelor intervențiilor sale;

- prezintă în cadrul întâlnirilor de management de caz rezultatele activităților sale pentru implementarea PIS;

- corelarea intervențiilor în plan psihologic cu celelalte componente ale intervenției: în plan social, educațional, medical și juridic;

- implică clienții în luarea deciziilor privind intervențiile în plan psihologic.

Fiecare specialist implicat în atingerea obiectivelor PIS urmărește respectarea calendarului activităților propuse și informează responsabilul de PIS despre progresele și dificultățile în realizarea acestora.

2.4.1. Principalele activități derulate pentru atingerea obiectivelor PIS sunt: pregătirea copilului, familiei, persoanelor importante pentru copil și a comunității pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie; organizarea întâlnirilor copil-familie și sprijin post-reintegrare/ integrare.

a) Pregătirea copilului pentru reintegrare/ integrare

Copilul va fi pregătit pentru reintegrare/ integrare atât de specialiștii CRI, cât și de persoanele importante pentru el, care se află în mediul de viață din care el va pleca.

În situația în care copilul a fost separat de familia sa o perioadă mai lunga de timp, asistentul social informează permanent copilul despre familia sa, evenimentele trăite de membrii familiei, astfel încât acesta să cunoască istoria familiei sale și să o accepte pentru reîntoarcerea sa în familie.

Copilului i se acordă sprijin pentru înțelegerea și depășirea posibilelor conflicte cu familia, a traumelor cauzate de separarea de familie, a înțelegerii situațiilor care au dus la luarea unei măsuri de protecție și va fi consiliat în vederea reconcilierii cu familia și acceptarea trecutului. Un accent deosebit se acordă pentru menținerea relațiilor copilului cu frații săi prin vizite și activități comune.

Pentru situația în care copilul va fi integrat în familia extinsa sau într-o familie substitutivă acesta este informat despre motivele pentru care nu poate fi reintegrat în propria sa familie și i se prezintă aceste alternative, implicațiile acestora și i se solicită opinia. Copilul va primi, într-un mod accesibil, informații despre familia în care va fi integrat și despre drepturile și responsabilitățile pe care le va avea atât el, cât și familia. De asemenea, copilul va fi ajutat să cunoască familia în care va fi integrat și să stabilească relații pozitive cu toți membrii acesteia.

Copilul va fi încurajat să-și exprime opinia și eventualele îngrijorări legate de integrarea în noul mediu de viață și să solicite ajutor de la specialiștii CRI.

Este interzisă etichetarea/ discreditarea părinților, care au cerut instituirea unei măsuri de protecție pentru copil, de către profesioniștii CRI.

b) Pregătirea familiei pentru reintegrare/ integrare

Familia biologică este ajutată să depășească situația/ situațiile care au determinat instituirea unei măsuri de protecție pentru copil, să reia sau să mențină relații continue cu acesta. Specialiștii CRI vor informa familia în legătură cu evoluția copilului pe perioada separării. Familia este ajutată să înțeleagă efectele separării asupra copilului în vederea adaptării ei adecvate în momentul integrării acestuia. Familia este informată despre planul individualizat de protecție/ planul de servicii, cât și despre modalitățile de implementare a acestora.

Familia va fi consiliată asupra drepturilor și responsabilităților pe care le are, asupra posibilităților de asistare legală și a condițiilor în care se realizează aceasta. Familiei i se va acorda ajutor financiar pentru transportul în localitatea în care se afla copilul și pentru a participa la întâlnirile stabilite de profesioniștii CRI la sediul centrului. În funcție de fiecare caz în parte, pe baza evaluărilor efectuate de specialiștii CRI, părinții pot fi incluși în programe care au ca scop dezvoltarea și consolidarea abilităților parentale.

Familia de plasament va fi pregătită pentru înțelegerea rolului, drepturilor și responsabilităților față de copilul luat în îngrijire. Specialiștii CRI acordă o importanța deosebită pregătirii familiei de plasament pentru a înțelege, sprijini și facilita menținerea relațiilor copilului cu familia lui biologică. Familia de plasament va primi informații scrise despre prestațiile și serviciile de care poate beneficia în conformitate cu legislația în vigoare. Familia de plasament va fi pregătită pentru a înțelege pe de o parte, rolul său de a oferi îngrijire de scurtă durată pentru copilul plasat și, pe de altă parte, pentru a înțelege nevoile copilului de îngrijire permanentă în familia biologică sau într-o familie adoptatoare.

e) Pregătirea persoanelor importante pentru copil

Persoanele importante pentru copilul (de ex. persoana de referință a copilului/ educatorul, familia/ persoana la care copilul a fost dat în plasament etc.) trebuie să fie implicate în implementarea PIP pentru copil, care are ca finalitate reintegrarea/ integrarea în familie. Acestea vor colabora cu toți profesioniștii implicați în re/integrare în vederea unei abordări unitare a fiecărui caz în parte.

Persoanele importante pentru copil vor fi consiliate în legătură cu ajutorul pe care ele îl pot oferi copilului pentru ca acesta să accepte separarea de vechiul mediu de viață și să se simtă parte integrantă a noului mediu de viață. Aceste persoane importante pentru copil, fiind cele mai apropiate de acesta și cele în care el are încredere, constituie resurse foarte necesare pentru o re/integrare de succes.

d) Pregătirea comunitătii

Echipa CRI va acționa pentru implicarea și responsabilizarea membrilor comunității (medic de familie, educator/ învățător, preot, lideri comunitari, vecini, grupuri de sprijin ale comunității) și a serviciilor sociale locale. Vizitele asistentului social în comunitate au o importanța deosebită pentru schimbarea atitudinilor și mentalităților membrilor comunității față de copiii care sunt beneficiari ai serviciilor de protecție socială.

Asistentul social va contacta instituțiile și membrii comunității în scopul realizării unei rețele de sprijin local în vederea reintegrării/ integrării cu succes a copilului și a familiei în comunitate.

În cazul reintegrării copilului în familie, responsabilul de PIS din cadrul CRI împreună cu managerul de caz din cadrul DGASPC/ OPA/ altor forme independente de exercitare a profesiei de asistent social colaborează cu asistentul social (responsabil de caz prevenire) al serviciul public de asistență socială/ persoana cu atribuții în asistența socială din cadrul autorității locale de la domiciliul familiei biologice în vederea întocmirii planului de servicii.

2.4.2. Organizarea întâlnirilor copil-familie

Întâlnirile propriu-zise între copil și familie sunt organizate și mediate/ supravegheate de personalul CRI. Întâlnirile se pot organiza la sediul CRI, într-o camera special amenajata, la domiciliul familiei, la domiciliul familiei de plasament, precum și în alte locuri adecvate. Locul ales pentru desfășurarea întâlnirii trebuie să fie firesc și mai puțin restrictiv, cu condiția să fie asigurată siguranța copilului. O dată cu evoluția relațiilor dintre copil și familie, întâlnirile la sediul CRI vor fi treptat înlocuite cu vizitele acasă, cu sfârșituri de săptămână petrecute în familie. Șederile peste noapte vor fi posibile atunci când există certitudinea că se poate asigura securitatea copilului în noul mediu familial.

La prima întâlnire copil-familie este obligatorie prezența unui profesionist al CRI (asistent social, psiholog) pentru a media discuțiile, pentru a-l ajuta pe copil și pentru a răspunde la întrebările suplimentare ale părinților. Familia trebuie să beneficieze de intimitate în întâlnirea cu copilul dacă siguranța acestuia din urmă este asigurată.

Responsabilul de PIS decide observarea întâlnirilor următoare; motivele acestei decizii și persoana desemnată ca observator sunt consemnate în Raportul de întâlnire copil-familie (vezi anexa 3) care va face parte din dosarul copilului.

Observarea vizitelor poate fi justificată în anumite cazuri, de exemplu atunci când:

- se suspectează posibilitatea unui abuz asupra copilului pe durata vizitelor;

- comportamentul părinților este inadecvat (denigrarea instituției sau familiei în grija căreia este copilul) ori imprevizibil sau dacă aceștia trec printr-o perioadă mai dificilă și nu pot gestiona problemele apărute;

- părinții fac promisiuni nerealiste sau inadecvate situației copilului;

- copilul se teme sa stea singur cu părinții săi, etc.

Întâlnirile copil-familie observate/ supravegheate de profesioniștii CRI sunt consemnate în raportul de întâlnire copil-familie. Pentru întâlnirile nemediate de profesioniștii CRI raportul este realizat de către responsabilul de PIS care menționează aspectele legate de locul, data și durata întâlnirii, precum și de comportamentul copilului înainte și după vizită.

Dacă scopul întâlnirii copil-familie este să sprijine părintele să dobândească abilități parentale, unul sau doi profesioniști pot participa la întâlnire și pot interveni direct în diversele activități care se desfășoară pe parcursul întâlnirii.

Prezența persoanelor importante pentru copil la unele din întâlnirile copil-familie este esențială pentru stimularea parteneriatului dintre profesioniști și părinți, cât și pentru reușita procesului de reintegrare/integrare.

2.4.3. Mijloacele de realizare a activităților prezentate anterior sunt următoarele:

- consilierea psiho-socială și juridică;

- informarea și orientarea clienților și

- educația parentală.

a) Consiliere psiho-socială și juridică

Consilierea copilului se realizează în cadrul CRI într-un spațiu special amenajat destinat numai ședințelor de consiliere. Spațiul trebuie să asigure intimitatea și siguranța clienților și trebuie să fie dotat cu mobilier și mijloace adecvate pentru derularea eficienta a întâlnirilor de consiliere.

Scopurile consilierii psiho-sociale și juridice a copilului pot fi: reconcilierea copilului cu familia și acceptarea trecutului, depășirea traumelor cauzate de separare sau pierdere; pregătirea copilului pentru schimbarea mediului de viața; refacerea, menținerea, consolidarea relației copil-familie; stabilirea unor relații de atașament pozitive; stimularea și încurajarea copilului să-și exprime sentimentele și opiniile; ameliorarea tulburărilor de comportament; reducerea stării de dependența față de instituție și personalul ei; încurajarea exercitării drepturilor și obținerea lor, etc.

Consilierea familiei se realizează în cadrul CRI sau la domiciliul acesteia, cu respectarea intimității și a confidențialității. Scopurile consilierii psiho-sociale și juridice a familiei pot fi: depășirea situației care a determinat instituirea măsurii de protecție a copilului; pregătirea pentru exercitarea abilităților de creștere și îngrijire, dezvoltarea competențelor parentale și educație pentru sănătate; informarea și pregătirea părinților pentru a face față cerințelor copilului cu dizabilități; dezvoltarea abilităților de relaționare cu comunitatea; consilierea părinților pentru obținerea drepturilor de muncă, protecție socială și a altor drepturi prevăzute de lege; potrivirea copil-familie extinsă și/sau copil-familie/ persoana de plasament; pregătirea familiei pentru refacerea/menținerea/consolidarea relațiilor cu copilul; intermedierea relației familiei cu instituții, autorități, servicii și ameliorarea efectelor cauzate de separarea copilului de familie.

Consilierea persoanelor importante pentru copil urmărește: menținerea contactelor cu copilul pe întreg parcursul procesului de reintegrare/integrare și în perioada post-re/integrare; conștientizarea importanței mediului familial în dezvoltarea copilului; îndeplinirea rolului de facilitator al reintegrării/integrării familiale; respectarea regulilor deontologice în relația cu copilul și familia.

Consilierea familiei extinse și a familiei substitutive urmărește informarea asupra: importanței mediului familial în dezvoltarea copilului; drepturilor și responsabilităților familiei biologice și a familiei de plasament; oportunităților și condițiilor de obținere a drepturilor legale; calității relației copil-familie de plasament; importanței potrivirii copil-familie în situația plasamentului copilului la o persoană/familie.

b) Informare și orientare

Activitățile de informare se regăsesc în toate fazele procesului de reintegrare/integrare a copilului în familie însă ele sunt tratate separat în aceasta parte a ghidului pentru a sublinia importanța și efectul acestora asupra încheierii cu succes a întregului proces.

Modalitatea și conținutul informațiilor oferite de CRI sunt adaptate nivelului de înțelegere al clienților.

Activitățile de informare oferite de CRI vizează:

- copilul: informarea copilului despre rezultatele evaluării detaliate, despre conținutul PIS, despre data începerii și închiderii serviciilor oferite, despre oportunitățile de pregătire școlară și profesională, despre drepturi și responsabilități;

- familia: informarea despre conținutul PIS, resursele comunitare și drepturile prevăzute de legislație, despre serviciul în care este plasat în prezent copilul și despre alternativele posibile pentru copil;

- persoanele importante pentru copil: informarea despre conținutul PIS, despre implicațiile reintegrării/integrării, despre importanța implicării acestora în procesul de reintegrare/integrare.

Alături de serviciile oferite direct de către CRI, profesioniștii centrului orientează clienții către alte servicii specializate cu responsabilități în oferirea de servicii sau prestații necesare soluționării problemelor cu care se confrunta aceștia (probleme legate de șomaj, obținerea unor prestații sociale, etc.).

c) Educația parentală

Activitățile care au ca scop formarea și dezvoltarea de abilități parentale ("Școala Părinților") vor fi organizate de către CRI (în funcție de resursele financiare și materiale proprii existente) sau de către CRI în colaborare cu instituții publice și OPA care au experiență în acest domeniu.

CRI asigură accesul părinților la aceste activități în funcție de nevoile identificate de specialiștii CRI și de solicitările părinților în acest sens, atât înainte cât și după reintegrarea/integrarea copilului în familie.

Scopul acestor activități este de a dezvolta abilități parentale de îngrijire și creștere adecvata a copiilor și de a dezvolta o rețea de sprijin comunitar formată din părinții incluși în activitățile de formare a abilităților parentale

Activitățile derulate au rolul de a ajuta părinții să facă față provocărilor legate de creșterea și educarea copiilor, a reduce izolarea părinților prin relaționarea cu alți părinți aflați în situații similare și a asigura accesul la resursele comunitare.

În întâlnirile cu părinții se vor aborda cu predilecție următoarele teme: creșterea și educarea copilului; etapele dezvoltării copilului; importanța familiei în dezvoltarea copilului; efectele separării și instituționalizării asupra copilului; formarea atașamentului; abuzul și neglijarea copilului; îngrijirea copilului cu nevoi speciale; dezvoltarea abilităților pentru o viață independentă a copilului; legislație în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului. Temele școlii părinților vor fi stabilite pe baza evaluării nevoilor de formare identificate în cadrul discuțiilor prealabile cu părinții.

2.5. Monitorizarea și re/evaluarea implementării PIS

Monitorizarea implementării PIS se realizează de către responsabilul de PIS și urmărește:

a) dacă specialiștii implicați în implementarea PIS au inițiat, în maxim 2 zile de la termenele stabilite, activitățile prevăzute în PIS;

b) lunar, serviciile furnizate și adecvarea acestora pentru atingerea obiectivelor;

c) problemele apărute pe parcursul implementării PIS și găsirea de soluții necesare depășirii acestora;

d) asigurarea fluxului de informație între membrii echipei, alți specialiști implicați în implementarea PIS, familie și copil;

e) medierea relației dintre familie și copil, pe de o parte, și profesioniști, pe de altă parte (de exemplu negocierea conflictelor);

f) re/evaluarea situației copilului, respectiv a modului de implementare a PIS cel puțin o dată la 3 luni și, dacă este necesar, revizuirea PIS:

g) înregistrarea permanentă a informațiilor, progreselor, evoluției cazului în dosarul copilului și în baza de date a CRI;

h) dacă dosarul cazului este complet și toate documentele sunt semnate de către profesioniștii care le-au întocmit și avizate de către coordonatorul CRI sau managerul de caz, în funcție de responsabilitățile pe care aceștia le au;

i) modificarea contractului cu familia atunci când este cazul.

Profesioniștii implicați în implementarea PIS au obligația de a întocmi rapoarte de monitorizare, lunar sau ori de câte ori este nevoie, pe care le transmit responsabilului de PIS.

Activitățile de monitorizare se desfășoară atât în timpul implementării PIS cât și după finalizarea acestuia.

Responsabilul de PIS întocmește rapoarte de re/evaluare și, după caz, de revizuire a PIS care trebuie avizate de coordonatorul CRI și transmise, în termen maxim de 3 zile de la întocmirea acestora, managerului de caz, membrilor echipei, familiei și, după caz, copilului.

Atunci când obiectivele PIS pentru reintegrare au fost atinse, managerul de caz din cadrul DGASPC sau OPA propune Comisiei pentru Protecția Copilului revocarea măsurii de protecție și reintegrarea copilului în familie.

2.6. Activități post-reintegrare/ integrare

Activitățile post-reintegrare/ integrare ale CRI se desfășoară cu scopul evaluării situației copilului și a familiei reîntregite.

Activitățile constau în:

- evaluarea modului de relaționare copil-familie;

- verificarea modului în care copilul și familia sunt implicați în activități care au ca scop integrarea în comunitate;

- colaborarea cu serviciile comunitare pentru asigurarea accesului neîngrădit al copilului la: grădiniță/școală, medic de familie, stomatolog, consilier, psihopedagog, servicii specializate, etc.

- colaborarea cu structurile/serviciile locale pentru acordarea sprijinului necesar în vederea implicării copilului în activități de petrecere a timpului liber, de socializare.

Asistența copilului și familiei se realizează până în momentul în care relațiile familiale sunt armonioase, iar familia asigură securitate fizică, psihică și economică a copilului. Relația profesioniștilor cu familia și copilul trebuie să încurajeze autonomia familiei și să nu creeze dependența acesteia de servicii sociale. Finalizarea relației clienților cu profesioniștii trebuie discutată încă de la începutul intervenției și pe întreg parcursul desfășurării procesului de reintegrare/ integrare.

După reintegrarea copilului în familie atât copilul, cât și familia, beneficiază în continuare de serviciile furnizate de CRI sau li se va facilita accesul la alte servicii, în funcție de nevoile identificate de specialiștii CRI și de solicitările clienților.

Monitorizarea post reintegrare a cazului se realizează pe o perioadă de minim 3 luni din momentul reintegrării copilului în familie. Pentru monitorizare, CRI colaborează cu autoritățile locale de la domiciliul părinților.

După finalizarea perioadei de monitorizare, pe baza rapoartelor de monitorizare post-servicii, se închide cazul din punctul de vedere al intervențiilor CRI.

Capitolul 3 Promovarea CRI în comunitate, parteneriate și colaborări

3.1. Promovare și informare

CRI va desfășura atât activități de promovare a serviciilor furnizate, cât și activități de informare a clienților și grupurilor țintă.

Promovarea și informarea se realizează pentru a sensibiliza publicul și profesioniștii din diverse domenii de activitate față de situația copiilor separați de familiile lor, pentru a răspunde favorabil nevoii de servicii de tip familial pentru copiii a căror reintegrare în familie nu a fost posibilă și pentru a sprijini familiile în care copiii sunt reintegrați/integrați.

În vederea promovării/informării, membrii comunității vor fi invitați la evenimentele importante ale CRI, ocazie cu care li se vor prezenta centrul, obiectivele și realizările acestuia. CRI valorizează copilul și copilăria și reprezintă o resursă pentru comunitate, semnalând problemele cu care se confruntă familiile, situațiile de risc și situațiile de criză ale acestora.

Pentru schimbarea mentalităților și a practicilor de separare a copilului de familie, CRI organizează întâlniri cu specialiști, cu alți membri ai comunității locale, cu scopul sensibilizării acestora față de problematica copilului în dificultate și a rolului familiei în creșterea și educarea copilului. De asemenea, CRI organizează întâlniri cu grupuri de copii pentru acceptarea copiilor integrați/ reintegrați în comunitate și pentru reducerea riscului de marginalizare socială a acestora. CRI atrage și încurajează participarea voluntarilor în activitățile sale, cu predilecție în cele de promovare a centrului.

Pentru promovare și informare CRI poate derula campanii media, ca de exemplu: participarea la emisiuni radio-TV, realizarea de postere, afișe, pliante, spoturi, organizarea de întâlniri cu lideri de opinie din comunitate. În activitățile de sensibilizare, se recomandă folosirea unui limbaj adaptat clienților și grupurilor ținta.

Activitățile de promovare și informare ale CRI au ca efect o mai buna cunoaștere a activităților derulate și evitarea stigmatizării sau a etichetării persoanelor care beneficiază de serviciile CRI.

Prin activitățile de promovare a serviciilor de tip familial, CRI contribuie la dezvoltarea și la mobilizarea resurselor comunității.

Pentru o buna informare și pentru asigurarea transparenței activității centrului, coordonatorul CRI realizează raportul anual de activitate și îl face public.

3.2. Parteneriate și colaborari

CRI formează împreună cu serviciile comunitare cu responsabilități în educație, sănătate, pregătire profesională, protecție socială etc, o rețea de sprijin comunitar pentru facilitarea accesului la serviciile de specialitate din comunitate (medicale, consiliere familială, centre resursă pentru reconversie profesională, servicii de specialitate ale Primăriei, școala, grădinițe, centre de zi, etc).

Echipa CRI identifică potențialii parteneri comunitari (cadre didactice, medici, asistente medicale, consilieri locali, preoți, vecini, etc.) care pot contribui la dezvoltarea activităților centrului și pot deveni persoane de sprijin pentru activitățile acestuia. CRI organizează grupuri/ rețele de sprijin în proximitatea clienților pentru a ajuta familiile în creșterea și educarea copiilor.

CRI încheie convenții de colaborare/ acorduri de parteneriat cu instituțiile din comunitate cu scopul realizării unor obiective concrete privind integrarea/reintegrarea copiilor în familie.

Atât în aspectele sale formale, cât și cele informale, parteneriatul cu familia urmărește: informarea familiei în legătură cu mandatul CRI, valorile promovate și drepturile și obligațiile familiei; implicarea familiei în planificarea activităților prevăzute în PIS; cooptarea părinților ca parteneri egali în orice decizie care îl privește pe copilul lor; informarea și formarea părinților cu privire la nevoile și drepturile copilului, tehnici de îngrijire/educare, educație pentru sănătate, etc.

Capitolul 4 Resurse umane

Managementul resurselor umane ale CRI se referă la următoarele aspecte: recrutarea, formarea inițială și continuă, evaluarea, supervizarea personalului, precum și recrutarea, pregătirea, coordonarea și evaluarea voluntarilor.

4.1. Structura de personal

La angajarea personalului se va ține cont de studiile absolvite de acesta, de experiența anterioara și abilitățile de muncă cu copii și familii.

Echipa CRI este formata din cel puțin un coordonator, un asistent social și un psiholog.

Asistentul social este persoana care îndeplinește condițiile prevăzute în Legea privind statutul asistentului social.

Psihologul este absolvent al unei instituții de învățământ superior de specialitate, cu diplomă de licență în psihologie, acreditată conform legii.

Este necesar ca la angajarea personalului să se țină seama dacă acesta are următoarele calități și competențe: personalitate echilibrată, capacitate de lucru în echipă, abilități în lucrul cu copiii și familiile, toleranța față de diverse comportamente ale clienților, rezistență la stres, cunoașterea legislației în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului.

4.2. Formarea personalului

Obiectivul principal al formării este creșterea eficienței personalului, prin acumularea de cunoștințe, deprinderi, schimbări atitudinale etc.

Formarea de inițiere (la angajare) și continuă (pe parcursul angajării) a personalului intră în responsabilitatea coordonatorului CRI. Formarea de inițiere se realizează la locul de muncă, se adresează întregului personal de specialitate și va consta cel puțin în următoarele: prezentarea CRI și a personalului; analizarea fișei postului și a sarcinilor locului de muncă; prezentarea metodelor de lucru cu clienții; prezentarea unor studii de caz relevante, prezentarea unor dosare de caz.

Formarea continuă urmărește acoperirea nevoilor de formare a personalului în vederea creșterii performanței și eficienței intervențiilor.

Un aspect important al formarii îl constituie coeziunea echipei (prin cursurile de formare ale întregii echipe se va urmări îmbunătățirea comunicării, eficienței, identificarea rolurilor în echipă, îndeplinirea responsabilităților, etc).

Pe baza analizei nevoilor de formare coordonatorul realizează, pentru fiecare membru al echipei, un plan de formare continuă.

4.3. Evaluarea personalului

Evaluarea personalului CRI este un proces prin care se apreciază activitățile desfășurate de către fiecare membru al echipei și de către întreaga echipă CRI. Evaluarea personalului are ca efect motivarea acestuia în derularea de activități performante și în creșterea satisfacției în muncă.

Evaluările profesionale se concretizează în acordarea de calificative. Calificativele stau la baza promovării în funcție, acordarea de recompense etc.

Evaluarea personalului se realizează în funcție de criteriile din fișa postului după o metodologie conformă reglementărilor în vigoare și particularizată specificului CRI.

În CRI există un sistem articulat de evaluări, monitorizări și raportări care privesc derularea activităților, rezultatele obținute, atingerea obiectivelor stabilite.

Rezultatele evaluărilor sunt sintetizate în rapoartele de evaluare ale coordonatorului CRI. Rapoartele de evaluare includ: progresul angajatului de la ultima evaluare; nevoile de pregătire ale angajatului, modalitățile de formare și termenele până la care angajatul trebuie să se perfecționeze.

În elaborarea planului de formare continuă al fiecărui angajat al CRI, coordonatorul ia în considerare de asemenea și recomandările persoanei care se ocupa de supervizarea echipei CRI.

4.4. Supervizarea

Obiectivul principal al supervizării profesioniștilor CRI constă în sprijinirea acestora pentru, realizarea activităților cu maximă eficiență și utilizarea celor mai bune practici în relația cu clienții.

Supervizarea se desfășoară sub forma de întâlniri periodice "față în față", organizate între persoana care asigură supervizarea și profesionist/profesioniștii CRI și durează 30-90 de minute.

Supervizarea profesioniștilor CRI constă în:

- oferirea de sprijin informațional și suport emoțional profesioniștilor;

- fundamentarea teoretica a cazurilor;

- asigurarea obiectivitătii în soluționarea cazurilor;

- dezvoltarea capacității de reflecție asupra intervenției profesionale și a interacțiunilor cu ceilalți.

Persoana care realizează supervizarea contribuie la identificarea nevoilor de formare ale profesioniștilor și la evaluarea acestora, inclusiv prin intermediul evoluției cazurilor.

Efectuarea supervizării determină reducerea stresului profesional, favorizarea climatului potrivit pentru desfășurarea activităților, clarificarea rolurilor și responsabilităților angajaților CRI. De asemenea, supervizarea oferă cadrul pentru prelucrarea informațiilor despre propria persoana în diferite contexte, oferă sprijin în autoconștientizare și autocontrol. Prin intermediul supervizării sunt aduse în planul conștientizării și reflectării trăiri afective, sentimente, atitudini, valori, comportamente față de clienți (copii, adulți), colegi s.a., cu incidența în plan profesional.

Prin supervizarea individuală se urmărește cu prioritate atingerea următoarelor obiective:

- Dezvoltarea capacității de a-și conștientiza și controla propriile sentimente și atitudini;

- Conștientizarea punctelor vulnerabile și resurselor;

- Dezvoltarea capacității de a lucra pe baza unei planificări și reflecții critice;

- Prelucrarea imaginii despre sine în aspecte relevante ale muncii profesionale, pentru ca aceasta să devină mai compatibilă cu realitatea;

- Dezvoltarea capacitătii de analiză a situațiilor:

- Dezvoltarea capacității de a rezolva probleme.

Prin supervizarea de grup se urmărește cu prioritate atingerea următoarelor obiective:

- Conștientizarea propriilor trăiri afective, comportamente și efectele acestora asupra celorlalți:

- Dezvoltarea capacității de a lucra în grup;

- Dezvoltarea capacității de a folosi constructiv propunerile și percepția altora;

- Dezvoltarea competenței sociale;

- Dezvoltarea capacității de analiza a situațiilor;

- Dezvoltarea capacității de a rezolva probleme.

Competențe necesare persoanei care asigură supervizarea CRI sunt: capacitatea de interacțiune cu personalul CRI, abilități de comunicare, pregătire teoretică și experiența practică în activitatea de supervizare și în domeniul protecției copilului.

4.5. Recrutare pregătirea coordonarea și evaluarea voluntarilor

Recrutarea se orientează către acele grupuri de persoane din care este cel mai probabil să se poată selecta voluntari (de exemplu: studenți la facultăți cu profil socio-uman). Activitățile desfășurate pentru recrutarea voluntarilor cuprind: distribuirea de materiale informative; publicitate în presă: prezentări publice; contacte personale ale angajaților CRI.

La recrutarea voluntarilor se ține seama de existența anumitor aptitudini necesare pentru îndeplinirea activităților în care vor fi implicați aceștia. Obiectivele interviului de selecție a voluntarilor sunt obținerea de informații despre personalitatea candidatului și motivația acestuia de a lucra în cadrul CRI.

Coordonatorul CRI prezintă candidaților misiunea și activitățile CRI, precum, și condițiile de desfășurare a muncii de voluntariat (drepturi și obligații conform legislației în vigoare).

Pregătirea voluntarilor. În pregătirea voluntarilor se va pune accent pe aspecte privind respectarea valorilor și principiilor de lucru ale CRI. Fiecare voluntar beneficiază de un număr minim de 14 ore de formare inițială în cadrul CRI și de formare continuă în scopul însușirii de cunoștințe teoretice și practice pentru a asigura îndeplinirea în cele mai bune condiții a activităților ce trebuie efectuate. Pregătirea trebuie să cuprindă un set de activități sistematice, planificate, pentru a asigura cunoștințele și abilitățile necesare desfășurării activităților de voluntariat. Pregătirea este asigurată de personalul CRI în baza unei analize a nevoilor individuale și de grup a voluntarilor. Astfel voluntarii vor fi bine informați asupra aspectelor organizaționale ale CRI, precum și asupra activităților ce trebuie desfășurate cuprinse în contractul de voluntariat, conform legislației în vigoare.

Coordonarea voluntarilor se realizează de un membru al echipei CRI, desemnat de coordonatorul CRI. Periodic, fiecare voluntar informează coordonatorul de voluntari despre activitățile desfășurate. Un rol important al coordonatorului de voluntari este motivarea voluntarilor în vederea menținerii acestora în cadrul CRI. În motivarea voluntarilor se va ține seama de crearea unui mediu adecvat și de stabilire a sistemelor de recompensă, de exemplu: recunoașterea meritelor, responsabilizarea prezentarea succeselor etc.

Evaluarea voluntarilor. Aprecierea performanțelor voluntarilor se realizează de către coordonatorul de voluntari. Evaluarea voluntarilor are ca obiective: dezvoltarea personală, menținerea, creșterea sau corectarea performanței. Aprecierea performanțelor va ține seama de descrierea activităților, contractul de voluntariat, SMO privind CRI, precum și de nivelul așteptărilor. Rezultatele evaluării se comunică individual Activitățile în care pot fi implicați voluntarii sunt stabilite de coordonatorul CRI împreună cu echipa. Voluntarii vor fi implicați cu predilecție în activități de promovare și relații cu comunitatea ale CRI.

Capitolul 5 Administrare și management

Pentru atingerea obiectivelor sale, CRI utilizează proceduri administrative și de management performant. Un management performant implică un accent deosebit pe calitatea serviciilor furnizate în vederea acoperirii nevoilor reale ale clienților.

Furnizorul de servicii angajează în condițiile legii și cu respectarea SMO privind CRI un coordonator cu norma întreagă. Coordonatorul este implicat de către furnizorul de servicii în activitățile de recrutare și angajare a personalului CRI.

Responsabilitățile coordonatorului sunt multiple și implică cunoștințe cu privire la fiecare domeniu de lucra din cadrul CRI, cunoștințe specifice legate de clienți, abilități de colaborare cu personalul CRI etc. Pe lângă acestea, responsabilitățile administrative și de gestiune, precum și solicitarea resurselor necesare desfășurării adecvate a activităților CRI sunt elemente de care depinde realizarea efectivă a obiectivelor generale ale centrului.

5.1. Principalele responsabilități ale coordonatorului CM sunt:

- Coordonează, planifică și controlează întreaga activitate a CRI asigurând concordanța dintre misiunea și obiectivele centrului și orientarea activității acestuia;

- Elaborează și controlează respectarea programului zilnic al CRI;

- Stabilește orarele de lucru;

- Mediază conflictele din echipă;

- Conduce reuniunile administrative de echipă;

- Evaluează nevoile de formare ale echipei și face propuneri furnizorului de servicii pentru includerea personalului în programe de formare;

- Răspunde de toate aspectele funcționării cotidiene a CRI

- Face demersuri pentru obținerea fondurilor necesare derulării activităților și funcționarii CRI;

- Răspunde de gestionarea corectă a resurselor, conform bugetului;

- Întocmește rapoarte periodice, narative, statistice, financiare, cu privire la activitatea CRI;

- Facilitează colaborarea dintre echipă și clienți și instituții comunitare;

- Asigură legătura activă a CRI cu comunitatea locală;

- Promovează CRI în comunitate;

- Elaborează și revizuiește periodic împreuna cu echipa misiunea centrului; obiectivele, indicatorii de evaluare a atingerii obiectivelor și rezultatelor;

- Inițiază și conduce activități de evaluare individuală și de echipă;

- Asigură respectarea regulilor deontologice în relația cu familia și copilul, cu ceilalți membri ai echipei, cu comunitatea;

- Elaborează normele interne de funcționare sau regulamentul de ordine interioară;

- Întocmește metodologia de lucru a CRI;

- Propune sancționarea și gratificarea membrilor echipei CRI;

- Realizează planul anual de acțiune (vezi anexa 5).

5.2. Organigrama CRI este parte integrantă a organigramei furnizorului de servicii și este aprobata conform legii. Organigrama CRI reflecta imaginea procesului de comunicare, delegare de autoritate și de luare a deciziilor în cadrul CRI.

Între furnizorul de servicii și coordonatorul CRI, pe de o parte, și între coordonatorul CRI și echipa centrului, pe de altă parte, relațiile sunt ierarhice și de subordonare. Membrii echipei CRI sunt subordonați coordonatorului CRI și duc la îndeplinire deciziile luate de acesta.

Persoana care realizează supervizarea se află în relație funcțională cu coordonatorul CRI.

Între membrii echipei CRI, celelalte servicii ale furnizorului de servicii și instituțiile publice sau private implicate în protecția copilului sunt relații funcționale.

Convențiile de colaborare încheiate de CRI cu alte instituții/ servicii se stabilesc cu scopul de a se asigura eficiența intervențiilor și atingerea obiectivelor CRI. De asemenea, CRI stabilește colaborări de tip formal sau informal cu grupuri de sprijin din comunitate: lideri comunitari, persoane fizice.

Fiecare angajat al CRI își cunoaște poziția în echipa centrului, rolul și responsabilitățile pe care trebuie să le îndeplinească pentru atingerea obiectivelor vizate, așa cum sunt menționate în fișele de post.

5.3. Comunicarea internă și externă

În cadrul CRI se organizează două tipuri de întâlniri:

● Reuniuni cu participarea tuturor angajaților CRI

● Reuniuni ale echipei pluridisciplinare

Reuniunile cu participarea tuturor angajaților sunt periodice, cel puțin o dată pe luna; în cadrul acestora fiecare angajat are ocazia să-și prezinte activitățile realizate, dificultățile întâmpinate și propunerile pentru depășirea acestora. Aceste reuniuni sunt planificate, iar tematica lor este cunoscută de toți angajații CRI. Reuniunile au scopul de a întări coeziunea echipei, de a asigura schimbul de informații și de a îmbunătăți relațiile umane și profesionale. Aceste reuniuni periodice sunt organizate și conduse de coordonatorul CRI. Durata acestor reuniuni de echipa nu va depăși 2 ore.

Cu ocazia reuniunilor de echipa coordonatorul CRI prezintă informațiile și deciziile importante care vizează schimbările propuse de angajator/furnizorul de servicii.

Reuniunile de echipă se finalizează cu un proces verbal. La aceste reuniuni de echipă participă, după caz, și o persoană cu funcție de conducere din cadrul DGASPC/OPA.

Angajații CRI care au responsabilități în implementarea PIS se întâlnesc săptămânal în reuniuni ale echipei pluridisciplinare ori cu o periodicitate impusă de numărul de cazuri în lucru, de complexitatea și urgența acestora. La reuniunile echipei pluridisciplinare participă, atunci când este cazul, și persoane a căror prezență este considerată de către profesioniști a fi necesară pentru rezolvarea unui anumit caz (de exemplu persoana de referința a copilului).

Reuniunile echipei pluridisciplinare au ca obiective:

- numirea responsabililor de PIS,

- elaborarea PIS,

- realizarea evaluărilor periodice ale rezultatelor intervențiilor,

- adoptarea deciziilor privind monitorizarea cazurilor,

- discutarea altor aspecte privind dificultățile întâmpinate pe parcursul intervenției și în monitorizarea cazurilor.

Pentru realizarea unei comunicări interne eficiente și rapide se utilizează pe lângă comunicarea verbală și comunicarea scrisă (avizierul, cutia personalizată de documente, mesajele prin poșta electronică).

Comunicarea externă a CRI este reglementată de furnizorul de servicii. Informațiile comunicate în exterior și frecvența acestora, altele decât cele prevăzute de SMO, sunt stabilite de către furnizorul de servicii. Transmiterea informațiilor în exteriorul CRI ține seama de principiul confidențialității și al protejării imaginii clienților CRI.

5.4. Baza de informați și date

Întreaga activitate a CRI se va reflecta în documentele scrise sau electronice ale centrului. Acestea privesc:

● clienții serviciilor,

● raportările prevăzute în SMO

● materialele de promovare și informare,

● colaborările și parteneriatele,

● reuniunile de echipă.

● analize și studii.

Informațiile și datele CRI sunt păstrate și arhivate la sediul centrului. Gestiunea, păstrarea și arhivarea acestora intră în responsabilitatea coordonatorului CRI.

Informațiile despre clienți se constituie într-o bază de date care se structurează în conformitate cu cerințele serviciului de monitorizare din cadrul DGASPC și în concordanță cu cerințele naționale. Aceasta bază de date este electronică. Raportările din baza de date electronică se transmit de către coordonatorul CRI serviciului de monitorizare al furnizorului de servicii.

Informațiile despre fiecare client al CRI sunt păstrate de către responsabilul de PIS într-un dosar al cazului, în condiții de securitate conform legislației în vigoare. În dosarul de caz al CRI nu se păstrează documente originale, ci numai copii ale acestora. Documentele originale sunt păstrate la sediul furnizorului de servicii.

Informațiile despre copil și familia acestuia sunt difuzate în condițiile și limitele prevăzute de legislația în vigoare.

5.5. Punct de documentare

Pentru asigurarea accesului egal al membrilor echipei pluridisciplinare la informații de interes profesional, CRI va organiza la sediul în care funcționează un punct de documentare în care se colectează materiale de sinteză, studii, documente de prezentare, reviste, buletine informative, cărți, rapoarte de conferințe, materiale publicitare, broșuri de promovare, etc., pe care angajații CRI le-au obținut de la instituții de profil sau cu ocazia participării acestora la seminarii, conferințe, cursuri de pregătire, întâlniri profesionale, stagii în străinătate, vizite de lucru, etc., sau care le-au fost trimise.

Gestiunea punctului de documentare intră în responsabilitatea coordonatorului CRI sau, după caz, unei alte persoane, desemnate în acest scop.

5.6. Condiții de funcționare și locatie

Finanțarea CRI este asigurată de furnizorul de servicii și este în conformitate cu nevoile de servicii ale clienților și nevoile de funcționare.

CRI funcționează, după caz, într-o clădire proprie sau într-un spațiu propriu aflat într-o clădire în care mai funcționează și alte servicii complementare.

Spațiul destinat CRI este suficient pentru desfășurarea în condiții optime a activităților cu clienții și pentru atingerea obiectivelor sale. Spațiile în care funcționează CRI sunt suficiente pentru a asigura primirea clienților, consilierea psihologică, socială și juridică, individuală și de grup a clienților, pentru organizarea reuniunilor de echipa, pentru organizarea întâlnirilor de grup ale părinților care participă la programele/ activităților de formare a abilităților parentale ("Școala Părinților"), păstrarea în siguranță a documentelor și informațiilor.

Clădirea în care funcționează CRI asigură clienților, personalului și vizitatorilor siguranța și confort. Aceasta îndeplinește condițiile prevăzute de lege în ceea ce privește avizele de funcționare și este adaptată nevoilor clienților cu dizabilități fizice.

Dotările CM sunt corespunzătoare nevoilor clienților și personalului. Dotările asigura profesioniștilor CRI condiții de desfășurare a activităților prevăzute în SMO pentru atingerea obiectivelor de reintegrare/integrare.

CRI este dotat, cu echipamente tehnice și electronice și, după caz, cu un mijloc de transport necesar efectuării deplasărilor în teren.

Mobilierul CRI este adaptat clienților (copii și adulți) și activităților desfășurate de echipa pluridisciplinară

Bugetul anual al CRI este alcătuit ținând cont de costurile realiste și complete ale tuturor activităților. Bugetul nu trebuie să supraevalueze sau să subevalueze costurile necesare desfășurării activităților în condițiile asigurării calității conform SMO pentru aceste centre.

5.7. Metodologia de lucru a CRI

Realizarea metodologiei de lucru a CRI este în responsabilitatea coordonatorului CRI și este avizata de furnizorul de servicii. Metodologia de lucru vizează cel puțin următoarele aspecte privind organizarea și funcționarea eficientă a CRI:

- Proceduri de transmitere a informațiilor, comunicare internă și externă;

- Proceduri de lucru cu clienții, cu partenerii și cu celelalte instituții și servicii din comunitate;

- Proceduri de promovare a CRI în comunitate;

- Proceduri legate de evaluarea personalului;

- Proceduri legate de recrutarea, pregătirea, coordonarea și evaluarea voluntarilor;

- Proceduri referitoare la admiterea și evaluarea copiilor;

- Proceduri de menținere a legăturilor cu familia și diversele persoane importante din viața copilului, inclusiv referitoare la restricțiile în acest sens; condiții referitoare la organizarea spațiului privat în care au loc întâlnirile dintre copil și familie și condițiile referitoare la cazarea temporară a familiei;

- Proceduri referitoare la respectarea intimității și confidențialității datelor clienților; proceduri referitoare la accesul personalului și a altor persoane la baza de date a CRI;

- Proceduri scrise privind efectuarea, înregistrarea și soluționarea sesizărilor și reclamațiilor referitoare la serviciile oferite sau al căror acces îl facilitează, întocmite în baza legislației în vigoare.

- Proceduri scrise cu privire la prevenirea, identificarea, semnalarea, evaluarea și soluționarea suspiciunilor sau acuzațiilor de abuz asupra copiilor;

- Proceduri financiare;

- Proceduri de control.