Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 285/1997

privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330 și ale art. 330^1 din Codul de procedură civilă și a Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului

prezumat în vigoare

Data actului
1 iulie 1997
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 183 din 5 august 1997
Citat de
6 acte
Citează
7 acte
Structură
0 articole · 6.872 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • Legea nr. 112/1995 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute …

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Raul Petrescu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Coseru (Marcu) Ioana Zoe Dahlia împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 54 din 19 martie 1997 *).

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 17 iunie 1997, în prezenta părților și a reprezentantului Ministerului Public, și au fost consemnate în încheierea de la acea data.

Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru 24 iunie 1997, data la care, datorită imposibilității constituirii completului de judecată, a amânat pronunțarea pentru data de 1 iulie 1997.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 28 ianuarie 1997, a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă.

Prin Decizia nr. 54 din 19 martie 1997 Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate invocată, constatând ca, urmare modificării dispozițiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă prin Legea nr. 17 din 17 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, aceasta este lipsită de obiect.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs Coseru (Marcu) Ioana Zoe Dahlia, pentru următoarele motive:

- naționalizarea imobilului sau s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor Decretului nr. 92/1950, care excepta de la naționalizare funcționarii și alte categorii de salariați;

- instanțele care au pronunțat hotărârile în cazul sau nu și-au depășit atribuțiile puterii judecătorești, asa cum, se susține în motivarea recursului în anulare, ci au făcut o justa aplicare a dispozițiilor art. 21 din Constituție;

- prin Decizia nr. 54 din 19 martie 1996 s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330 din Codul de procedură civilă, pe motiv ca aceasta excepție a fost soluționată prin Decizia Curții Constituționale nr. 73 din 4 iunie 1996, confirmată prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, fără să se observe ca, în speta, situația este diferita;

-

Legea nr. 112/1995

este neconstitutionala, deoarece blocheaza accesul liber al cetățeanului în justiție și încalcă dreptul omului, și anume dreptul de proprietate;

- chiar dacă prin Legea nr. 17/1997 s-au modificat dispozițiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, în sensul că termenul de declarare a recursului în anulare, este de 6 luni de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă, declararea recursului în anulare în cazul sau, la 20 de luni după ce hotărârea instanței de judecată a devenit irevocabilă, este neconstitutionala.

Întrucât, la judecata în fond, excepția de neconstituționalitate a fost soluționată potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat punctele de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului și al Guvernului.

În punctul sau de vedere, Guvernul apreciază ca recursul declarat este neîntemeiat, Decizia nr. 54 din 19 martie 1997 fiind temeinica și legală.

Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile

art. 330 și 330^1 din Codul de procedură civilă și Legea nr. 112/1995 , raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Rezolvarea problemei, dacă dispozițiile Decretului nr. 92/1950 au fost corect aplicate în cazul recurentei și dacă instanțele judecătorești, care au pronunțat hotărârile ce fac obiectul recursului în anulare, și-au depășit puterea prin hotărârile pronunțate, revine Curții Supreme de Justiție, sesizată cu soluționarea recursului în anulare. Curtea Constituțională, în conformitate cu dispozițiile art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 2 din Legea nr. 47/1992, se pronunța numai asupra constituționalității textului de lege ce face obiectul excepției de neconstituționalitate.

Din examinarea motivelor de recurs rezultă ca recurenta invoca pentru prima oara în recurs neconstituționalitatea dispozițiilor

art. 330 din Codul de procedură civilă și a Legii nr. 112/1995 . Fața de aceasta situație, Curtea constata ca excepția de neconstituționalitate cu care a fost legal sesizată prin Încheierea din 28 ianuarie 1997, pronunțată în Dosarul nr. 2.964/1996 al Curții Supreme de Justiție - Secția civilă, privește exclusiv dispozițiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă. De aceea invocarea direct în recurs a neconstitutionalitatii

art. 330 din Codul de procedură civilă și a Legii nr. 112/1995

este inadmisibila, deoarece, asa cum s-a statuat în mod constant în practica jurisdicțională a Curții, în conformitate cu prevederile art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 23 și următoarele din Legea nr. 47/1992, o excepție de neconstituționalitate nu poate fi invocată direct în fața Curții Constituționale, ci numai în fața unei instanțe judecătorești.

Cat privește motivul de recurs referitor la incidența în timp a modificării dispozițiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă prin Legea nr. 17 din 17 februarie 1997, se constată că această lege nu cuprinde dispoziții în acest sens, iar Curtea Constituțională nu are competența de a interpreta aplicarea dispozițiilor unei legi sub raportul acțiunii lor în timp, ci numai de a constata dacă aceste dispoziții sunt în concordanta cu Constituția, ceea ce a și făcut decizia recurată.

Fața de cele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 144 lit. c) și ale art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 25 și ale art. 26 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

în numele legii

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Coseru (Marcu) Ioana Zoe Dahlia împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 54 din 19 martie 1997 .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 1 iulie 1997.

----------------

prof. univ. dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

*) Decizia Curții Constituționale nr. 54 din 19 martie 1997 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 29 iulie 1997.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.