Decizia nr. 72/1997

Ioan Muraru - președinte

Nicolae Popa - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Raul Petrescu - procuror

Constantin Burada - magistrat-asistent

Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Axente Gheorghina Leona și Popp Aurelia Maria împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 131 din 29 octombrie 1996 *).

------------

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Decizia nr. 131 din 29 octombrie 1996 Curtea Constituțională a respins ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă, invocată de Axente Gheorghina Leona și Popp Aurelia Maria în Dosarul nr. 3.420/1995 al Curții Supreme de Justiție - Secția civilă. În motivarea

deciziei s-a reținut ca, prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996 , definitivă, Curtea a constatat ca prevederile acestui articol sunt neconstituționale în măsura în care acestea se aplică hotărârilor pronunțate înainte de 26 iulie 1993, data intrării în vigoare a

Legii nr. 59/1993 .

Împotriva acestei decizii, Axente Gheorghina Leona și Popp Aurelia Maria au declarat recurs, sustinand ca:

- dreptul procurorului general de a introduce recurs în anulare, oricând, desființează "principiul fundamental de justiție al securității actului juridic";

- prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă creează o inegalitate evidenta între părțile din proces și procurorul general care poate ataca cu recurs în anulare, din oficiu, fără nici o cenzura, hotărârile judecătorești irevocabile;

- dispoziția cuprinsă în art. 330 pct. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căreia procurorul general poate declara recursul în anulare "când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești", deschide calea unor interpretări abuzive;

- renationalizarea și redistribuirea imobilelor în cercul ales al unor beneficiari, în dăuna altor cetățeni, este expresia unui act politic, iar nu a unui act de justiție;

Potrivit

art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , întrucât excepția a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca recursul este neîntemeiat, deoarece Decizia nr. 131 din 29 octombrie 1996 se fundamentează pe Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, definitivă, care, potrivit prevederilor art. 145 alin. (2) din Constituție și ale

art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , este obligatorie. Cu privire la modificările art. 330^1 din Codul de procedură civilă, în sensul stabilirii unui termen limita pentru declararea recursului în anulare, constituie, eventual, o propunere de lege ferenda, care excede însă competentei Curții Constituționale.

Senatul și Camera Deputaților nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale

Legii nr. 47/1992 , retine:

Primul motiv de recurs referitor la inexistenta unui termen pentru declararea recursului în anulare de către procurorul general este întemeiat și urmează a fi admis. Curtea constata ca, prin

Legea nr. 17 din 17 februarie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă au fost modificate, instituindu-se un termen de 6 luni pentru exercitarea lui. În aceasta situație urmează a se admite recursul și, în temeiul

art. 25 din Legea nr. 47/1992 , ținând seama de noua redactare a art. 330^1 din Codul de procedură civilă, a se modifica decizia atacată, în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate ca fiind lipsită de obiect.

Cel de-al doilea motiv de recurs, prin care se susține ca prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă creează o inegalitate între părțile din proces și procurorul general, nu este întemeiat, deoarece Ministerul Public, prin procurorul general, poate exercita recursul în anulare, dar nu în mod discretionar, ci în condițiile legii, pentru apărarea intereselor generale. Totodată, această competență a procurorului general nu este de natura sa aducă atingere principiului înscris în Constituție privind egalitatea cetățenilor în fața legii și se justifica prin interesul exclusiv public pe care îl reprezintă asigurarea realizării separației puterilor, astfel încât recursul în anulare nu are în vedere interesele subiective ale părților, ci numai interesul general legat de exigențele constituționale ale regimului de separație între puterea legislativă și cea judecătorească.

Nici critica facuta, în sensul că dispoziția cuprinsă în art. 330 pct. 1 din Codul de procedură civilă deschide calea unei interpretări abuzive, nu este intemeiata. Excepția de neconstituționalitate invocată de recurente, asa cum rezultă din încheierea de sesizare și din notele scrise, depuse în susținerea ei, se referă exclusiv la prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă. Invocarea în recurs și a neconstitutionalitatii art. 330 pct. 1 din Codul de procedură civilă este inadmisibila, deoarece, asa cum s-a statuat în mod constant în practica jurisdicțională a Curții, în conformitate cu prevederile art. 144 lit. c) din Constituție și ale

art. 23 și următoarele din Legea nr. 47/1992 , o excepție de neconstituționalitate nu poate fi invocată în mod direct în fața Curții Constituționale, ci numai în fața unei instanțe judecătorești.

În fine, ultimul motiv, potrivit căruia renationalizarea și redistribuirea imobilelor reprezintă un act politic, și nu un act de justiție, este neîntemeiat, întrucât nu se referă la o problemă de constituționalitate și deci excede competentei Curții.

Fața de considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 25 și ale

art. 26 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul declarat de Axente Gheorghina Leona și Popp Aurelia Maria și modifica Decizia Curții Constituționale nr. 131 din 29 octombrie 1996, în sensul că respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă ca fiind lipsită de obiect.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 1997.