Memorandumul din 10 martie 2006

Anexa I

Descrierea măsurii

Lista anexelor

Anexa I a

Plan de achiziții

Anexa II

Plan financiar

Anexa III

Anexa III.1

Prevederi financiare privind implementarea ISPA

Anexa III.2

Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanțate prin ISPA

Anexa III.3

Model pentru raportarea către Comitetul de Monitorizare și pentru solicitarea de modificări

Anexa III.4

Sisteme

de

management

și

control

pentru

asistența nerambursabil acordate prin ISPA ș1 proceduri pentru efectuarea corecțiilor financiare

Anexa III.5

Acord cu privire la iregularități ș1 la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA

Anexa III.6

Cerințe privind informarea și publicitatea

ANEXA

nr.

I

Descrierea măsurii

"Reconstrucția secțiunilor de infrastructură feroviară și rutieră distruse de inundații în lunile iulie

și

august 2005"

Numărul măsurii: 2005/RO/16/P/PT/002

1.

DENUMIREA MĂSURII

"Reconstrucția secțiunilor de infrastructură feroviară și rutieră distruse de inundații în lunile iulie și august 2005"

2.

AUTORITATEA CARE PREZINTĂ CEREREA

(Coordonator Național ISPA)

2.1

Denumirea:

Ministerul Finanțelor Publice (MFP)

2.2

Adresa:

Strada Apolodor nr. 17, cod 050741, București, România E-mail:

eugen.teodorovici@mfinante.gv.ro

3.

AUTORITATEA RESPONSABILĂ

cu

IMPLEMENTAREA

(conform celor definite la pct. 2 din secțiunea a II-a din anexa 111.2)

3.1

Denumirea:

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (MTCT)

3.2

Adresa:

Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, București, România E-mail:

pharel@mt.ro

4.

BENEFICIARUL FINAL

(în cazul în care este vorba de o altă instituție decât autoritatea menționată la punctul 3)

Infrastructura rutieră:

4.1

Nume:

Compania Națională de Autostrăzi ș1 Drumuri Naționale din România SA (CNADNR)

4.2

Adresa:

Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, București, 010783

4.3

E-mail:

ispa@andnet.ro

Infrastructura feroviară:

4.4.

Denumirea:

Compania Națională de Căi Ferate "CFR" S.A. (C.N."C.F.R."­ S.A.)

4.5.

Adresa:

Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, București, 010783

4.6.

E-mail:

orlando.craciun@cfr.ro

5.

LOCALIZARE

5.1.

Țara beneficiară: România

5.2.

Regiunea:

Județele Giurgiu, Vrancea și Bacău în estul României

6.

DESCRIERE

România a fost grav afectată de inundațiile din lunile iulie și august 2005, fapt ce a cauzat pagube și distrugeri pe suprafețe întinse incluzând infrastructura feroviară și cea rutieră.

Acesta a fost al doilea dezastru natural cauzat de inundații majore în cursul anului 2005, ceea ce a provocat distrugeri importante în infrastructură, agricultură, silvicultură, șeptel și gospodării. Zonele afectate au rămas izolate de restul țării datorită creșterii rapide a debitelor râurilor, unele atingând până la de 100 de ori debitul maxim, afectând astfel 33 de județe din cele 41 ale României.

Dezastrului natural din luna august i-au fost atribuite 31 de pierderi de v1eț1 omenești. Au fost afectate de inundații aproximativ 164.816 persoane și 1.661 localități, incluzând distrugerea totală sau parțială a caselor și culturilor agricole. Inundațiile au cauzat serioase blocaje dezvoltării agriculturii și economiei, 386.920 ha de teren agricol, respectiv 3.791 ha de pădure fiind acoperite de ape.

Mai mult decât atât, infrastructura a fost serios afectată: drumuri cu o lungime de

8.574 km au fost acoperite de ape (din care 387 km drumuri naționale, 1.962 km drumuri județene, 4.246 km drumuri comunale și 1.979 km străzi), 1.666 poduri și 159 km de baraje/diguri au fost distruse în totalitate, acest fapt conducând la izolarea completă a aproximativ 120 de localități.

Repercursiuni de durată pot fi găsite în condițiile de trai și în starea economiei, cu aproximativ 4.192 case distruse, având întrerupte utilitățile de apă și energie electrică și infrastructura de transport grav afectată.

Prezenta măsura ISPA privește reconstrucția anumitor sectoare de infrastructură feroviară și rutieră afectate de inundațiile din lunile iulie și august 2005.

Guvernul României a aplicat de asemenea pentru sprijin de la Fondul European de Solidaritate și de la Instituțiile Financiare Internaționale după cum este menționat la punctul 13.

6.1.

Căi Ferate

Pagubele au inclus printre altele și cele două secțiuni de cale ferată Focșani-Putna Seacă și București Progresu-Giurgiu, componente ale Coridorului IX și TEN-T:

Pe secțiunea de cale ferată Focșani-Putna Seacă, podul de cale ferată de la Km 209+154 s-a prăbușit.

Pe secțiunea București Progresu-Giurgiu, podul de cale ferată, lângă Grădiștea, la Km 23+577 s-a prăbușit.

Coridorul feroviar IX este unul din cele două coridoare principale de cale ferată din România care face legătura cu Coridorul IV, coridor crucial pentru asigurarea circulației feroviare, atât pentru traficul internațional cât și pentru cel național.

6.2.

Drumuri

Un număr de sectoare de drum din rețeaua drumurilor nationale conectate la Coridorul IX și TEN-T sau componente ale acestora au fost afectate, acestea fiind:

-

Sectorul de drum național nr. 12A:

■

Km 56+965 - Km 57+035, Ghimeș - Agaș;

■

Km 63+870-Km 64+090, Agaș - Comănești;

-

Sectorul de drum național nr. 12B:

■

Km 2+150-Km 2+920, Tg. Ocna- Slănic Moldova;

■

Km 3+000-Km 3+090, Tg. Ocna- Slănic Moldova;

■

Km 3+350-Km 3+540, Tg. Ocna- Slănic Moldova;

■

Km 3+900-Km 3+920, Tg. Ocna- Slănic Moldova;

■

Km 4+530-Km 4+600, Tg. Ocna- Slănic Moldova;

■

Km 4+600-Km 4+850, Tg. Ocna- Slănic Moldova;

■

Km 6+800-Km 6+850, Tg. Ocna- Slănic Moldova;

■

Km 7+100-Km 7+180, Tg. Ocna- Slănic Moldova;

■

Km 9+700-Km 9+725, Tg. Ocna- Slănic Moldova;

■

Km 10+100-Km 10+120, Tg. Ocna- Slănic Moldova;

■

Km 14+500-Km 14+530, Tg. Ocna- Slănic Moldova; Sectorul de drum național nr. 2L:

■

Km 32+900-Km 33+030, Răcoasa;

■

Km 52+750, Soveja;

■

Km 31+800, podul Răcoasa;

■

Km 41+200, Câmpuri;

■

Km 51+000, Hotar;

■

Km 71+500, Soveja;

■

Km 73+000, Lepșa.

Sectorul de drum național nr. 2M:

■

Km 0+000 - Km 57+000, Focșani, Odobești, Andreiașu, Nereju

Localizarea prezentată în lista de mai sus, de exemplu "km 56+965 - km 57+035" este una indicativă deoarece volumul lucrărilor de reconstrucție va depinde, printre altele, de proiectul tehnic final.

Lista sectoarelor feroviare și rutiere de mai sus este indicativă și poate fi schimbată și/sau modificată cu acordul Comisiei, pentru a include și alte sectoare afectate de inundații.

7.

OBIECTIVE

Obiectivul acestei măsuri constă în lucrări de reconstrucție a infrastructurii vitale feroviare și rutiere, afectate și distruse de inundațiile majore din lunile iulie și august 2005.

7.1

Căi ferate

Componentele principalele ale lucrărilor de reconstrucție pentru părțile afectate de inundații ale celor două secțiuni de cale ferată Focșani-Putna Seacă, respectiv București Progresu --Giurgiu vor include:

reconstrucția terasamentelor, canalizărilor, a căii și a șinelor; construcția de noi poduri pe fiecare dintre cele două linii; construcția a trei viaducte;

reconstrucția sistemelor catenare și a sistemului de energoalimentare; reconstrucția sistemelor de semnalizare și comunicații;

reconstrucția structuri!or podețe1or; rectificarea curbelor etc.

Elaborarea proiectului tehnic și a documentației de licitație au început în luna iulie 2005 și se prevede finalizarea acestora în luna octombrie

2005. Stabilirea amplasamentelor și descrierea detaliată a lucrărilor de reconstrucție rezultă din proiectul tehnic și din documentația de licitație, odată ce acestea au fost finalizate.

7.2.

Drumuri

Componentele principale ale lucrărilor de reconstrucție pentru sectoarele rețelei de drumuri naționale afectate de inundații, enumerate la punctul 6.2 includ:

reconstrucția rambleurilor, canalelor de scurgere; reconstrucția semnalizării;

reconstrucția structurilor podețelor și a sistemelor de evacuare a apelor.

Elaborarea proiectului tehnic și a documentației de licitație au început în luna august 2005 și se prevede finalizarea acestora în luna decembrie 2005. Stabilirea amplasamentelor și descrierea detaliată a lucrărilor de reconstrucție rezultă din proiectul tehnic și din documentația de licitație, odată ce acestea au fost finalizate.

8.

PROGRAMUL ORIENTATIV DE LUCRU

8.1

Căi ferate

Categoria de lucrare

Data începerii

Data finalizării

Planificare și proiectare

iulie 2005

octombrie 2005

Construcție

mai 2006

decembrie 2008

Supervizare

mai 2006

decembrie 2009

8.2

Drumuri

Categoria de lucrare

Data începerii

Data finalizării

Planificare și proiectare

august 2005

decembrie 2005

Construcție

mai 2006

mai 2007

Supervizare

mai 2006

mai 2008

9.

ANALIZA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ COST-BENEFICIU

Avându-se în vedere faptul că proiectul se referă la reabilitarea sau reconstrucția infrastructurilor de transport preexistente, componente ale TEN-T și ale Coridorului IX sau secțiuni conexe la acestea, nu s-a considerat ca fiind necesară realizarea unor analize cost-beneficiu din punct de vedere economic și social.

10.

PRINCIPALELE ELEMENTE ALE ANALIZEI FINANCIARE

Deoarece proiectul este în totalitate de interes public și nu generează venituri financiare directe, nu s-a întocmit o analiză financiară detaliată.

11.

ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Avându-se în vedere faptul că proiectul se referă la reabilitarea sau reconstrucția infrastructurilor de transport preexistente, o evaluare a impactului asupra mediului nu este în mod obligatoriu necesară. Studiile de impact asupra mediului sunt necesare și vor fi însoțite de alte avize acolo unde reconstrucția infrastructurilor implică modificări importante, în conformitate cu legislația aferentă aflată în vigoare.

12.

COSTURI ȘI ASISTENȚĂ

(în euro)

Detalierea indicativă a costurilor pentru reconstrucția infrastructurilor feroviare ș1 rutiere distruse de inundații sunt evidențiate mai jos:

Defalcarea orientativă a costurilor- Reconstrucția

infrastructurii feroviare

afectate de inundații

Articol

Costuri totale

Costuri neeligibile

Costuri eligibile

Lucrări de reconstrucție:

-Sectorul Focșani-Putna Seacă

13. 300.000

-

13.300.000

-Sectorul București Progresu-Giurgiu

9.300.000

-

9.300.000

-Taxe/avize, alte cheltuieli neeligibile

500.000

500.000

-

-Supervizare (asistență tehnică pe termen lung)

1.500.000

-

1.500.000

Asistență tehnică pe termen-scurt (pentru revizuirea documentelor de licitație, evaluarea ofertelor, selectarea membrilor evaluatori)

300.000

-

300.000

Cheltuieli neprevăzute (10%)

2.440.000

-

2.440.000

Total (Infrastructură feroviară)

27.340.000

500.000

26.840.000

Defalcarea orientativă a costurilor- Reconstrucția

infrastructurii rutiere

afectate de inundații

Articol

Costuri totale

Costuri neeligibile

Costuri eligibile

Lucrări de reconstrucție:

-Drumul național nr. 12A

3.000.000

-

3.000.000

-Drumul național nr. 12B

4.950.000

-

4.950.000

-Drumul național nr. 2L

5.750.000

-

5.750.000

-Drumul național nr. 2M

12.300.000

-

12.300.000

Total lucrări

26.000.000

-

26.000.000

Taxe/avize, alte cheltuieli neeligibile

1.000.000

1.000.000

-

Supervizare (asistență tehnică pe termen lung)

1.800.000

-

1.800.000

Asistență tehnică pe termen-scurt (pentru revizuirea documentelor de licitație, evaluarea ofertelor, selectarea membrilor evaluatori)

300.000

-

300.000

Cheltuieli neprevăzute (10%)

2.810.000

-

2.810.000

Total (Infrastructură rutieră)

31.910.000

1.000.000

30.910.000

Cost total

Contribuția sectorului privat

Cheltuieli neeligibile

Total cheltuieli eligibile

Asistență ISPA

Rata asistenței(%)

59.250.000

-

1.500.000

57.750.000

49.087.500

85

Rata asistentei:

Rata asistenței financiare ISPA a fost fixată la 85% datorită circumstanțelor excepționale și a naturii prezentei măsuri ce vizează reconstrucția infrastructurii feroviare și rutiere afectată de inundații în România.

13.

IMPLICAREA INSTITUȚIILOR FINANCIARE INTERNAȚIONALE (IFI)

Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) împreună cu Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) și-au arătat interesul și s-au angajat să finanțeze reconstrucția infrastructurii de transport din România afectată de inundațiile produse în luna iulie 2005.

Este de asemenea anticipată o asistență substanțială din partea Fondului European de Solidaritate (FES) și a Băncii Europene de Investiții (BEI).

14.

CONDIȚII SPECIFICE REFERITOARE LA MĂSURĂ

Vezi art. 8 din memorandumul de finanțare.

15.

PLANUL DE ACHIZIȚII

Lucrările vor fi implementate conform planului de achiziții prezentat în anexa nr. I.a.

Licitațiile și încheierea de contracte vor fi realizate în conformitate cu "Ghidul Practic pentru procedurile de contractare finanțate de la Bugetul General al Comunităților Europene în contextul acțiunilor externe (PRAG)" elaborat de Comisia Europeană. Totuși, pentru contractele de lucrări, se vor aplica condițiile contractuale FIDIC (Cartea Roșie).

Lucrările de reconstrucție a infrastructurii feroviare vor fi licitate ca două contracte de lucrări (licitațiile nr. 1 și 2 din planul de achiziții).

Asistența tehnică (licitația nr. 3 din planul de achiziții) va asigura supervizarea (inginer autorizat FIDIC) pentru lucrările de reconstrucție feroviară.

Lucrările de reconstrucție rutieră vor fi licitate ca două contracte de lucrări (licitațiile nr. 4 și 5 din planul de achiziții).

Asistența tehnică (licitația nr. 6 din planul de achiziții) va asigura supervizarea (inginer autorizat FIDIC) pentru lucrările de reconstrucție rutieră.

Asistența tehnică pe termen scurt (ultima rubrică în planul de achiziții) va asigura membrii votanți independenți pentru participarea la evaluarea ofertelor în cadrul celor două licitații de asistență tehnică, incluzând precalificarea, precum ș1 once revizuire necesară a proiectului tehnic și a documentelor de licitație.

Membrii votanți independenți pentru participarea la evaluarea ofertelor în cadrul licitațiilor de lucrări vor fi asigurați fie în cadrul asistenței tehnice prevăzută pentru supervizare, fie în cadrul asistenței tehnice pe termen scurt.

Anexa I a

Plan de achiziții provizoriu

Licitația nr.

Descrierea lucrărilor

și

a serviciilor ce urmează a fi licitate

Tipul contractului (lucrări, achiziții sau servicii)

Previziuni privind lansarea licitației (lună/an)

Rata de rambursare a facturilor aferente contractului specific

1

Lucrări de reconstrucție a căii ferate:

Anexa II

Anexa nr

III. I

Prevederi financiare privind implementarea ISPA Secțiunea

I

Forme și rate de asistență

(1)

Asistența Comunității prin ISPA poate fi sub formă de asistență nerambursabilă directă, de asistență rambursabilă sau orice altă formă de asistență.

Asistența rambursată către autoritatea de management sau către altă autoritate publică va fi refolosită în același scop.

(2)

Rata asistenței din partea Comunității acordată prin ISPA poate fi de până la 75 % din cheltuiala publică sau echivalentă, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activități se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creșterea acestei rate până la 85 %, în special unde consideră că o rată mai mare de 75 % este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esențiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA.

Rata asistenței și suma maximă a asistenței ISPA vor fi specificate în memorandumul de finanțare aferent măsurii respective.

În cazul asistenței rambursabile sau în cazul în care există un interes special al comunității, rata de asistență trebuie redusă ținând cont de:

(a)

disponibilitatea cofinanțării;

(b)

capacitatea măsurii de a genera venituri; și

(c)

aplicarea corespunzătoare a principiului "poluatorul plătește".

(3)

Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful 2 (b) sunt acelea care pnvesc:

(a)

infrastructura a cărei folosință implică taxe provenite de la utilizatori;

(b)

investiții productive în sectorul de mediu.

Comisia a elaborat recomandari privind aplicarea principiului poluatorul plătește.

(4)

Măsurile privind studiile preliminare și asistența tehnică pot fi finanțate în mod excepțional în proporție de 100% din costurile totale.

(5)

Măsurile acoperite de un memorandum de finanțare vor fi implementate de către țara beneficiară în strânsă colaborare cu Comisia, care își va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.

Anexa 111.2 Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanțate prin ISPA

Anexa 1113 a

MODEL CE VA FI ÎNAINTAT COMITETULUI DE MONITORIZARE DIN ZIUA/LUNA/ANUL

FIȘA DE MONITORIZARE ISPA

Se va face referire la condițiile specifice, dacă există, și se va preciza modului în care au fost îndeplinite, precum și data îndeplinirii acestora (nr. scrisorii Comisiei prin care se aduce la cunoștință îndeplinirea condițiilor respective).

3.

CONDIȚII SPECIFICE REFERITOARE LA MĂSURĂ (ARTICOLUL

8

AL

MEMORANDUMULUI DE FINANȚARE

MF)

Toate datele din raport trebuie să fie actualizate până la 30 iunie sau 31 decembrie

lA. IDENTIFICAREA MĂSURII

Denumirea măsurii:

Codul măsurii ISPA:

Agenția de Implementare:

Rata asistenței ISPA:

Data semnării Memorandumului de finanțare:

-

Comisia

-

Țara

Numărul amendamentului Memorandumului de finanțare:

-

Comisia

-

Țara

lB. AGENȚIA DE IMPLEMENTARE (Al)

Numele:

Adresa:

Codul poștal:

Localitatea:

Persoana de contact:

Telefon:

E-mail:

2.

SCURTĂ DESCRIERE CRONOLOGICĂ A ACTIVITĂȚILOR/ LUCRĂRILOR REALIZATE

4.

ACTUALIZAREA PLANULUI DE ACHIZIȚII

Contract (Nr.)

Data publicării

Tipul

Data publicării anuntului de licitatie

'

'

Costul

Tipul

Data semnării

Tip&Descriere(*)

anuntului de

licitatiei

contractului/

co-

și numele

previz ' wnare a

vizate( '

**)

costul

finanțării

câștigătorului

I

licitației

estimativ al

stadiu(***)

contractului

Dacă nu s- a publicat

Dacă s-a publicat

milioane euro

Combinată/ paralelă

Data

Data) nr.

estimativă

MOI

Internet

(/J

(l)

3

::I

. p .. ) ,.

" . O ..,

(l)

(JQ

)

.

, .

::I

(l)

(l)

38

(*) Specificați contractul principal.

(**) Indicați dacă acordul contractual va fi conform Cărții FIDIC Roșii, Galbene sau Argintii. Specificați dacă licitația este locala, internațională sau restrânsă și justificați procedura în cazul precalificării.

(***)Pentru contractele aflate în pregătire, oferiți câteva detalii despre stadiul pregătirii documentelor de licitație.

5.

PLANUL DE CHELTUIELI

UM:

EURO

Diferență

I

Cost

Costul eligibil total

Plățile efectuate

Cheltuieli viitoare estimative

Cheltuieli totale

totalo/o (9)=((7)-

Anul

(2))/

/total (2)

Estimarea inițială*

Estimare acceptată

curentă

**

(până la data raportării)

(%)

(3)/

(2)

(de la data raportării)

(%)

(5)/(2)

(7)=(3)

+(5)

(%)

(7)/(2)

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

(8)

(9)

2000

2001

2002

Trim 1

Trim.

2

Trim.

3

Trim.

4

2003

Trim.

1

Trim.

2

Trim.

3

Trim.

4

2004

2005

2006

Total

Propuneri de schimbare a planului de finanțare

Da

Nu Transmise la CE în data de:

Vor fi transmise la CE în data de:

Vor fi prezentate în

- cadrul Comitetului de Monitorizare (atașați planul și motivele schimbării)

"

La momentul semnam Memorandumulm de Fmanțare

**

Ultimul Comitet de Monitorizare

6. FISA INFORMATIVA PRIVIND EXECUTIA FIZICA SI FINANCIARA(*)

Categorii de cheltuieli eligibile (*)

Execuția fizică

Execuția financiară

Indicatori fizici (*)

Execuția fizică de la ultimul Comitet de Monitorizare

Execuția fizică până la actualul Comitet de Monitorizare

Rata execuției fizice(%)

Indicatori financiari

Cheltuieli de la ultimul Comitet de Monitorizare

Cheltuieli până la actualul Comitet de Monitorizare

Rata execuției financiare

%

Progres fizic

UM

Cantitate

Costul eligibil estimat

(euro)

% din cost

(1)

(2)

(3)

4=(3)/(1)

(5)

(6)

(7)

(8)

9=8/5

10=4*6/l

00

TOTAL

Progres

financiar total

Progres fizic total

(*) se va acoperi 100% din costul eligibil.

40

Nu □

Modificarea

datei va fi propusă în comitetul

de

monitorizare: Da

D

În

memorandumul de

finanțare inițial (data finală initial stabilită):

În memorandumul

de

finanțare

curent

( data

finală în memorandumul

de finanțare de

modificat):

Data prevăzută pentru [malizare:

11.

DATA PREVĂZUTĂ

PENTRU FINALIZARE

Tipul

documentației

tipărite aflată

la dispoziția publicului:

Radio

D

Televiziune

D

D

Presa

Alte

mijloace

audio-vizuale

D

Mijloacele de

comunicare utilizate pentru

informar

a publicului

despr măsură:

Nu

D

D

Da

Panouri

ridicate

la

locul

xecuției?

10.

MĂSURI

ADOPTATE PENTRU PROMOVAREA ASISTENTEI COMUNITARE

(ANEXA NR.

111.6

LA

MEMORANDUMUL DE

FINANȚARE)

Se vor

prezenta

pe scurt observaµile sau recomandările

dacă

există (cu

referire

la

sursă) și se va

declara modul

prin care s-a răspuns la acestea.

9.

OBSERVAȚTI

ȘI

RECOMANDĂRI

ALE

AUTORITĂȚILOR DE

CNSP

.

ECȚIE NAȚIONALE ȘI/SAU

COMUNJTARE (ANEXA NR.

ill.1

LA MEMORANDUMUL DE

FINANȚARE)

Se va face

referire la

orice problemă apărută în

impl

m ntarea măsurii inclusiv modificari ale planului

d

finanțare original

și

se va

explica

ce acțiuni au fost întreprinse

pentru

a fi corectate .

Se va face

referire

la orice suspendare corectie financiară . și / sau iregularitate.

8.

PROBLEME

TEHNICE, FJNA CIARE SAU

LEGALE (ANEXA

NR.

ne.I

LA

MEMORANDUMUL

DE

FINANTARE)

7. CAUZA DIFERENTELOR (DACĂ

EXISTĂ)

DINTRE

EXECUȚIA

FIZICĂ ȘI CEA FINANCIARĂ

EXPLICAȚII

PRIVIND

ÎNTÂRZIERILE

(DACĂ

EXISTĂ)

Anexa 111.3 b

Model pentru solicitarea de modificări

PROPUNEREA

DE MODIFICARE

ISPA

Data propusă pentru finalizare:

Data curentă:

2. SCHIMBAREA DATEI DE FINALIZARE A MĂSURII

Autoritatea responsabilă cu implementarea:

1. IDENTIFICAREA MĂSURII

Denumirea măsurii:

Autoritatea responsabilă cu implementarea:

Codul ISPA al măsurii:

Memorandum de finanțare nr.:

Data:

Rata asistentei ISPA:

3. SCHIMBĂRI PROPUSE ÎN PLANUL DE FINANTARE

(*)

Euro

Cheltuieli eligibile totale conform memorandumului de finanțare în vigoare

Cheltuieli eligibile efectuate sau previziuni pentru cheltuielile totale

2000

2001

2002

2003

2004

2005

După

2006

Total

Solicitare de creștere a asistenței

Da

□

Nu

□

Suma creșterii solicitate (daca este cazul) euro

(*) De anexat planul de finanțare modificat

4. MODIFICĂRI ÎN COSTURILE ELIGIBILE ALE MĂSURII

EURO

Categoria de cheltuieli (*)

Costuri totale eligibile curente

Modificarea solicitată

Costuri totale eligibile propuse

Taxe de planificare/proiectare

Organizare de șantier

Lucrări principale

Utilaje și echipamente

Asistență tehnică

Supervizare

Altele (specificări)

Total

A se detalia

6. MODIFICĂRI ALE CARACTERISTICILOR MĂSURII

(*) Categoriile sunt exemple, care trebuie ajustate cu scopul de a evidenția realitatea proiectului. Este de dorit și o defalcare pe contract.

5. MODIFICĂRI ALE INDICATORILOR FIZICI

Tipul lucrarii

Unitatea

Data estimată pentru finalizare

Propuneri

A se detalia

7. MOTIVE PENTRU MODIFICĂRILE PROPUSE

Propunerea de modificare:

Data înaintării solicitării de modificare: Semnatura coordonatorului național ISPA:

Anexa 111.4

Sisteme de management

și

control a asistenței nerambursabile acordate prin ISPA

și

proceduri pentru realizarea de corecții financiare

Anexa 111.4 A Descrierea indicativa a cerintelor referitoare la informatiile necesare pentru

o pista

' de audit corespunzătoare

'

O pista de audit corespunzătoare, descrisa în paragraful (2) din secțiunea a 6-a, este îndeplinita, pentru o măsură dată, inclusiv proiecte individuale în cadrul grupurilor de proiecte, atunci când:

1.

Evidențele

contabile

ținute

la

nivelul

de

management

corespunzător

fumizează informații detaliate despre cheltuielile efectiv făcute în cadrul măsurii cofinanțate de către

agenția

de

implementare,

inclusiv

atunci

cînd

aceasta

din

urmă

nu

este destinatarul

final

al finanțării,

organismele

și firmele implicate în

implementarea măsurii, fie că sunt concesionari, delegați sau alt tip. Înregistrările contabile arată data în care au fost create, valoarea fiecărui articol de cheltuială, natura documentelor justificative și data și metoda de plată. Documentarul justificativ necesar (de exemplu facturile) sunt atașate.

2.

În cazul cheltuielilor legate doar parțial de măsura cofinanțată, este demonstrată corectitudinea cheltuielilor între măsura cofinanțată și restul operațiunilor. Aceeași regulă se aplică tipurilor de cheltuieli care sunt considerate eligibile numai în cadrul unor anumite limite sau în raport cu alte costuri.

3.

Specificațiile tehnice și planul de finanțare al măsurii, rapoartele de progres, documentele privind licitațiile și procedurile de contractare, și rapoartele inspecțiilor asupra executării măsurii în conformitate cu secțiunea a 4-a, sunt păstrate la nivelul de management adecvat.

4.

Pentru declararea cheltuielilor reale făcute în cadrul măsurii către Fondul Național, informațiile menționate în paragraful

1

sunt introduse într-o declarație de cheltuieli detaliată

pe categorii.

Declarațiile

detaliate ale cheltuielilor

constituie

documente justificative pentru înregistrările contabile ale Fondului Național și reprezintă baza pentru pregătirea declarațiilor de cheltuieli către Comisie.

5.

În cazul în care există unul sau mai multe organisme delegate la un nivel intermediar între agenția de implementare sau organsimele sau firmele implicate în implementarea măsurii și Fondul Național, fiecare organism delegat solicită declarații detaliate de cheltuieli, pentru aria sa de responsabilitate, de la organismul de la nivelul inferior, ca documente justificative pentru propriile înregistrări contabile, din care transmite cel puțin un rezumat al cheltuielilor făcute în cadrul măsurii către organismul de la nivelul supenor.

6.

În cazul transferurilor computerizate de date, toate autoritățile și organsimele implicate vor obține suficiente informații de la nivelul inferior pentru a își justifica propriile înregistrări contabile și sumele raportate la nivel superior, asigurând în acest fel o pista de audit corespunzătoare a rezumatelor

sumelor raportate Comisiei

pentru

fiecare cheltuială și pentru documentele justificative la nivelul agenției de implementare și ale celorlalte organisme și firme implicate în implementarea măsurii.

Anexa 111.4 B

CERTIFICAT INTERMEDIAR/FINAL ȘI DECLARA ȚIE DE CHELTUIELI ȘI CERERE DE PLATĂ

COMISIA EUROPEANĂ ISPA

Certificat intermediar/final și declarație de cheltuieli și cerere de plată

(De transmis la Unitatea.................a Directoratului General pentru Politici Regionale prin intermediul canalelor oficiale)

Denumirea măsurii:

Memorandum de finanțare nr......................din .......................................... Referința Comisiei (CCI Nr.).....................................

CERTIFICAT

Subsemnatul

..................................................................., reprezentând

Fondul

Național

desemnat de 5 .........................................., certific că toate cheltuielile

eligibile incluse în declarația atașată, reprezentând contribuții prin intermediul asistentei ISPA și ale finanțării naționale, au fost plătite în conformitate cu progresele măsurii

dup - a 6

:

20

în valoare de :

euro

zz

11

aaaa

(Suma exactă până la două zecimale)

Declarația de cheltuieli atașată, detaliată pe categorii de cheltuieli, și pe măsură în cazul unui grup de proiecte, acoperă cheltuieli până la

120

....

(Zz/11/aaaa)

și este parte integrală a acestui certificat, la fel ca raportul însoțitor asupra progreselor măsurii comparat cu planurile/raportul final.

De asemenea, certific că măsura face progrese satisfăcătoare in vederea finalizarii ei/a fost încheiată

în

conformitate

cu

obiectivele

și

că

informațiile

date

în

raportul

de progres/raportul final sunt corecte.

Certific, în plus, că măsura este în curs de implementare/a fost implementată în conformitate cu termenii memorandumului de finanțare, în special în ceea ce privește:

5 Indicați instrumentul administrativ de desemnare în confonnitate cu Secțiunea ID (8) și (9) din Anexa ID.I, cu referințe adecvate și dată.

6

Data de începere a eligibilității cheltuielilor conform Memorandumului de Finanțare

(1)

Conformitatea

cu

reglementările

privind

protecția

mediului,

transporturile (inclusiv rețelele trans-europene), concurența, și acordarea contractelor publice (Ghidul practic pentru PHARE, ISPA și SAPARD);

(2)

Aplicarea procedurilor de management și control pentru măsură, în special pentru verificarea realității cheltuielilor reclamate și execuția adecvată a măsurii în conformitate cu secțiunea a 4-a și prevenirea, descoperirea și corectarea iregularităților, urmărirea fraudelor și recuperarea sumelor plătite nejustificat (anexa nr. 111.5).

În conformitate cu secțiunea a XII-a a anexei nr.

111.1,

documentele justificative sunt și vor continua să fie disponibile pentru o perioadă de minimum 5 ani de la plata finală de către Comisie.

Certific că:

(1)

Declarația de cheltuieli este corectă ș1 reiese din sistemele contabile bazate pe documente justificative verificabile;

(2)

Declarația de cheltuieli și cererea de plată iau în considerare orice recuperare făcută și dobânda primită pentru acestea;

(3)

Detaliile privind tranzacțiile realizate sunt înregistrate, acolo unde este posibil, pe

format electronic și sunt disponibile la cererea departamentelor responsabile ale Comisiei.

Dat - a

-- - 1

2 0

1

_

(zz/11/aaaa)

Numele cu majuscule,

ștampila și semnătura autorității competente

Declaratie de chetuieli efectuate în cadrul măsuri/

Document nr. ( CCI cod )

Denumirea măsurii Data

Categoria de chetuieli

Total cheltuieli făcute la data

(

mtre.... 8

ș1 •

)

Cheltuielile certificate în prezenta declarație

Total cheltuieli planificate (buget inițial)

Cheltuielile făcute la această dată, ca

procent din bugetul inițial(%)

Cheltuieli estimative necesare pentru încheierea

măsuru ..

1. Planificare

2. Studii de fezabilitate,

proiectare

3. Pregătirea șantierului

4. Clădiri și construcție

5. Echipament

6. Asistență tehnică, pregătirea documentelor de

licitație

7. Altele

TOTAL

7

Pentru decizii asupra unor grupuri de proiecte, cheltuielile trebuie împărțite pe proiecte, cu excepția cazurilor când cheltuielile sunt comune grupului, cum este cazul asistenței tehnice și publicității.

57

8

Data de începere a eligibilității cheltuielilor (semnarea Memorandumului de Finanțare de către Comisie).

Anexa la declarația de cheltuieli: recuperări efectuate de la ultima declarație de cheltuieli certificată și incluse în prezenta declarație de cheltuieli

Suma ordonată afi recuperată

Debitor

Data de emitere a ordinului de recuperare

Autoritatea care a emis ordinul de recuperare

Data recuperării

Suma recuperată

APLICAȚIE PENTRU PLATA INTERMEDIARĂ/FINALĂ

Denumirea măsurii: ............................................................... Referința Comisiei (CCI Nr) ..................................

Ca urmare a prevederilor secțiunii a III-a (1) din anexa nr. 111.1, subsemnatul (numele cu majuscule, ștampila, poziția și semnătura autorității competente), solicit plata sumei de

....................euro ca p 1 ata ~ • mterme d i . ara ~;fi ma 1 a ~

9 .

Această aplicație îndeplinește condițiile de admisibilitate deoarece:

Ștergeți dacă este cazul

(a) Raportul asupra progreselor măsurii în ceea ce privește indicatorii

fizici și financiari și care demonstrează conformitatea sa cu decizia de acordare a asistenței, incluzând condițiile specifice stabilite

- Este inclus

(b) Ultimul raport de progres/raportul final asupra implementării solicitat conform secțiunilor a V-a și a X-a ale anexei nr. 111.1, inclusiv în cel de-al doilea caz detalii privind conformitatea cu

Ghidul Practic pentru PHARE, ISPA și SAPARD

(c) Observații și recomandări făcute de autoritățile de audit naționale și/sau comunitare, în special corectarea iregularităților bănuite sau dovedite

-

S-a

actionat

}

conform

-Nu

s-au

făcut

observații sau recomandări

(d) Principalele probleme de ordin tehnic, financiar și juridic apărute și măsuri pentru corectarea lor

observată

(e) Analiza oricărei abateri de la planul financiar inițial

transmisă

(f) Măsuri de publicitate luate în legătură cu măsura

-

Sunt indicate

(g) Nici una din cheltuielile certificate nu a fost suspendată conform secțiunii a VIII-a (3) a anexei nr. 111.1

-

A fost transmis

-

Este inclus

-

Sunt indicate

-

Nici

una

-

A

fost

-

Este inclusă

Plata trebuie făcută către:

Beneficiarul:

Banca:

Cont nr.

Titularul contului (dacă este diferit

de beneficiar)

Data

20.....

(zz/11/aaaa)

Nume cu majuscule, ștampilă, poziția și semnătura autorității competente

9

ștergeți dacă este cazul

Anexa 111.4 C

MODEL INDICATIV AL DECLARAȚIEI LA FINALIZAREA MĂSURII 10

(Secțiunea a 14-a)

Către Comisia Europeană, Directoratul General pentru Politică Regională

INTRODUCERE

1.

Subsemnatul, .......................(se specifică numele, funcția și seviciul), am examinat declarația finală de plată pentru .............. (numele și numărul de referință CCI a măsurii finanțate prin ISPA) și cererea către Comisie pentru plata finală a sumelor provenite din ajutorul Comunității.

SCOPUL CONTROLULUI

2.

Am condus examinarea în conformitate cu prevederile secțiunilor a 14-a, a 15-a și a 16-a ale anexei nr. III.4. Am planificat și executat examinarea în vederea obținerii unei asigurări rezonabile că declarația finală de cheltuieli și solicitarea de plată a sumelor provenite din ajutorul comunității și raportul final nu conțin declarații false, în special în ce privește executarea măsurii 11

în conformitate cu termenii și condițiile deciziei și obiectivele atribuite acesteia. Procedura urmată și informațiile folosite la examinare, inclusiv concluziile verificărilor efectuate în anii precedenți, se găsesc în rezumat în raportul atașat.

OBSERVAȚII

3.

Scopul examinării de control a fost îngrădit de următoarele:

(a)

(b)

(c)

etc.

(Indicați orice obstacol cu care v-ați confruntat în timpul examinării, de exemplu probleme sistemice, management defectuos, lipsa unei piste de audit, lipsa documentației justificative, cazurile aflate în proceduri legale etc.; estimați suma cheltuielilor afectate de aceste obstacole și asistența Comunitară corespunzătoare acestora).

4.

Examinarea, împreună cu concluziile altor controale naționale sau din partea Comunității la care am avut acces, au dezvăluit o frecvență mică/ridicată (se va indica corespunzător; dacă este ridicată se va explica) a erorilor/neregulilor. Erorile/neregulile au fost rezolvate

10

ln cazul grupurilor de proiecte care sunt subiect al unei singure decizii, declarația acoperă grupul de proiecte

11

Inclusiv proiectele individuale dintr-un grup de proiecte

satisfăcător de către autoritățile responsabile și nu par să afecteze suma ajutorului plătibil de către comunitate, cu următoarele excepții:

(a)

(b)

(c)

etc.

(Indicați erorile/neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător, și pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora și amploarea problemelor și mărimea sumelor de ajutor comunitar care par să fie afectate de acestea).

CONCLUZII

Fie,

Dacă nu au existat impedimente la examinare, frecvența erorilor depistate este redusă și toate problemele au fost rezolvate satisfăcător:

5.(a)

În lumina examinării și a concluziilor altor verificări naționale sau comunitare la care am avut acces, opinia mea este că declarația finală de cheltuieli și raportul final prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute și lucrările realizate, în concordanță cu prevederile memorandumului de finanțare privind măsura și obiectivele sale, și că solicitarea făcută Comisiei pentru plata finală a asistenței comunitare pare să fie validă.

Sau

Dacă au fost întâmpinate unele dificultăți în timpul examinării, dar frecvența erorilor nu este ridicată, sau dacă există probleme care nu au fost rezolvate satisfăcător:

5(b)

Cu excepția problemelor la care s-a făcut referire la punctul 3 de mai sus (și) a erorilor/neregulilor la care s-a făcut referire la punctul 4, care par a nu fi fost rezolvate satisfacator, opinia mea, bazată pe examinarea și pe concluziile altor verificări naționale sau din partea Comunității

la care am avut acces, este că declarația finală de cheltuieli și raportul final prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute și lucrările realizate în concordanță cu prevederile memorandumului de finanțare

privind măsura și obiectivele sale, și solicitarea făcută Comisiei pentru plata finală a aistenței din partea comunității pare să fie validă.

Sau

Dacă obstacole majore au fost întâmpinate în timpul examinării sau frecvența erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/neregulile au fost rezolvate satisfăcător:

5(c)

Datorita problemelor la care am făcut referire la punctul 3 (și) dată fiind frecvența ridicată a erorilor arătate la punctul 4, nu sunt în poziția de a exprima o opinie asupra declarației finale de cheltuieli, raportului final și a solicitării făcută Comisiei pentru plata finală a asistenței din partea comunității.

Data, semnătura

Anexa nr

III. 5

Acord cu privire la

iregularitati, recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA si verificari pe teren

Anexa 111.6

Cerințe privind informarea și publicitatea

REGULI PRIVIND ACORDURILE DETALIATE PENTRU INFORMARE ȘI PUBLICITATE

1.

Obiective și scop

Măsurile de informare și publicitate privind asistența acordată prin ISPA au ca scop:

să mărească conștientizarea și transparența publică față de activitățile Comunității Europene;

să

informeze

potențialii

beneficiari

și

organizațiile

profesionale

despre posibilitățile ISPA;

Informarea și publicitatea trebuie să privească toate proiectele pentru care ISPA asigură asistență financiară.

Ținta măsurilor de informare și publicitate este de a informa publicul general ș1, de asemenea, potențialii beneficiari, inclusiv:

autoritățile regionale, locale sau publice; partenerii sociali și economici; organizațiile negu vemamentale; operatorii și promotorii de proiect;

orice alte părți interesate de oportunitățile oferite de ISPA.

2.

Principii generale

Organismul responsabil cu implementarea proiectelor ISPA (denumite aici și în continuare ca "organisme responsabile") este răspunzător pentru toate măsurile de publicitate la fata locului. Publicitatea trebuie efectuata în cooperare cu departamentele Comisiei, care vor fi informate de măsurile luate în acest scop.

Organismul responsabil trebuie să ia toate măsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente și să colaboreze cu departamentele Comisiei.

Măsurile de informare și publicitate trebuie luate în timp util, imediat <lupa ce asistența ISPA este aprobată. Comisia își

rezervă dreptul sa inițieze procedura de restrângere, suspendare sau anulare a asistenței ISPA, dacă țara beneficiară nu își îndeplinește obligațiile stabilite în prezenta anexă. In aceasta situatie, se aplica procedura specificata in sectiunea VIII, Anexa nr.

111.1

din

memorandumul

de finantare ISPA incheiat cu fiecare tara beneficiara.

3.

Îndrumări privind activitățile de informare și publicitate

În afara regulilor detaliate stabilite la punctul 4, următoarele principii trebuie aplicate în conformitate cu toate măsurile de informare și publicitate:

3.1.

Media

Organismul responsabil trebuie să informeze media în cel mai corespunzător mod despre acțiunile cofinanțate prin ISPA. Participarea Comunității Europene va fi reflectată corect în aceste informări.

Pentru aceasta, lansarea formală a proiectelor și fazele importante ale implementării lor vor face obiectul unor măsuri de informare, în special în mijloacele

media regionale (presă, radio și televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu Delegațiile Comisiei în țările beneficiare implicate.

3.2.

Acțiunile de informare

Organizatorii

acțiunilor de informare

cum ar fi conferințe, seminarii, târguri

și expoziții legate de implementarea proiectelor finanțate parțial prin ISPA trebuie să menționeze explicit participarea Comunității Europene.Aceasta oportunitate trebuie folosita pentru a expune steagul Comunității Europene în sălile de conferință și emblema

Comunității

Europene

pe

documente.

Delegațiile

Comisiei

în

țările beneficiare trebuie să sprijine, dacă este necesar, organizarea și desfașurarea unor asemenea evenimente.

3.3.

Material informativ

Publicațiile (cum ar fi broșuri și prospecte) despre proiecte sau măsuri similare trebuie să conțină pe copertă o indicație clară a emblemei Comunității Europene când se folosește și o emblemă națională, regională sau locală.

Când

publicația

include

o

prefață,

aceasta

trebuie

semnată

atât

de

persoana responsabilă din țara beneficiară cât și, din partea Comisiei, de membrul comisiei responsabil

sau de către un

reprezentant

desemnat,

pentru

a asigura faptul

că participarea Comunității Europene este clară. Aceste publicații trebuie să facă referiri la organismele responsabile pentru informarea părților interesate.

Principiile sus-menționate se vor aplica de asemenea și materialelor audio vizuale sau de pe paginile de internet.

4.

Obligații ale țărilor beneficiare

Informarea și publicitatea trebuie să facă obiectul unui șir coerent de măsuri definite de către organismul

responsabil

în

colaborare

cu

Comisia,

pe

durata

proiectului.

Țările beneficiare trebuie să se asigure că reprezentanții Comisiei, inclusiv Delegațiile sale sunt corect implicate în cele mai importante activități publice legate de ISPA.

Când proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie să ia următoarele măsuri care să indice participarea ISPA în proiectele menționate:

a)

Informarea referitoare la proiect

Măsurile de informare și publicitate la fata locului trebuie luate pentru a conștientiza publicul

general

de

asistența

acordată

de

Comunitatea

Europeană

prin

ISPA. Organismul responsabil trebuie să publice conținutul proiectelor în cea mai adecvată formă și să se asigure că asemenea documente sunt difuzate către media locală și regională și să le puna la dispoziția părților interesate. Măsurile la fata locului vor include:

panouri amplasate la locul lucrărilor;

plăci comemorative

permanente

pentru infrastructurile accesibile publicului general

ambele fiind instalate în conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate mai jos.

b)

Informații generale referitoare la ISPA

În plus față de punctul (a), coordonatorul

național ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulată de informații generale referitor la asistența ISPA alocată țării lor, subliniind

implementarea

proiectelor

și

rezultatele

obținute.

Această

informare generală trebuie să aibă loc cel puțin o dată pe an și să fie la dispozitia Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor broșuri de interes general, material profesional audio video (de exemplu videoclip) și conferințe de înștiințare la un nivel corespunzător. Informarea trebuie să grupeze proiectele după natura lor și/sau să se focalizeze pe proiectele de interes relevant. Trebuie transmisă către televiziunile sau posturile de radio naționale și regionale, către Comisie și, la cerere, către alte părți interesate, așa cum sunt definite în paragraful 1.

5.

Activitatea comitetelor de monitorizare

Reprezentanții Comisiei în comitetele de monitorizare, în colaborare cu Coordonatorul Național ISPA, vor asigura concordanța cu prevederile adoptate privind publicitatea, în special acelea care privesc panourile și plăcile comemorative (vezi prevederile de mai jos).

Măsurile de informare și publicitate și probele adecvate, cum sunt fotografiile, trebuie să fie înmânate președintelui Comitetului de Monitoriare de către organismul responsabil. Copii ale unor asemenea materiale vor fi transmise Comisiei.

Președintele Comitetelor trebuie să înainteze Comisiei toate informațiile necesare a se avea în vedere la întocmirea raportului anual al acesteia.

Comitetele de monitorizare trebuie să se asigure că există informații adecvate cu privire la activitatea lor. În acest scop, fiecare comitet de monitorizare trebuie să informeze media, cât de des consideră necesar, despre progresul proiectului(elor) pentru care sunt

responsabile. Președintele va fi responsabil pentru contactele cu media și va fi asistat de către reprezentanții Comisiei.

Pregătiri corespunzătoare vor fi făcute de asemenea în colaborare cu Comisia și cu Delegațiile acesteia în țările beneficiare, atunci când au loc evenimente importante cum ar fi întâlniri la nivel înalt sau inaugurări.

6.

Prevederi finale

Comisia poate initia masuri

specifice aditionale care sunt considerate

potnvite <lupa discutiile purtate cu Coordonatorul National ISPA si autoritatile responsabile.

Organismul responsabil poate, în orice moment, să desfășoare acțiuni suplimentare. Acesta trebuie să consulte Comisia și să o informeze despre inițiativele pe care le are, astfel incat Comisia să poată participa corespunzător la îndeplinirea acestora.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, va putea asigura asistență adecvată și va putea întocmi îndrumări detaliate.

Măsuri speciale privind panourile și plăcile comemorative

Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA, țările beneficiare se vor asigura că sunt îndeplinite următoarele măsuri de informare și publicitate:

1.

Panourile de publicitate

Panourile vor fi ridicate la locul de desfășurare a lucrărilor pentru proiectele finanțate prin ISPA.

Asemenea

panouri

trebuie

să

cuprindă

un

spațiu

rezervat

referirilor

privind participarea Comunității Europene.

Panourile trebuie să aibă o dimensiune potrivită cu scala operațiunilor desfășurate.

Anexa I a

Plan de achiziții provizoriu

Nr licitație

Descrierea lucrărilor și serviciilor ce unnează a fi licitate

Tip de contract (lucrări, achiziții sau servicii)

Luna prevăzută pentru lansarea licitației (lună/an)

(*)

Rata de rambursare a facturilor aferente contractului specific

1

Infrastructură rutieră

lucrări

2007

75

o/o

2

Infrastructură feroviară

lucrări

2007

75

o/o

3

Asistență

tehnică

-

infrastructură rutieră

serv1c1 . 1 .

2007

75

o/o

4

Asistență

tehnică

-

infrastructură feroviară

..

serv1c11

2007

75

o/o

Altele

Asistența tehnică pentru evaluatori independenți

..

serv1c11

2007

75

o/o

Condițiile specifice pentru acordarea contractelor vor fi disponibile în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene și/sau pe internet.

(*)

Programul de lucru depinde de progresul măsurii părții bulgare, deoarece construcția podului va fi licitată în sistem proiectare-execuție de către aceasta, ceea ce face ca finalizarea proiectului tehnic și stabilirea locației în care podul se va situa pe teritoriul românesc să fie cunoscute într-o fază ulterioară.

PLAN FINANCJAR (pe baza anga j amente l

. o r

de la bugetul

UE)

Anexa nr

II

Anexa nr

I

Descrierea măsurii

Varianta de ocolire Lugoj Numărul măsurii: 2005/RO/16/P/PT/001

1.

DENUMIREA MĂSURII

"Varianta de ocolire Lugoj"

2.

AUTORITATEA CARE PREZINTĂ CEREREA

(Coordonator Național ISPA)

2.1.

Denumirea:

Ministerul Finanțelor Publice, Coordonator Național ISPA, Domnul Eugen Teodorovici, Director General, Coordonator

Național ISPA Adjunct

2.2.

2.3.

Adresa: E-mail:

Bd. Mircea Vodă, nr. 44, sector 3, București eugen.teodorovici@mfinante.gv.ro

3.

AUTORITATEA

RESPONSABILĂ

CU IMPLEMENTAREA

(conform celor

definite în secțiunea II (2) din anexa nr.111.2)

3.1

Denumirea:

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din

3.2

Adresa:

Romania

Bd. Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, București

3.3

E-mail:

ispa@andnet.ro

4.

BENEFICIARUL FINAL

(în cazul în care este un alt organism decât autoritatea menționată la pct. 3)

4.1

Denumirea:

vezi pct. 3.1

4.2

Adresa:

vezi pct. 3.2

4.3

E-mail:

vezi pct. 3.3

5.

LOCAȚIA

5.1.

Țara beneficiară: România

5.2.

Regiunea:

Județul Timiș, Regiunea 5 - Vest România

6.

DESCRIEREA

Proiectul constă în construirea unei variante de ocolire de aproximativ 9,4 km în jurul orașului Lugoj, în partea de vest a României.

Drumul existent care este și Drumul Național DN6 și E70 și parte a TEN-T și ramura sudică a Coridorului IV trans-european, străbate centrul orașului Lugoj, unde, din cauza creșterii nivelului traficului, s-a produs o importantă strangulare a circulației.

Municipiul Lugoj este localizat în partea central-estică a județului Timiș, pe ambele maluri ale râului Timiș și are o suprafață totală de aproximativ 83 kilometri pătrați și o populație de aproximativ 52.000 de locuitori.

Varianta de ocolire va fi construită la standard de drum național, cu o singură bandă pe fiecare sens, va avea o lungime de aproximativ 9,4 km, începând la km 494+100 pe DN6 la est de Lugoj și terminându-se la km 503+000 înainte de intrarea în localitatea Costeiu. De asemenea, vor exista sensuri giratorii la ambele capete făcând legătura cu DN6 existent, intersecții cu drumurile locale, un pod de aproximativ 130 m peste râul Timiș la km 0+900, un pasaj superior de aproximativ 285 m peste calea ferată Lugoj-Ilia și peste DN6 la km 8+400 și un pasaj superior de aproximativ 185 m peste drumul DN68A la km 3+400. Drumul va fi construit cu o lățime de 12 m, din care 7 m partea carosabilă și 2 x 2,5 m acostamente. Acesta va trece prin partea de nord­ est a Lugojului.

În prezent, media anuală a traficului zilnic, AADT de 5.000 vehicule pe drum prin orașul Lugoj și cu o rată de creștere substanțială prezentă și preconizată, drumul național DN6 existent este foarte congestionat - și va deveni și mai congestionat în viitorul apropiat.

La scară națională, acest lucru împiedică dezvoltarea comerțului cu Uniunea Europeană extinsă. La scară locală, în afară de timpul de călătorie semnificativ mai mare, pe DN6 existent se înregistrează o rată de accidente în jur de 5-1 O

ori mai mare decât pe un drum asemănător din multe state membre ale UE. De asemenea, creează un nivel înalt de poluare fonică, dar și poluare provocată de gazele de eșapament în centrul urban pe care îl străbate.

Studiul de fezabilitate, proiectul tehnic detaliat și pregătirea documentației de licitație pentru varianta ocolitoare Lugoj au fost finanțate prin ISPA. Studiul de fezabilitate a fost finalizat în martie 2003, iar proiectul tehnic de detaliu și documentația de licitație în septembrie 2003.

În plus față de lucrările mai sus menționate, proiectul include asistență tehnică pentru supervizare (Ingineri FIDIC) și asistență tehnică pentru evaluarea ofertelor de către evaluatori independenți.

7.

OBIECTIVE

Obiectivul global al proiectului este acela de a susține dezvoltarea economică a României, în mod special schimburile economice cu UE lărgită și de a îmbunătăți atât nivelul de trai cât și mediul înconjurător pentru locuitorii Lugojului, transferând traficul național și internațional în afara centrului urban.

Măsura va contribui la dezvoltarea Coridorului IV paneuropean cu o infrastructură de înaltă calitate, după cum este precizat prin Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 1996 din cadrul Liniilor Directoare ale Comunității pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, amendată prin Deciziile nr. 1346/2001/CE și nr. 884/2004/CE.

Scopul măsurii este de a construi o variantă de ocolire a Lugojului la standard de drum național în vederea eliminării strangulărilor de trafic de-a lungul coridorului IV. Drumul național va fi construit la standarde internaționale și va putea deveni parte a ramurii sudice complet realizate a Coridorului IV TEN-T în România.

Beneficiile așteptate în urma construirii variantei de ocolire includ creșterea capacității de preluare a traficului rutier, reducerea timpului de călătorie pentru tranzitarea zonei Lugoj, creșterea siguranței traficului și reducerea numărului de accidente pe acestă rută, îmbunătățirea calității mediului înconjurător și creșterea calității vieții în orașul Lugoj, permițând traficului de tranzit să ocolească orașul și să protejeze astfel clădirile de patrimoniu din centrul urban, cele mai multe dintre ele monumente istorice care datează de câteva sute de ani.

8.

PROGRAMUL DE LUCRU

Categoria de lucrări

Data începerii

Data finalizării

Studiu de fezabilitate

octombrie 2002

martie 2003

Analiza cost-beneficiu

octombrie 2002

martie 2003

Analiza financiară

octombrie 2002

martie 2003

Studiu de impact asupra mediului

decembrie 2002

mai 2003

Studii pentru proiectare

martie 2003

septembrie 2003

Documentația de licitație

martie 2003

septembrie 2003

Achiziții de teren

ianuarie 2006

martie 2007

Licitare/Contractare

ianuarie 2006

decembrie 2006

Construcție

ianuarie 2007

decembrie 2008

Faza de exploatare

ianuarie 2009

9.

ANALIZA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ COST-BENEFICIU

Studiul de fezabilitate pentru construcția variantei de ocolire Lugoj a fost elaborat prin Asistența tehnică finanțată prin măsura ISPA 2000/RO/16/P/PA/002, al cărei raport final a fost emis în martie 2003.

9.1

Date de trafic

Datele de trafic au fost colectate din sursele existente și dintr-o serie de studii. Sursele datelor existente au inclus numărători de trafic pe DN6, DN68A și DN58A, de la Recensământul Național de Trafic și numărători automate de trafic pe DN6 și DN 68A.

Studiile origine-destinație și numărătorile asociate clasificate manual au fost realizate în apropiere de Lugoj pe DN6 și DN68A, pentru a suplimenta datele existente și pentru a fumiza informații despre traficul specific care ar putea utiliza varianta de ocolire Lugoj propusă.

Un model de trafic a fost dezvoltat utilizând software specializat pentru a realiza fluxuri de trafic pe varianta de ocolire propusă, atât în ceea ce privește vehicule/km, cât și în ceea ce privește

vehicule/ora, pentru a fi introdus în evaluarea economică, atat invarianta realizarii proiectului cat si in cea a nerealizarii acestuia.

Previziunile de trafic au fost realizate pentru anii 2006, 2011, 2016, 2021 și 2026 pentru vehiculele de pasageri și pentru vehiculele de bunuri. Previziunile s-au bazat pe coeficienții de creștere fumizați de către Institutul Național de Cercetare a Drumurilor, CESTRIN și pe o evaluare a dezvoltării locale estimate și a traficului generat.

La deschiderea noii variante de ocolire, modelul previzionează că vor fi în jur de 6.000 de vehicule pe zi pe sectorul nordic și înjur de 4.000 pe sectorul sudic.

În 2026, traficul mediu total pe varianta de ocolire este previzionat să fie de ordinul a 8.000 de vehicule pe zi. Fluxurile în AADT sunt indicate în tabelul de mai jos:

Anul

DN6(N)

-

DN68A

DN68A

-

DJ680

DJ680

-

DN6(S)

2006

5.995

4.289

4.165

2011

5.984

5.786

5.644

2016

7.121

6.877

6.755

2021

7.996

7.718

7.522

2026

8.717

8.412

8.198

9.2

Analiza economică

Evaluările economice ale opțiunilor variantei de ocolire au fost realizate utilizând analiza cost­ beneficiu standard. Procedurile sunt în conformitate cu liniile directoare stabilite în "Ghidul analizei cost-beneficiu a proiectelor majore în contextul politicii regionale a CE" și în ghidul TINA "Analiza cost-beneficiu socio-economică în contextul evaluarii proiectului pentru dezvoltarea rețelei de transport transeuropean".

A fost elaborat un document de lucru pentru a stabili evaluările economice. Documentul de lucru respectiv a fost proiectat pentru a permite testarea de scenarii și variante alternative, precum și pentru a fumiza date pentru teste de sensibilitate.

Evaluarea economică s-a bazat pe costurile de construcție, costurile de întreținere, economiile costului de exploatare a vehiculelor și economiile valorii de timp. Beneficiile de siguranță nu au fost incluse în analizele principale datorită unei lipse de date, dar au fost luate în considerare în mod indicativ, ca parte a testului de sensibilitate.

Rezultatele modelului de trafic a fumizat principalele date pentru evaluarea economică, acestea fiind în principal: (1) vehicule kilometru în funcție de tipul de drum și de tipul de vehicul; (2) vehicule oră în funcție de tipul de vehicul; (3) kilometru vehicul de drum generat în funcție de tipul de vehicul; și (4) ore vehicul de drum generat în funcție de tipul de vehicul.

Au fost calculate trei tipuri de beneficii ale utilizatorului : (1) economii din costul de operare a vehicolului (COV); (2) economii din valoarea timpului (VT) și (3) economii din costurile accidentelor.

Beneficiile COV și VT au fost calculate prin scăderea kilometrilor și a orelor vehiculelor in situația "cu proiect" din situația "fără proiect", pentru a produce economii de distanța și timp.

Toate rezultatele au fost obținute cu și fără proiect, pentru anii 2006, 2011, 2016, 2021 și 2026. Anul estimat pentru deschiderea variantei de ocolire este 2006, iar proiectul a fost evaluat la peste 20 de ani, ex. până în 2026. Datele pentru anii intermediari -altele decât cele specificate mai sus au fost interpolate.

Rata internă de rentabilitate economică a fost estimată la 16,6 %, valoarea netă actualizată a fost estimată la 9,92 milioane euro cu o rată de discount de 10% și valorea actuala/cost (VA/C) a fost estimată la 0,56.

Testul de sensibilitate a indicat o rată internă economică de rentabilitate solidă în ceea ce privește schimbările relevante în economiile de timp, economiile COV, costurile de construire, costurile de întreținere, economiile din reducerea accidentelor și valoarea reziduală.

10.

PRINCIPALELE ELEMENTE ALE ANALIZEI FINANCIARE

Deoarece măsura este publică și nu generează venituri financiare directe, nu a fost realizată nici o analiză financiară detaliată.

11.

ANALIZA IMPACTUL Ul ASUPRA MEDIULUl

Evaluarea impactului asupra mediului a fost finalizată în luna mai 2003 de către Consultantul angajat prin măsura de Asistență tehnică ISPA 2000/RO/16/P/PA/002. O consultare publică preliminară în bazele opțiunilor identificate pentru varianta de ocolire a fost efectuată pe 18 decembrie 2002 cu proprietarii utilităților din zonă, iar pe data de 3 aprilie 2003 cu locuitorii și toate celelalte instiutii interesate, cum ar fi autoritățile publice centrale și locale, ONG-urile și Inspectoratul pentru Protecția Mediului Timiș.

Permisul de mediu va fi emis cel mai probabil în luna martie 2006, în urma unei consultări finale a publicului, pe baza evaluării impactului asupra mediului și a opțiunii alese pentru varianta de ocolire.

Motivul întârzierii aparente în obținerea permisului de mediu se datorează modificării legislației românești, care a fost armonizată cu Directivele Europene de Mediu în 2004, cu privire la perioadele de timp și procedurile pentru obținerea permisului de mediu, consultarea publică, etc. Ca urmare, perioadele de timp pentru consultarea direcțiilor tehnice ale Agențiilor de mediu și a Ministerului Mediului au fost extinse și de aceea permisul de mediu nu a fost emis încă.

Conform Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor este puțin probabil ca proiectul să aibă efecte semnificative asupra conservării unui amplasament natural deoarece nu există nici o arie naturală protejată în vecinătatea variantei de ocolire Lugoj și nu există nici un amplasament Natura 2000 prevăzut în zonă.

12.

COST ȘI ASISTENȚĂ

(în euro)

Cost total

26.510.000

Contribuția sectorului privat

Cheltuieli neeligibile

2.760.000

Total cheltuieli eligibile

23.750.000

Asistență ISPA

17.812.500

Rata asistenței

%

75

-

Defalcarea orientativă a costurilor

Element

Costuri totale

Costuri

Costuri

neeligibile

eligibile

Lucrări:

- Construirea variantei de ocolire Lugoj

18.990.000

18.990.000

Asistență tehnică:

- Supervizare

2.500.000

2.500.000

- Asistență tehnică pentru evaluarea ofertelor de către evaluatori independenți

100.000

100.000

Cheltuieli neprevăzute (10%)

2.160.000

2.160.000

Costuri neeligibile (achiziții terenuri, impozite/taxe etc.)

2.760.000

2.760.000

Total

26.510.000

2.760.000

23.750.000

Costurile neeligibile includ achiziția de terenuri

(ex. elaborarea

documentației

cadastrale, taxele

solicitate de Oficiul de Cadastru, achiziția terenului) și taxe publice/impozite (ex: comisioane bancare, taxe pentru emiterea acorduri/avize și o taxă de 0.7% solicitată de Inspectoratul de Stat în Construcții).

13.

IMPLICAREA INSTITUȚIILOR FINANCIARE INTERNAȚIONALE (IFI)

Construcirea variantei de ocolire Lugoj face parte din etapa a IV-a a programului de reabilitare a drumurilor din România, care primește suport financiar substanțial de la BEI și ISPA, iar Banca Japoneză pentru Cooperare Internațională fumizează finanțare pentru sectorul dintre Timișoara și Lugoj. Totuși, nici o cofinanțare IFI nu este prevăzută pentru această măsură, care va fi finanțată din fonduri ISPA și din fonduri ale Guvernului României.

14.

CONDIȚII SPECIFICE REFERITOARE LA MĂSURĂ

Vezi articolul 8 din memorandumul de finanțare.

15.

PLANUL DE ACHIZIȚII

Lucrările vor fi implementate conform planului de achiziții prezentat în anexa nr. I.a.

Anexa I a

Plan de achiziții provizoriu

Licitația nr.

Descrierea lucrărilor și a serviciilor ce trebuie contractate

Tipul contractului (lucrări, achiziții sau servicii)

Luna prevăzută pentru lansarea licitației (luna/ anul)

Rata de rambursare a facturilor aferente contractului specific

1

Construcția variantei de ocolire Lugoj

Lucrări

februarie 2006

75

o/o

2

Asistență tehnică, supraveghere

Servicii

ianuarie 2006

75

o/o

Altele

Asistență tehnică pentru evaluarea ofertelor de către evaluatori independenți (membri votanți)

Servicii

noiembrie 2005

75

o/o

Condițiile specifice pentru acordarea contractelor vor fi disponibile în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene și/sau pe internet.

Măsura ISPA nr. 2004/RO/16/P/PA/001

MEMORANDUM DE FINANȚARE

între Comisia Europeană și Guvernul României privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin

Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura

ăAsistență tehnică pentru suport instituțional

și

pentru elaborarea unui plan general de transport în România"

MEMORANDUM DE FINANȚARE

Comisia Europeană, denumită în continuare ăComisia", acționând în numele și pentru Comunitatea Europeană, denumită în continuare ăComunitatea", reprezentată de dl. Graham Meadows, Directorul General pentru Politici Regionale,

pe de o parte, și

Guvernul României, denumit în continuare ăBeneficiarul", pe de altă parte,

AU CONVENIT URMĂTOARELE:

Anexa nr

I

Descrierea măsurii

Asistență tehnică pentru suport instituțional și pentru elaborarea unui Plan General de Transport în România

Numărul măsurii:

2004/RO/16 P/PA/001

1.

DENUMIREA MĂSURII

,,Asistență tehnică pentru suport instituțional și elaborarea unui Plan General de Transport"

2.

AUTORITATEA CARE PREZINTĂ CEREREA

(Coordonatorul Național ISPA)

2.1.

Denumirea:

2.2.

Adresa:

2.3.

E-mail:

Ministerul Finanțelor Publice

Bd. Libertății nr. 12, sector 5, cod 050741, București, România

eugen.teodorovici@mfinante.gv.ro

3.

AUTORITATEA RESPONSABILĂ CU IMPLEMENTAREA

(conform celor definite în secțiunea II (2) din anexa nr. III.2)

3.1.

Denumirea:

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului

3.2.

Adresa:

Bd. Dinicu Golescu nr. 38, Sector 1, București

3.3.

E-mail:

pharel@mt.ro

4.

BENEFICIARUL FINAL

(în cazul în care acesta este vorba de o altă autoritate decât cea menționată la pct. 3)

4.1.

Denumirea: Același ca la punctul 3.1

4.2.

Adresa: Aceeași ca la punctul 3.2

4.3.

E-mail: Același ca la punctul 3.3

5.

LOCALIZAREA

5.1.

Țara beneficiară: România

5.2.

Regiunea:

nu este cazul

6.

DESCRIERE

Măsura include două componente interconectate prin care se oferă asistență tehnică pentru suport instituțional și, respectiv pentru elaborarea unui Plan General de Transport.

Componenta 1 - Suport institutional

Componenta de Suport instituțional va sprijini Agențiile de hnplementare ISPA din domeniul transporturilor în executarea tuturor sarcinilor ce le revin în privința coordonării, monitorizării și aprobării serviciilor consultanților numiți pentru fiecare dintre cele patru proiecte separate de asistență tehnică de transport:

Asistență tehnică pentru elaborarea unui Plan General de Transport;

Asistență tehnică pentru pregătirea de proiecte feroviare pentru Fondul de Coeziune; Asistență tehnică pentru pregătirea de proiecte rutiere pentru Fondul de Coeziune; Asistență tehnică pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno - bulgar al Dunării și studiile adiacente.

Proiectul de Asistență tehnică pentru ăElaborarea unui Plan General de Transport" face parte, împreună cu proiectul ăSuport instituțional", din acest memorandum de finanțare (aceeași autoritate responsabilă cu implementarea), în timp ce, pentru celelalte trei proiecte de asistență tehnică vor fi memorandumuri de finanțare diferite (autorități responsabile cu implementarea diferite).

Activitățile principale din componenta 1, ,,Suport instituțional", includ:

(a)

Monitorizarea

continuă

a

respectării

calendarului

de

proiectare

al

consultantului

ș1 solicitarea de măsuri corective în caz contrar;

(b)

Asigurarea de reacții și decizii privind implementarea, corecte din punct de vedere profesional și în timp util din partea clientului pentru a permite proiectanților să se încadreze în orarul stabilit;

(c)

Asigurarea că fiecare contract este implementat și finalizat în concordanță cu termenii de referință aferenți;

(d)

Verificarea și asigurarea că soluțiile de proiectare propuse în cadrul fiecărui contract sunt eficiente din punctul de vedere al costului, valabile din punct de vedere tehnic și în concordanță cu standardele aplicabile;

(e)

Asigurarea că aspectele legate de protecția mediului sunt integrate în întregime în soluțiile proiectului;

(f)

Asigurarea că documentele de licitație sunt adecvate pentru o licitație competitivă internațională;

(g)

Training și transfer de expertiză;

(h)

Verificarea statutară a proiectării în concordanță cu cerințele specifice ale legislației naționale.

Componenta 2 - Plan General de Transport

Planul General de Transport este un document strategic, ce reprezintă baza tuturor activităților viitoare de planificare în sectorul de transporturi.

Planul va asigura o distribuție echilibrată între modurile de transport și se va referi la adaptarea și dezvoltarea capacității infrastructurii precum și la îmbunătățirea serviciilor de transport și la toate celelalte aspecte instituționale considerate relevante:

•

Rețeaua Trans - Europeană (noi conexiuni, secțiuni și facilități);

•

Realizarea Programului Operațional Sectorial pentru infrastructura de transport;

•

Întreținerea infrastructurii și promovarea intermodalității;

•

Estimarea rolului infrastructurii în dezvoltarea economică;

•

Îmbunătățirea siguranței;

•

Reducerea costurilor, îmbunătățirea eficienței sistemului de transport și alte obiective specifice.

Principalele activități vizate a fi realizate în cadrul Asistenței tehnice pentru elaborarea unui Plan General de Transport includ:

(a)

Pregătirea unei strategii pentru sectorul transporturi;

(b)

Elaborarea și particularizarea unui model de transport multi - modal ș1 achiziția unui software de model de transport;

(c)

Dezvoltarea într-o primă fază a unui plan general pentru proiectele de interes național;

(d)

O a doua fază în identificarea de proiecte, acoperind în principal proiecte la nivel regional/local;

(e)

Evaluarea strategică a impactului de mediu pentru planurile de investiții;

(f)

Informare și publicitate.

Obiectivul final al acestui Plan General este obținerea validității conceptuale pe termen mediu și lung și al unei referințe stabile pentru realizarea lucrărilor de infrastructură.

Planul General va reflecta în mod pozitiv prioritățile stabilite pentru România, și anume axele 7, 18 și 22 precum și rețeaua TEN-T.

Termenii de referință pentru fiecare componentă trebuie să fie aprobați mai întâi de Comisie. Țara beneficiară este autoritatea contractantă. Comisia va primi rapoarte la două luni de la îndeplinirea sarcinilor individuale.

7.

OBIECTIVE

Obiectivele generale

ale celor două componente sunt:

(1)

Sporirea capacității administrative a Agențiilor de Implementare ISPA în sectorul transporturi în perspectiva pregătirii pentru Fondul de Coeziune;

respectiv,

(2)

Stabilirea unei baze strategice ș1 coerente pentru programarea investițiilor în sectorul transporturi pe termen mediu.

Obiectivele specifice

ale celor două componente sunt:

(1)

Asigurarea de suport instituțional pentru sprijinirea Agențiilor de Implementare ISP A din sectorul transporturi în asigurarea implementării în bune condiții a celor patru proiecte de asistență tehnică menționate mai sus;

respectiv

(2)

Sprijinirea autorităților române în elaborarea unui Plan General de Transport.

Rezultatele

așteptate prin implementarea celor două componente sunt:

(1)

Coordonarea, monitorizarea și aprobarea serviciilor consultanților numiți pentru fiecare din cele patru proiecte de asistență tehnică din domeniul transporturilor (Planul General de Transport, Pregătirea portofoliului de proiecte pentru Fondul de Coeziune în sectorul feroviar, Pregătirea portofoliului de proiecte pentru Fondul de Coeziune în sectorul rutier și Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre);

respectiv

(2)

Planul General de Transport.

8.

IMPLEMENTAREA LUCRĂRILOR DE PREGĂTIRE A PROIECTULUI

Program orientativ de lucru:

Componentă

Data începerii

Data finalizării

Asistență tehnică Sprijin instituțional

decembrie 2005

iunie 2008

Asistență tehnică Plan General de Transport

decembrie 2005

aprilie 2007

Expertiză pe termen scurt pentru evaluarea ofertelor pentru cele două asistențe tehnice

Trimestrul 3/2005

Trimestrul 4/2005

9.

COSTURI ȘI ASISTENȚĂ (în euro).

Cost total

Contribuția sectorului privat

Cheltuieli neeligibile

Total cheltuieli eligibile

Asistență ISPA

Rata asistenței

o/o

5.926.500

-

6.500

5.920.000

5.032.000

85

Defalcarea orientativă a costurilor:

Descriere

Cost (euro)

1. Asistență tehnică

1.1. Suport instituțional

3.317.000

1.2. Plan General de Transport

2.503.000

1.3. Expertiză pe termen scurt pentru evaluarea ofertelor pentru AT

100.000

Total

5.920.000

10.

IMPLICAREA INSTITUȚIILOR FINANCIARE INTERNAȚIONALE

Nu este prevăzută nici o implicare a instituțiilor financiare internaționale în cofinanțarea măsurii ISPA în acest stadiu.

Anexa I a

Plan de achiziții provizoriu

Nr. licitației

Descrierea lucrărilor și a serviciilor ce urmează a fi contractate

Tipul contractului (lucrări, achiziții sau servicii)

Data prevăzută pentru lansarea licitației

(luna/ anul)

Rata de rambursare a facturilor aferente contractului specific

1

Asistență tehnică pentru sprijin instituțional

Servicii

trimestrul 3/2005

85%

2

Asistență tehnică pentru elaborarea Planului General de Transport

Servicii

trimestrul 3/2005

85%

3

Experți pe termen scurt, membri votanți independenți ai comisiilor de evaluare

Servicii

trimestrul 3/2005

85%

Măsura ISPA nr. 2004/RO/16/ P/PA/002

MEMORANDUM DE FINANȚARE

între Comisia Europeană și Guvernul României privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin

Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura

ăAsistență tehnică privind elaborarea portofoliului de proiecte pentru Fondul de coeziune în sectorul rutier, în România"

MEMORANDUM DE FINANȚARE

Comisia Europeană, denumită în continuare "Comisia", acționând în numele și pentru Comunitatea Europeană, denumită în continuare "Comunitatea", reprezentată prin dl. Graham Meadows, Director General pentru Politici Regionale, ,

pe de o parte, și

Guvernul României, denumit în continuare "Beneficiarul" pe de altă parte,

AU CONVENIT URMĂTOARELE:

Anexa I

Descrierea măsurii

Asistență tehnică privind elaborarea portofoliului de proiecte pentru Fondul de Coeziune în sectorul rutier

Numărul măsurii: 2004/RO/16/P/PA/002

1.

DENUMIREA MĂSURII

"Asistență tehnică privind elaborarea portofoliului de proiecte pentru Fondul de Coeziune în sectorul rutier"

2.

AUTORITATEA CARE PREZINTĂ CEREREA

(Coordonator Național ISPA)

2.1.

Denumirea:

Ministerul Finanțelor Publice

2.2.

Adresa:

E-mail:

Bd. Libertății nr. 12, Sector 5, București, România

eugen.teodorovici@mfinante.gv.ro

3.

AUTORITATEA RESPONSABILĂ

cu

IMPLEMENTAREA

(conform celor definite la pct. 2 din secțiunea a II-a din Anexa nr. 111.2)

3.1.

Denumirea:

Compania Națională de Autostrăzi ș1 Drumuri Naționale din

3.2.

Adresa:

România

Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sector

1,

București

3.3

E-mail:

ispa@andnet.ro

4.

BENEFICIARUL FINAL

(în cazul în care este vorba de o altă instituție decât autoritatea menționată la punctul 3)

4.1.

Denumirea:

vezi pct. 3.1

4.2.

Adresa:

4.3.

E-mail:

vezi pct. 3.2

vezi pct. 3.3

5.

LOCALIZAREA

5.1.

Țara beneficiară :

5.2.

Regiunea:

România

nu este cazul

6.

DESCRIERE

6.1.

Introducere

Această măsură ISPA de asistență tehnică vizează pregătirea de proiecte de infrastructură în sectorul rutier spre a fi propuse pentru finanțare prin Fondul de Coeziune.

Primul set de proiecte de infrastructură rutieră prevăzut cuprinde proiecte localizate în cadrul rețelei de transport transeuropene (TEN-T) și în cadrul Coridorului IV (ramura de nord) și constituite un sector important al "Autostrăzii Nădlac-Sibiu", care este parte componentă a proiectului

Prioritatea

Europeană

nr. 7 "Traseul autostrăzii Igoumenitsa/Patra-Athena-Sofia-Budapesta". În plus, această măsură stabilește ipotezele de lucru pentru al doilea set de proiecte de infrastructură rutieră pentru Coridorul IV (Sibiu-Pitești) și Coridorul IX.

Pentru a dezvolta o rețea rutieră sigură și modernă, care să răspundă cererii de transport în creștere și pentru a se conforma Directivelor UE, România a des:f'așurat, începând cu 1993, un program substanțial de reabilitare a infrastructurii rutiere, cu asistență financiară acordată din partea Instituțiilor Financiare Internaționale și a Comisiei Europene (prin instrumentele de finanțare ISPA și PRARE).

Până de curând s-a acordat atenție în principal reabilitării rețelei existente de drumuri naționale (de exemplu, pregătirea infrastructurii rutiere pentru a suporta vehicule cu încărcătură de 11,5 tone sarcină pe osie, întreținerea adecvată, eliminarea blocajelor de trafic, măsuri de siguranță a traficului etc.); totuși, dezvoltarea coridoarelor de transport transeuropene, reprezintă o prioritate internațională stabilită printr-un număr de acorduri și inițiative internaționale cum ar fi: Rețeaua de Transport Transeuropeană

(TEN-T),

Autostrada

Transeuropeană

nord-sud

(TEM),

acorduri interguvernamentale și memorandumuri pentru Coridoarele de transport europene nr. IV, VII, VIII, IX și X etc., iar România s-a angajat să-și onoreze obligațiile față de acest scop european comun.

Ramura de nord a Coridorului IV este sectorul rutier care leagă Nădlac (granița ungară) de Constanța (Marea Neagră) și traversează orașele Nădlac-Arad-Timișoara-Lugoj-Deva-Orăștie-Sibiu-Pitești­ București-Constanța.

Măsura va contribui la îmbunătățirea accesului și a conexiunilor către și în interiorul României.

6.2.

Asistența tehnică

În principal, asistența tehnică va fi fumizată prin intermediul a două contracte de servicii, după cum este menționat mai jos:

-

Contractul nr. I, elaborarea proiectului tehnic și a documentației de licitație, care include în principal:

•

Pitești-Nădlac:

Revizuirea

studiilor

existente

aferente

coridorului

ș1 actualizarea analizei cost-beneficiu;

•

Nădlac-Arad:

Proiectul tehnic de detaliu și documentația de licitație;

•

Orăștie-Sibiu:

Proiectul tehnic de detaliu și documentația de licitație;

•

Varianta de ocolire Sebeș:

Revizuirea și actualizarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic și a documentației de licitație;

•

Lugoj-Deva:

Proiectul tehnic de detaliu și documentația de licitație;

•

Asistență pe parcursul licitației de lucrări;

•

Studiu pentru elaborarea strategiei de întreținere a autostrăzilor;

•

Studiu pentru elaborarea sistemului de transport inteligent pentru drumuri;

•

Elaborarea specificațiilor tehnice/normelor pentru drumuri și poduri;

Contractul nr.2: Sectorul rutier Sibiu-Pitești și elaborarea studiului referitor la Coridorul IX, care în principal include:

•

Sibiu-Pitești : Studiile de fezabilitate și de evaluare a impactului asupra mediului;

•

TEN-T Coridorul IX: Studiul de prefezabilitate.

În

plus, asistența tehnică pe termen scurt va fumiza membri evaluatori independenți, în procesul de evaluare a ofertelor, pentru cele două contracte de servicii menționate anterior.

6.3.

Informații generale

Sectorul rutier

Nădlac-Arad

(38 km) este prevăzut a fi propus spre finanțare prin Fondul de Coeziune cu un cost estimat de aproximativ 150 milioane euro și o perioadă de construcție prevăzută pentru 2007-2013.

Sectorul rutier

Arad-Timișoara

(57 km) și

varianta de ocolire Arad

sunt finanțate printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiții în valoare de 200 milioane euro și semnat la sfârșitul anului 2003. Perioada de construcție este prevăzută pentru intervalul 2007-2009.

Pentru sectorul rutier

Timișoara-Lugoj

(31 km) un acord de împrumut se află în negociere între Guvernul României și Banca Europeană de Investiții. Costul estimat al proiectului este 124 milioane euro iar perioada de construcție este prevăzută pentru intervalul 2008-2011.

Sectorul rutier

Lugoj-Deva

(91 km) a fost propus pentru finanțare din partea Băncii Germane (Deutsche Bank), are un cost estimat la 638 milioane euro și o perioadă de construcție prevăzută pentru intervalul 2009-2011.

Costurile estimate pentru sectorul rutier

Deva-Sibiu

(116,2 km, din care lungimea variantelor de ocolire pentru Deva, Orăștie și Sebeș este 40.2 km) sunt de 863 milioane euro. Sectorul rutier

Orăștie-Sibiu

este propus spre finanțare prin Fondul de Coeziune.

Sectorul rutier

Sibiu-Pitești

(147 km) este estimat la 1,26 miliarde iar lucrările de construcție sunt prevăzute a se încheia în anul 2015 (al doilea set de proiecte).

Pentru

varianta de ocolire Sibiu

(23,5 km), execuția lucrărilor a început în octombrie 2003 și este estimată a se finaliza în octombrie 2006. Proiectarea în cazul acestui proiect a fost finanțată printr-un program PRARE iar execuția lucrărilor este finanțată prin ISPA și de către Guvernul României.

Pentru

varianta de ocolire Pitești

(15,2 km), execuția lucrărilor a început în anul 2004 cu finanțare asigurată printr-un împrumut acordat de BERD.

Varianta de ocolire Deva-Oraștie

(32,8 km) a fost aprobată în anul 2004 de către Comisia Europeană, pentru a fi finanțată prin programul ISPA cu un cost total eligibil în valoare de 151,6 milioane euro.

7.

OBIECTIVE

Obiectivele generale ale acestei măsuri de asistență tehnică ISPA sunt:

să asiste și să sprijine România în transformarea economiei sale pe durata procesului de aderare la UE, în special în ceea ce privește dezvoltarea coridoarelor de transport prioritare;

- să sprijine dezvoltarea rețelei de autostrăzi din România.

Obiectivul specific constă în stabilirea unui portofoliu de proiecte de infrastructură rutieră, situate pe Coridorul IV TEN-T (ramura de nord), pentru finanțarea prin Fondul de Coeziune, în vederea pregătirii aderării României la UE prevăzută pentru anul 2007. Portofoliul de proiecte va include un prim set de proiecte ale căror licitații de lucrări sunt prevăzute spre a fi lansate în primăvara anului 2007, iar al doilea set de proiecte va fi lansat mai târziu.

Măsura va contribui la dezvoltarea Coridorului IV paneuropean, ramura de nord, precum și a Coridorului IX, prin asigurarea unei calități superioare a infrastructurii, așa cum este definită în Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului European din 23 iulie 1996, cu privire la Normele Comunității pentru dezvoltarea rețelei de transport transeuropean.

Planul Național pentru Adoptarea Aquis-ului, versiunea 2001, prevede continuarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naționale și construcția variantelor de ocolire, ca priorități pe termen mediu în domeniul transporturilor.

8.

PREGĂTIREA PROIECTULUI ȘI IMPLEMENTAREA

Programul orientativ de lucru:

Componentă

Data începerii

Data finalizării

Contract nr. l

decembrie 2005

martie 2007

(+ asistența în timpul desfășurării

procesului de licitație: trimestrul

2 + trimestrul 3/2007)

Contract nr.2

decembrie 2005

decembrie 2006

9.

COSTURI ȘI ASISTENȚĂ

(în euro)

Cost total

81.694.478

Contribuția sectorului privat

Cheltuieli neeligibile

65.859.978

Cheltuieli eligibile totale

15.834.500

Asistență ISPA

13.459.325

Rata asistenței

%

85

-

Planul de achiziții provizoriu

120

Anexa II

PLAN

FINANCIAR

(pe

baza

angajamentelor de la bugetul

UE)

Anexa I a

Plan de achiziții provizoriu

Licitația nr.

Descrierea lucrărilor și a serviciilor ce trebuie licitate

Tipul contractului (lucrări, achiziții sau servicii)

Data prevăzută pentru lansarea licitației (lună/an)

Rata de ralllhursare a facturilor aferente contractului specificat

1

Contract nr.l Asistență tehnică pentru studiul de fezabilitate, proiectul tehnic final, desenele de

execuție

Șl

documentația de licitație pentru 4 sectoare rutiere

Servicii

trimestrul 1/2006

75%

2

Contract nr.2: Asistență tehnică pentru studiul de fezabilitate, proiectul tehnic final, desenele de

execuție și documentația de licitație pentru 4 variante de ocolire

Servicii

trimestrul 1/2006

75%

3

Contract nr.3: Asistență tehnică privind fumizarea de experți independenți pentru verificarea autorizată a documentelor tehnice elaborate în cadrul contractelor nr.

1

și nr. 2

Servicii

trimestrul 1/2006

75%

Altele

Selectarea experților

pe termen

scurt ca membri votanți în comisiile

de evaluare a ofertelor de asistență tehnică menționate

Servicii

2006

75%

Condițiile specifice pentru acordarea contractelor vor fi disponibile în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene și/sau pe internet.

(pentru contractele care sunt numai parțial acceptate ca fiind eligibile pentru finanțarea acordată prin ISPA, rata rambursării este calculată prin aplicarea procentului costului acceptat ca eligibil înmulțită cu rata asistenței pentru măsură).

149

Asistența tehnică privind elaborarea portofoliului de proiecte pentru Fondurile Structurale în sectorul rutier, localizate în regiunile de nord-vest, nord-est, est, sud-est, sud și în centrul României

Măsura ISPA nr. 2004/RO/16/P/PE/005

MEMORANDUM DE FINANȚARE

între Comisia Europeană și Guvernul României privind asistența f"manciară nerambursabilă acordată prin

Instnnnentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura

ăModernizarea sistemelor de apă potabilă și canalizare și construirea unei stații noi de epurare a apelor uzate în Galați, România"

MEMORANDUM DE FINANȚARE

Comisia Europeană, denumită în continuare "Comisia", acționând în numele și pentru Comunitatea Europeană, denumită în continuare "Comunitatea", reprezentată prin dl. Graham Meadows, Director General pentru Politici Regionale,

pe de o parte, și

Guvernul României, denumit în continuare "Beneficiarul", pe de altă parte,

AU CONVENIT URMĂTOARELE:

Anexa nr

I

Descrierea măsurii

Modernizarea sistemelor de apă potabilă

și

canalizare

și

construirea unei noi stații de epurare a apelor uzate în Galați, România

Codul măsurii: 2004/RO/16/P/PE/005

1.

DENUMIREA MĂSURII

"Modernizarea sistemelor de apă potabilă și canalizare ș1 construirea unei noi stații de epurare a apelor uzate în Galați, România"

2.

AUTORITATEA CARE PREZINTĂ CEREREA

(Coordonator Național ISPA)

2.1.

Denumirea:

2.2.

Adresa:

Ministerul Finanțelor Publice

Dl. Istvan Jakab, Secretar de Stat, Ministrul Finanțelor Publice Strada Apolodor nr.17, Sector 5, București, România

3.

AUTORITATEA RESPONSABILĂ CU IMPLEMENTAREA

(conform celor definite în secțiunea II (2) din anexa nr. 111.2)

3.1.

Denumirea:

3.2.

Adresa:

în cooperare cu :

3.3.

Denumirea:

3.4.

Adresa:

Oficiul de Plăți și Contractare PRARE, Ministerul Finanțelor Publice Bd. Mircea Vodă nr. 44, Sector 3, București, România

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor

Bd. Libertății nr. 12, Sector 5, București, România.

4.

BENEFICIARUL FINAL

(în cazul în care este un alt orgamsm decât autoritatea menționată la pct. 3)

4.1.

Denumirea:

4.2.

Adresa:

S.C. APA CANAL S.A. Galați

Str. Brâncoveanu nr. 2, Galați, România

5.

LOCALIZAREA

5.1.

Țara beneficiară: România

5.2.

Regiunea:

Județul Galați

6.

DESCRIEREA

6.1.

Generalități

Măsura constă în investiții în sistemul de tratare și distribuție a apei potabile și în sistemul de colectare și epurare a apei uzate din Galați - oraș situat pe Dunăre, în apropiere de Delta Dunării și de granița cu Ucraina, în partea de est a României.

Se apreciază că populația din Galați va ramâne constantă până în anul 201O, în jurul valorii de

300.000 de locuitori, după ce a înregistrat o descreștere cu 10% în perioada 1992-2002. Creșterea ulterioară a populației s-a datorat cu precădere angajărilor din industria prelucrării oțelului, în cadrul ISPAT-SIDEX, unitate care a fost restructurată în ultimii 10 ani și transformată într-o companie privată.

Reabilitarea rețelelor de apă și apă uzată din municipiul Galați reprezintă o necesitate urgentă. Stabilitatea solului (loess) pe care a fost construit în mare parte orașul, este foarte mult influențată de pierderile din rețea și de nivelul infiltrațiilor provenite din sistemul de canalizare.

Pierderile din rețeaua de alimentare cu apă sunt în jur de 43%. Acestea se datorează în principal scurgerilor și conductelor sparte din rețeaua de alimentare cu apă. O mare parte din rețelele de apă au o vechime de peste 50 de ani. Astfel, solurile locale (loess) își pierd din duritate în contact cu apa provenită din rețele și, în final, conduc la degradarea structurilor diverselor tipuri de proprietăți constituite pe acestea.

Referitor la sistemul de apă uzată, există doar câteva guri de descărcare în Dunăre și în râul Siret, fără însă a exista și facilități de epurare a acestora. Apa uzată este colectată în sistem combinat și este foarte diluată. Nivelul infiltrațiilor în sistemul de canalizare este în jur de 50%, respectiv 78.000 m 3

/zi.

Responsabilitatea pentru gestionarea serviciilor de apă și canalizare aparține S.C. APA CANAL S.A., societate comercială aflată în întregime în proprietatea Primăriei Galați. Această companie a fost înregistrată în data de 5 noiembrie 2004, ulterior separării de vechea companie de utilități publice APATHERM, ce funcționa în sistem mixt.

În

prezent S.C. APA CANAL S.A. își desîașoară activitatea strict în domeniul managementului apei potabile și cel al apei uzate, la nivelul municipiului Galați. Prin intermediul acestei restructurări, Primăria Galați a asigurat viabilitatea financiară a beneficiarului final pentru această măsură și, totodată, managementul eficient al noilor facilități.

Municipiul Galați beneficiază, de asemenea, de măsura ISPA 2003/RO/16/P/PE/027 în sectorul deșeurilor solide. Ambele măsuri sunt legate prin necesitatea existenței facilităților de depozitare a nămolului provenit de la stația de epurare și a sistemelor de tratare a levigatului pretratat.

Măsura ISPA are la bază un Plan de Gospodărire care prevede îndeplinirea conformității cu prevederile acquis-ul comunitar în domeniul protecției mediului înconjurător prin intermediul a două faze de investiții. Această măsură reprezintă faza I și privește îmbunătățirea substanțială a rețelelor, crearea facilităților de colectare a apei uzate și de epurare primară a apei uzate, contribuind în același timp și la îmbunătățirea situației financiare și instituționale a sistemului de management al apei potabile și al apei uzate pentru municipiul Galați. Cea de a II-a fază din Planul de Gospodărire include reabilitarea ulterioară a rețelelor de alimentare cu apă potabilă și a rețelelor de canalizare, precum și extinderea facilităților epurare în concordanță cu cerințele comunitare în ceea ce privește condițiile de descărcare pentru zonele sensibile.

6.2.

Componentele măsurii

În cadrul acestei măsuri ISPA sunt incluse următoarele componente:

a)

Îmbunătățirea eficienței producției de apă potabilă, a facilităților de pompare și de stocare

Investițiile privind eficientizarea producției de apă potabilă vor fi realizate ulterior revizuirii soluției de proiectare a capacității de producție pentru apa potabilă, în concordanță cu modelul hidraulic actualizat pentru sistemul de apă potabilă; aceste investiții acoperă înlocuirea valvelor pneumatice și electrice, a panourilor electrice de control, a software-ului, a echipamentelor de colectare a informațiilor în Stația de tratare Tiglina 2, precum și delimitarea zonelor de presiune în rețea.

Ca parte a activității de delimitare a zonelor de presiune în rețea, investițiile includ și reabilitarea a patru stații principale de pompare, construirea a două rezervoare cu o capacitate totală de stocare de

13.000 m 3

și aproximativ 10 stații auxiliare de pompare, pentru a fumiza capacitatea necesară și pentru îmbunătățirea eficienței în zonele de presiune stabilite .

Opțiunea de a închide Stația de tratare a apei potabile nr. 1 va fi analizată ca posibilitate de îmbunătățire a eficienței producției de apă potabilă.

În plus, un număr de conducte magistrale din oraș vor fi înlocuite, îmbunătățindu-se astfel flexibilitatea sistemului de operare între cele două surse de apă; lungimea estimată de conducte magistrale noi și reabilitate este în jur de 4,5 km conductă cu diametrul de 600-800 mm.

b)

Lucrări de reabilitare a rețelei de apă potabilă și de canalizare

Pierderile de apă ce depășesc în prezent 59.000 m 3 /zi vor fi reduse până la un nivel de aproximativ

28.000 m 3 /zi în 2009 și vor ajunge în jur de 22.000 m 3 /zi în 2015, după finalizarea celei de a II-a faze de investiții, așa cum este prezentat în Planul de Gospodărire.

Apa potabilă sub presiune este distribuită de-a lungul a 690 km de conducte (inclusiv branșamente). Lucrările prevăzute în cadrul acestei măsuri vor avea un impact semnificativ asupra reducerii scurgerilor existente și, implicit, asupra calității apei potabile, asupra gradului de deteriorare a structurilor datorat stabilității reduse a solurilor (loess) și asupra reducerii infiltraților în rețeaua de canalizare. Aceste lucrări vor contribui la reducerea semnificativă a cantității de apă necontorizată și vor eficientiza consumul de energie. Îmbunătățirea eficienței sistemului de management al apei va întări capacitatea instituțională și financiară a managementului resurselor de apă în Galați, considerată un factor cheie pentru o implementare și o întreținere adecvată a investițiilor, în vederea conformării cu legislația comunitară din domeniul apei potabile și al apei uzate.

Măsura va include reabilitarea conductelor magistrale de la câmpul de captare prin înlocuirea a 11 km de conductă variind ca diametru între 600 și 1 OOO

mm.

Pentru a reduce considerabil pierderile curente de apă potabilă se propune înlocuirea a aproximativ 70 km de conducte grav afectate cu polietilenă de înaltă densitate (HDPE) sau alt material adecvat (în funcție de dimensiunea conductelor), utilizându-se conducte cu diametre variind între 50 și 600

mm. Reducerea pierderilor de apă va determina, de asemenea, și îmbunătățirea stabilității solului și, în consecință, a clădirilor din municipiul Galați.

Pentru a menține în rețea un echilibru al valorilor clorului rezidual, măsura va include totodată și construirea a circa patru stații auxiliare de clorinare.

Construirea și exploatarea corectă a acestei componente presupune achiziționarea de echipament pentru cartografiere digitală/Sistemul Informațional Geografic (GIS), precum și a unei unități mobile de detectare a scurgerilor ce va permite o identificare mai precisă a acestora. GIS este

compus din hardware, software și include instrumente de modelare a rețelei. Cartografierea/GIS vor fi folosite atât pentru rețelele de apă, cât și pentru cele de canalizare. Cu ajutorul debitmetrelor electromagnetice, acest echipament va îmbunătăți controlul scurgerilor, precum și viteza și calitatea reparațiilor. Instrumentele de măsură adiționale, în număr suficient, vor oferi detalii specifice privind regimul hidraulic. Buna gestiune a presiunii poate determina eficientizarea managementului conductelor și utilităților. O extindere a campaniei de contorizare, demarată în cadrul unui program național, este, de asemenea, avută în vedere.

c)

Reabilitarea și extinderea rețelei de canalizare

Sistemul actual de colectare a apelor uzate, având o lungime de 480 km, se află într-o stare de uzură avansată. Nivelul de infiltrații ridicat (în jur de 50%) determină o diluare accentuată a apei uzate și determină creșterea costurilor aferente viitorului sistem de pompare și epurare.

Investițiile din cadrul acestei măsuri se concentrează în principal pe modernizarea a 21 km din cadrul rețelei de canalizare, conductele variind ca diametru (200-800mm) și formă, marea majoritate fiind operaționale de peste 50 de ani. De asemenea, măsura va include extinderea rețelei de canalizare cu aproape 14 km (cu diametrul între 80-200 mm), prin racordarea străzilor aflate în afara acesteia, ce vor deservi aproximativ 7.000 de locuitori.

În prezent, infiltrațiile sunt estimate la 78.000 m 3 /zi, previzionându-se o scădere a acestora datorată reducerii pierderilor de apă potabilă și modernizării rețelei de canalizare, până la cca. 42.000 m 3 /zi până în anul 2009. În faza următoare, investiții suplimentare în rețeaua de canalizare vor determina o reducere a nivelului infiltrațiilor până la 30.000 m 3 /zi până în anul 2015. Acestea vor reprezenta circa 30% din volumul precipitațiilor în sezonul secetos.

Pentru construirea și exploatarea corectă a componentei de canalizare se impune achiziționarea echipamentului de întreținere necesar creșterii eficienței operaționale, de exemplu: 1) unitate mobilă pentru curățarea canalizării, incluzând echipament pentru televiziune cu circuit închis (CCTV) și 2) extractor mobil de nămol.

Componenta de asistență tehnică va conține atât un studiu de proiectare hidraulică ce va include un model actualizat de simulare calibrată a rețelelor de apă și apă uzată, cât și o strategie adecvată de modernizare.

d)

Noul colector de interceptare

Investițiile din cadrul acestei componente se concentrează în principal pe colectarea deversărilor de apă uzată din zonele de captare prin intermediul unei conducte situate de-a lungul Dunării, care transportă apa uzată la noua stație de epurare a apelor uzate. Acest sistem de colectare include aproximativ 8,3 km de canal de interceptare, conducte de deversare având diametre diferite (între 500 mm și 1.400 mm), aproximativ 1,6 km de conducte pentru conexiunile de apă uzată și apă pluvială și patru stații de pompare (dintre care două intermediare) pentru transferul apei uzate.

e)

Construirea sta,ției de epurare a apelor uzate

Noua stație de epurare a apelor uzate va fi construită în zona adiacentă principalei arii industriale a orașului, în apropierea gurii de vărsare a râului Siret în Dunăre, în amonte față de centrul municipiului Galați.

Terenul destinat construcției este deținut de administrația publică locală. Conformarea în totalitate a procesului de epurare cu aquis-ul comunitar referitor la mediul înconjurător se va realiza în două faze.

Faza I va fi proiectată și construită o stație de epurare, prevăzută cu treaptă primară pentru linia de epurare a apei și facilități pentru fermentarea anaerobă a nămolului produs. Proiectul va asigura că orice instalație adițională poate fi construită cu modificări minime. Nămolul fermentat va fi deshidratat înainte de a fi depozitat în noul depozit de deșeuri solide, construit prin măsura ISPA 2003/RO/P/PE/027. Particulele filtrate din apa uzată vor fi curățate și compactate înainte de depozitarea în noul depozit de deșeuri solide.

Cea de a II-a fază include modernizarea stației de epurare a apelor uzate până la treapta terțiară, pentru a se conforma cu prevederile legale în vigoare (până în 2015). Aplicația pentru finanțarea din fonduri europene a investițiilor din faza a 2-a, incluzând Planul de Gospodărire și studiul de fezabilitate, va fi pregătită în cadrul componentei de asistență tehnică a acestei măsuri ISPA.

Capacitatea de tratare primară a stației de epurare care va fi asigurată în faza I va fi în medie de

110.000 m 3 /zi debit mediu pe sezon secetos.

Tratarea primară va include facilități de măsurare a debitului, grătare rare și dese, bazine de decantare a nisipului și separatoare de grăsimi, camere de reglare a debitului și bazine de decantare primară, stații primare de pompare a nămolului, două rezervoare tampon, stații de deshidratare și îngroșare, rezervoare tampon de îngroșare a nămolului, un bazin de fermentare, rezervor de stocare gaze, SCADA, clădiri administrative cu laboratoare complet echipate și unități pentru controlul mirosurilor. Efluentul va fi deversat în râul Siret, la 900 m în amonte de confluența sa cu Dunărea.

f)

Asistență tehnică, supervizare în timpul implementării și publicitate

Componenta de asistență tehnică include:

F.1: Asistență tehnică pentru implementarea măsurii

Îmbunătățirea cunoștintelor despre managementul utilitătilor:

Sprijin acordat Unității de Implementare a Proiectului (UIP) în utilizarea sistemelor de cartografiere, SIG și a echipamentelor de modelare a rețelelor în vederea realizării unui inventar corespunzător al componentelor de rețea în ceea ce privește alimentarea cu apă potabilă și canalizarea;

Un studiu de proiectare hidraulică care să includă simulări actualizate ale rețelei calibrate de apă și apă uzată și strategii de reabilitare pe termen lung;

Un studiu de detectare a pierderilor și un plan de management pentru identificarea proiectelor prioritare;

Strategie de reducere a infiltrațiilor în vederea identificării proiectelor pe termen scurt și lung care să contribuie la reducerea infiltrațiilor și, implicit, a costurilor operaționale; Dezvoltarea unei strategii de operare și întreținere în vederea optimizării sistemului de management al utilităților.

Sprijin acordat UIP:

Întărirea capacității instituționale (capacitatea Unității de Implementare a Proiectului de a pregăti, implementa și monitoriza proiecte finanțate din fonduri internaționale), inclusiv analiza necesităților de instruire și programe de instruire la locul de muncă;

Actualizarea continuă a planului de acțiune pentru monitorizarea apelor uzate industriale, pe baza investigațiilor ulterioare și punerea în aplicare a conformității de pretratare și tratare, inclusiv sprijinirea și instruirea UIP. Pe baza dezvoltării ulterioare a procesului de tratare, planul de acțiune trebuie să reflecte în mod clar viitoarea strategie privind alegerea între conectarea apelor uzate industriale la stația de epurare a apelor uzate (și dezvoltarea unui sistem tarifar diferențiat care să reflecte costurile reale de tratare) sau realizarea unui sistem

adecvat de epurare a apelor uzate industriale, care presupune totuși cerințe clare de punere în aplicare;

Elaborarea unei strategii de utilizare a nămolului în concordanță cu prevederile legislației naționale și cu Directivele CE; sprijin și instruire a UIP în acest sens;

Sprijinirea UIP în pregătirea rapoartelor de progres și fumizarea informațiilor privind monitorizarea indicatorilor de performanță;

Sprijinirea UIP în timpul procesului de licitare și de încheiere a contractelor. Actualizarea dosarelor de licitație, dacă este necesar, în urma unor studii sau investigații suplimentare.

F.2: Pregătirea fazei a II-a de investiții

Consultantul va analiza și va reface Planul de Gospodărire existent pentru sectorul de apă și apă uzată în municipiul Galați, ținând cont de modificările aduse situației inițiale și de rezultatele investigațiilor și studiilor menționate mai sus. Investițiile din cea de a II-a fază vor fi analizate ulterior și va fi pregătită o aplicație de finanțare pentru Fondul de Coeziune (în care se va include pregătirea documentelor suport, respectiv studiul de fezabilitate, analiza economică și financiară, studiul de impact asupra mediului și dosarele de licitație). Documentația trebuie să țină cont, de asemenea, de perspectiva unei viitoare regionalizări a gestionării serviciilor de apă în județul Galați.

F.3: Publicitatea măsurii

Publicitatea pentru măsură va include atât publicitatea referitoare la contribuția Uniunii Europene la finanțarea măsurii ISPA, cât și campania de conștientizare cu privire la îmbunătățirea calității serviciilor ca urmare a investițiilor realizate prin ISPA. Acest lucru va fi important pentru a sprijini acceptarea de către populație a creșterilor de tarife.

F.4: Supervizarea contractelor de lucrări

Supervizarea contractelor de lucrări (un consultant FIDIC va răspunde de supervizarea celor trei contracte de lucrări și va asigura îndeplinirea tuturor responsabilităților ce-i revin în această calitate).

F.5:

Asistență în evaluarea ofertelor pe parcursul licitației

Pe lângă contractul principal de asistență tehnică, vor fi nominalizați evaluatori independenți pentru participare la procesul de evaluare a ofertelor de contracte pentru lucrări și servicii.

Compania APA CANAL S.A. va beneficia în continuare de sprijin pentru îmbunătățirea performanțelor financiare și operaționale, conform cerințelor unot utilități modeme, prin măsura ISPA 2003/RO/16/P/PA/012.

7.

OBIECTIVE

Principalele obiective ale măsurii sunt:

(1)

Fumizarea permanentă a apei de calitate consumatorilor, în conformitate cu standardele românești și cele comunitare, reducerea pierderilor de apă și introducerea tehnologiilor eficiente atât din punct de vedere al costurilor, cât și al standardelor de mediu.

(2)

Realizarea unor economii substanțiale la nivelul costurilor de operare în gestionarea serviciilor de apă și apă uzată, ca urmare a reabilitării rețelelor, modernizării echipamentelor electrice și mecanice și a managementului apei și al apelor uzate.

(3)

Regenerarea mediului natural în zonă.

(4)

Pregătirea infrastructurii și a managementului pentru implementarea eficientă a celei de a II-a faze de investiții, în urma căreia se va asigura conformarea totală cu prevederile acquis-ului de mediu.

Obiectivele specifice ale măsurii sunt:

(a)

Epurarea parțială a apei uzate pentru o populație echivalentă de 360.000 de locuitori;

(b)

Reducerea nivelului actual al scurgerilor de apă potabilă de la 43%, cât era nivelul estimat în anul 2004, la aproape 25%, până la sfârșitul fazei I;

(c)

Asigurarea pentru prima dată a canalizării pentru 7.000 de locuitori;

(d)

Eliminarea riscului de inundații pe timp ploios, la nivelul sistemului combinat de canalizare;

(e)

Reducerea cu până la 30% a consumului necesar de energie pentru serviciul de apă potabilă;

(f)

Asigurarea unei îmbunătățiri substanțiale a stabilității pe termen lung a clădirilor prin eliminarea scurgerilor de apă potabilă și a infiltrațiilor din sistemul de canalizare;

(g)

Asigurarea că până la sfârșitul celei de a II-a faze, deversările provenite din sistemul de canalizare, existent sau propus, sunt conforme cu prevederile Directivei nr. 91/271/CEE și cu cele ale NTPA- 011-2002;

(h)

Reducerea nivelului de apă uzată netratată deversată în Dunăre și a impactului de mediu asociat la nivelul Deltei Dunării și al Mării Negre.

7.1.

Indicatori fizici

Indicatorii cheie ilustrați în următorul tabel vor fi utilizați pentru a monitoriza progresul fizic al implementării măsurii. Având în vedere că proiectul final de execuție pentru unele dintre componentele măsurii se va realiza de către Executant (în cazul contractelor FIDIC de proiectare și execuție), cifrele, ca și celelalte elemente prezentate în tabel, au caracter orientativ:

Nr.

Indicatori fizici

Unitate de măsură

Cantitate

A

Stația de epurare a apelor uzate (Faza I)

1

Echipament pentru măsurarea debitului

nr.

1

2

Gratare fine

nr.

4

3

Bazine de decantare a nisipului și separator

de grăsimi

nr.

4

4

Cameră de distribuție

nr.

1

5

Decantoare primare

nr.

4

6

Stație de pompare

nr.

1

7

Stație de pompare pentru nămol

nr.

1

8

Rezervor tampon pentru nămolul proaspăt

nr.

2

9

Rezervor nămolului

tampon

pentru

îngroșarea

nr.

2

10

Bazin de fermentarea anaerobă

nr.

1

11

Cameră de nămolului

deshidratare

Șl

îngroșare

a

nr.

1

12

Rezervor nămolului

tampon

pentru

fermentarea

nr.

1

13

Clădire administrativă

nr.

1

14

Generator și clădire de control

nr.

1

15

Conductă de deversare

m.1

1.000

16

Echipament SCADA

ans.

1

17

Unitate de control a mirosurilor

nr.

1

18

Drumuri de acces

m.1

2.000

19

Sistem de drenaj

m.1

2.000

20

Iluminarea șantierului

ans.

1

B

Contruirea colectorului de interceptare

1

Stație de pompare intermediară și de intrare

nr.

3

2

Conducte

m

8.355

C

Rețea de canalizare

1

Reabilitare rețea

m

21.100

2

Extindere rețea

m

13.200

D

Modernizarea stației de tratare

1

Tiglina 2 modernizarea filtrelor

buc.

1

E

Conducte magistrale

1

Conducte

de la câmpul

de captare

-

reabilitare Serbești

m

3.800

2

Reabilitarea conductelor Șerbești-Pilești

m

6.400

3

Constructia conductei Șerbești-Tiglina 2

m

800

4

Modernizarea conductei Pilești-Turnu

m

2.300

5

Reabilitarea conductei Turnu-Pilești

m

1.400

F

Stații de pompare

și

rezervoare

1

Stația de pompare Șerbești

nr.

1

2

Stația de pompare Pilești

nr.

1

3

Stația de pompare Turnu

nr.

1

4

Statie de pompare la Statia de tratare 2

nr.

2

5

Turnu - construirea rezervorului

nr.

1

6

Traian - construirea rezervorului

nr.

1

7

Construcția stațiilor auxiliare de pompare

nr.

10

G

Rețea de distribuție apă potabilă

1

Reabilitarea rețelei

m.1

38.800

2

Reabilitarea retelei

m.1

35.300

3

Statie intermediară de clorinare

nr.

4

4

Dispozitive adiționale de măsură (pentru

înregistrarea presiunii și pentru măsurarea debitului)

nr.

130

Indicatorii de performantă

propuși sunt următorii:

Indicatori de performanță

Înainte de măsura ISPA

După implementarea măsurii ISPA

După Faza 2 finanțată prin Fondul de

Coeziune

Alimentare cu apă potabilă și distributie

Conformarea

cu

directiva

privind apa potabilă la extremitățiile rețelei

0%

100%

100%

Pierderea specifică de apă

6,5 m";/km

conductă/oră

4,5 m 3 /km conductă/oră

3,0 m 3 /km conductă/oră

Rata de conectare la rețeaua de alimentare

99%

99%

100%

Colectarea

și

epurarea apelor uzate

Rata de conectare la sistemul de canalizare

96,5%

97,5%

100%

Procentul

de

apă

uzată

colectată și epurată.

0%

100%

100%

Performanța

stației

de

epurare a apelor uzate: Directiva nr. 91/271/CEE

Nu există

stație de epurare a apelor uzate

Doar tratare

primară

Conformă cu

Directiva nr.

91/271/CEE pentru ape sensibile

8.

PROGRAMUL DE LUCRU

Programul orientativ de lucru pe componente este următorul:

Nr. crt.

Componentă

Licitație

Semnarea contractului

Termen de finalizare

1

Asistență

tehnică

pentru

managementul

Șl

supervizarea contractelor ISPA

decembrie 2005

mme 2006

mai 2010

2

Lucrări de reabilitare a rețelelor

de distribuție și canalizare

august 2006

1 . anuar1 . e

2007

decembrie

2009

3

Stație de epurare a apelor uzate -

tratare primară, construcție nouă

noiembrie

2006

aprilie

2007

mai

2010

4

Apă potabilă

-

lucrări de reabilitare

mai 2006

noiembrie 2006

decembrie 2009

5

Asistență tehnică în vederea contractării evaluatorilor

independenti pentru licitații

decembrie 2005

aprilie 2006

aprilie 2007

9.

ANALIZA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ COST-BENEFICIU

Această măsură prezintă un mare număr de avantaje economice, sociale și de mediu. Pentru componentele combinate de apă potabilă și apă uzată, analiza ratei de recuperare și cea cost­ beneficiu sunt ilustrate prin intermediul următoarelor cifre:

Analiza cost-beneficiu

Rata financiară de rentabilitate

=1,10

= 11%

10.

PRINCIPALELE ELEMENTE ALE ANALIZEI FINANCIARE

10.1

Principiul "poluatorul plătește"

În afară de SIDEX, aproape toate unitățile industriale elimină apele uzate în sistemul de canalizare al municipiului Galați. Baza de date a S.C. APA CANAL S.A.conține aproximativ 100 de societăți cu profil industrial. Deversările de ape uzate provenind de la societățile comerciale și industriale reprezintă aproximativ 18% din apa uzată ce ajunge la stația de epurare. 57% din apa uzată industrială este pretratată înainte de deversare. Se pare că există deficiențe generale în privința întreținerii și reinvestițiilor în domeniu și, de cele mai multe ori, facilitățile existente de tratare sunt de slabă calitate.

Levigatul pretratat provenit de la noul depozit de deșeuri solide va fi procesat în stația de epurare a apelor uzate.

Datele existente indică faptul că eliminarea apei uzate industriale în sistemul de canalizare este puțin probabil să aibă un impact negativ asupra funcționării stației de epurare a apelor uzate. Pentru apele uzate industriale au fost definite limitele de deversare și a fost inițiat un program de conformare și monitorizare.

În prezent, apele uzate provenite de la activități industriale sunt taxate în mod similar ca și cele provenite din consumul casnic. În situațiile în care agenții industriali nu respectă parametrii de calitate prevăzuți, se stabilesc planuri de conformare. Ca o condiție a acordării acestei asistențe financiare, se va întocmi un plan de acțiune pentru apele uzate industriale, cu sprijin din partea asistenței tehnice.

10.2. Tarife

Tarifele vor fi mărite pentru a permite atât cofinanțarea investițiilor ISPA, cât și pentru asigurarea resurselor financiare necesare pentru funcționarea și întreținerea echipamentelor.

În valoare absolută, în iunie 2004, tariful combinat pentru apă potabilă și canalizare a fost de 0,32 euro/m 3

.

Pentru a putea asigura efectele benefice ale măsurii ISPA pe termen lung, o mărire suplimentară în termeni reali a tarifului va avea loc în două etape:

(i)

în scopul acoperirii costurilor curente de operare, până în anul 2007, Consiliul Local va aproba o creștere în termeni reali cu 70% a tarifului combinat pentru apă potabilă și canalizare, 60% reprezentând creșterea tarifului pentru apă potabilă, tariful pentru serviciile de canalizare urmând să fie dublat. Creșterile ulterioare ale tarifului vor reflecta costurile aferente epurării apei, conform principiului ăpoluatorul plătește".

(ii)

se prevede ca, până în anul 2009, să se înregistreze creșteri ulterioare în termeni reali de 30% pentru ambele servicii (apă și apă uzată). Ajustări ale tarifelor în funcție de rata inflației vor avea loc în mod sistematic.

Față de anul 2004, tariful va crește de la 0,32 euro/m 3

la O,72 euro/m 3

până în anul 2009.

Functionarea și întretinerea

În ceea ce privește funcționarea și întreținerea echipamentelor, ca urmare a nivelului redus al resurselor, valoarea cheltuită până în prezent cu întreținerea acestora este mult mai mică decât se așteaptă a fi în cazul unor utilități modeme de apă. Previziunile includ creșterea tarifelor pentru asigurarea susținerii investiției în situația în care se prevede de asemenea și o creștere a costurilor de funcționare și de întreținere. În plus, ca și în cazul măsurilor ISPA anterioare în care societățile au fost implicate în programul MUDP I și II, se va înființa un Fond de Întreținere, Înlocuire și Dezvoltare. Obiectivul acestui fond este acela de a constitui resurse financiare necesare rambursării împrumutului și asigurării unei bune funcționări și întrețineri.

11.

ANALIZA IMPACTUL Ul ASUPRA MEDIULUI

Măsura cade sub incidența Anexei II a Directivei Consiliului nr. 85/337/CEE amendată prin Directiva nr. 97/11/CE. O evaluare completă a impactului asupra mediului a fost realizată conform cerințelor Directivei Consiliului nr.85/337/CEE amendată prin Directiva nr. 97/11/CE. Consultarea publicului asupra acestei măsuri a avut loc în data de 30 iunie 2004 și a înregistrat un rezultat pozitiv și din punctul de vedere al participării publicului, așa cum este prevăzut în recenta Directivă nr.2003/35/CE. Acordul de mediu a fost obținut de la Agenția de Protecție a Mediului.

12.

COSTURI ȘI ASISTENȚĂ (în euro)

A.

Defalcarea orientativă a costurilor pe tipuri de cheltuieli

Element

Costuri totale

(euro)

Costuri ne- eligibile

(euro)

Costuri total e eligibile

(euro)

Cheltuieli de planificare / proiectare

1.300.000

400.000

900.000

Pregătirea terenului

1.260.000

1.260.000

Lucrări principale

36.825.000

36.825.000

Stație și echipamente

12.231.000

12.231.000

Asistența tehnică (3)

1.795.000

1.795.000

Supervizare în timpul implementării

2.340.000

2.340.000

Publicitate

100.000

100.000

Cheltuieli neprevăzute (4)

4.449.000

4.449.000

Evaluatori independenți

100.000

100.000

TOTAL

60.400.000

400.000

60.000.000

B.

Defalcarea orientativă a costurilor eligibile pe componente (euro)

Articol

COMPONENTA

COMPONENTA

COMPONENT

COMPONENTA

- A

Asistență tehnică

și Supervizare

- B

Statii de pompare

și modernizări aferente

- C

Reabilitarea

rețelei de apă și canalizare

- D

Stația de epurare

a apelor uzate și colector

Procentaj

8%

13%

37%

42%

Cheltuieli de planificare /

proiectare

290.000

205.000

405.000

Pregătirea terenului

110.000

705.000

445.000

Lucrări principale

3.033.000

19.418.000

14.374.000

Stație și echipamente

3.841.000

410.000

7.980.000

Asistență tehnică

1.795.000

Supervizare în timpul implementării

2.340.000

Publicitate

100.000

Cheltuieli neprevăzute

346.000

582.000

1.660.000

1.861.000

Altele

100.000

TOTAL

4.681.000

7.856.000

22.398.000

25.065.000

Cost total

Contribuția

Cheltuieli

Total

Asistența

Rata asistenței

sectorului privat

neeligibile

cheltuieli eligibile

ISPA

%

60.400.000

o

400.000

60.000.000

42.000.000

70

Rata asistentei:

70%.

13.

IMPLICAREA INSTITUȚIILOR FINANCIARE INTERNAȚIONALE (IFI)

Banca Europeană de Investiții (BEI) și-a exprimat acordul de principiu în a cofinanța 30% din investițiile cuprinse în această măsură, cu condiția încheierii unui acord cu autoritățile române ca și condiționalitate a împrumutului. Aplicația pentru finanțarea ISPA a fost evaluată în cadrul unei misiuni comune a Comisiei Europene și a BEI.

Imprumutul BEI va fi angajat de catre Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Administrarea împrumutului se va realiza de către MFP exclusiv prin intermediul Oficiului Plăți de Contractare Phare. MFP va trebui sa încheie la randul său un acord de împrumut cu autoritatea locală implicată în proiect, stabilind condițiile de rambursare a împrumutului către MFP.

Se prevede ca rambursarea împrumutului să fie făcută cu veniturile obținute din tarife.

14.

CONDIȚIILE SPECIFICE REFERITOARE LA MĂSURĂ

Vezi art.8 din memorandumul de finanțare.

15.

PLANUL DE ACHIZIȚII

Lucrările se vor implementa conform planului de achiziții provizoriu prezentat în anexa nr. I.a.

Procesul de licitație se va des:f'așura în concordanță cu regulile prevăzute la Titlul V al Regulamentului Financiar. Participarea la licitație va fi deschisă tuturor persoanelor fizice ș1 juridice, după cum este definită la paragraful 2 (a), al secțiunea IX din anexa nr. III. I.

Anexa nr

I.

a

Plan de achiziții provizoriu

Licitația nr.

Descrierea lucrărilor și a serviciilor ce trebuie contractate

Tipul contractului (lucrări, achizitii sau servicii)

Luna prevăzută pentru lansarea licitației

(luna/ anul)

Rata de rambursare a facturilor aferente contractului

specific

1

Asistență

tehnică

pentru

Managementul

Șl

Supervizarea Contractelor ISPA

Servicii (PRAG)

decembrie

2005

70%

2

Lucrări de reabilitare a rețelelor de distribuție și canalizare

Lucrări -

FIDIC Roșu

august

2006

70%

3

Stație de epurare a apelor uzate - tratare primară, construcție

Lucrări -

FIDIC Galben

noiembrie

2006

70%

4

Lucrări potabilă

de

reabilitare

-

apă

Lucrări -

FIDIC Galben

mai

2006

70%

5

Asistență tehnică în vederea contractării

evaluatorilor

independenti pentru licitatii

Servicii (FWC)

decembrie

2005

70%

Datele exacte privind încheierea contractelor vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene și/sau pe Internet.

Măsura ISPA

nr.

2004/RO/ 16/P/PE/007

MEMORANDUM DE FINANȚARE

între Comisia Europeană

și

Guvernul României

privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Strncturale de Preaderare pentru măsura

,,Managementul integrat al deșeurilor în municipiul Bacău și în zonele învecinate, județul Bacău, România"

MEMORANDUM DE FINANȚARE

Comisia Europeană, denumită în continuare "Comisia", acționând în numele și pentru Comunitatea Europeană, denumită în

continuare

"Comunitatea", reprezentată prin dl. Graham Meadows, Director General pentru Politici Regionale,

pe de o parte și

Guvernul României, denumit în continuare "Beneficiarul", pe de altă parte,

AU CONVENIT URMĂTOARELE:

Anexa I

Descrierea măsurii

Managementul integrat al deșeurilor În municipiul Bacău

și

În zonele Învecinate, Județul Bacău, România

Codul măsurii: 2004/RO/16/P/PE/007

1.

DENUMIREA MĂSURII

,,Managementul integrat al deșeurilor în municipiul Bacău și în zonele învecinate"

2.

AUTORITATEA CARE PREZINTĂ CEREREA

(Coordonator Național ISPA)

2.1.

Denumirea:

Ministerul Finanțelor Publice

Dl. Istvan Jakab, Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor Publice

2.2.

Adresa:

Strada Apolodor nr.17, Sector 5, București, România

3.

AUTORITATEA RESPONSABILĂ CU IMPLEMENTAREA

(conform celor definite în secțiunea II (2) din anexa nr. III.2)

3.1.

Denumirea:

Oficiul de Plăți și Contractare PRARE, Ministerul Finanțelor Publice

3.2.

Adresa:

Bd. Mircea Vodă nr. 44, Sector 3, București, România

în cooperare cu :

3.3.

Denumirea:

3.4.

Adresa:

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor

Bd. Libertății, nr. 12, Sector 5, București, România

4.

BENEF1CIARUL FINAL

(în cazul în care este un alt organism decât autoritatea menționată la pct. 3)

4.1.

Denumirea:

4.2.

Adresa:

Consiliul Local Bacău

Calea Mărășești nr. 6, Bacău, România

5.

LOCALIZAREA

5.1.

Țara beneficiară:

5.2.

Regiune:

România

Regiunea Nord-Est, Județul Bacău

6.

DESCRIEREA

6.1.

Generalități

Proiectul, localizat în partea de est a județului Bacău, acoperă municipiul Bacău și 18 comune situate în împrejurimile municipiului Bacău. Municipiul Bacău este situat pe malul drept al râului Bistrița, la 9,6 km în amonte de confluența Bistriței cu Siretul. Măsura va deservi 275.000 de persoane, aproximativ 40% din populația județului. Municipiul Bacău are 175.000 locuitori. Cele 18 comune includ 91 de sate.

În prezent, managementul deșeurilor solide în municipiul Bacău nu se face într-un mod durabil în ceea ce privește protecția mediului. Acesta nu îndeplinește nici cerințele Directivelor sau Regulamentelor comunitare și nici pe cele ale legislației românești. Acest aspect se referă în special la practicile existente de depozitare a deșeurilor. În comune, deșeurile sunt depozitate în 55 mici depozite necontrolate. Depozitul actual de deșeuri, care deservește municipiul Bacău, a fost construit în 1970 și nu se conformează standardelor de mediu sau de sănătate. Nu există controlul accesului, practica căutării în gunoaie este frecventă, iar depozitul este afectat permanent de incendii, intensificând astfel poluarea aerului și riscurile pentru sănătate. Depozitul este administrat de personalul Departamentului de Salubrizare al municipiului Bacău.

În prezent, colectarea organizată a deșeurilor este limitată la nivelul municipiului Bacău, în timp ce în sate este aproape inexistentă. În orașul Bacău, o schemă pilot pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere a fost stabilită în 2004. Altfel, reciclarea deșeurilor menajere nu se realizează sub nici o altă formă.

Proiectul reprezintă prima etapă a unei investiții la nivel de județ ce urmărește stabilirea unui sistem de management integrat al deșeurilor solide ce va respecta Directivele Uniunii Europene și legislația românească. Acesta este compatibil cu Planul Național de Management al Deșeurilor (PNMD) care prevede un sistem regional de management al deșeurilor, la nivel județean. Managementul deșeurilor solide în municipiul Bacău va face parte din Planul Regional de Management al Deșeurilor pentru regiunea ăNord-Est", care va fi finalizat în 2006. Necesitățile identificate în județul Bacău vor fi abordate în cadrul a două faze. Cele urgente vor fi acoperite în cadrul investițiilor actuale (Faza I). Următoarele necesități identificate în planul de management al deșeurilor la nivel județean vor fi abordate în faza a II-a a măsurii, o dată ce Planul Regional de Management al Deșeurilor va fi finalizat. Printre altele, faza a Il­ a a măsurii va fi destinată închiderii tuturor depozitelor necontrolate și extinderii sistemului de management al deșeurilor solide la nivelul întregului județ. În cadrul subcomponentei de Asistență tehnică a prezentei măsuri vor fi elaborate un Plan de Gospodărire și un Studiu de Fezabilitate pentru investițiile viitoare identificate.

6.2.

Componentele măsurii

În cadrul prezentei măsuri ISPA sunt incluse următoarele componente:

Componenta 1: Închiderea depozitului de deșeuri al municipiului Bacău

Depozitul existent este în exploatare de 35 de ani. Se estimează că volumul său de umplere este de aproximativ 1,75 milioane m 3

și acoperă o suprafață de 7,5 ha. Închiderea depozitului va fi proiectată și realizată astfel încât să se asigure stabilitatea pe termen lung și eliminarea incendiilor localizate la adâncime. Pentru a minimiza infiltrarea apei, depozitul va fi acoperit cu un sistem de captare a apelor pluviale și se vor lua măsuri pentru controlul și extragerea levigatului contaminat. O stație de levigat va trata atât levigatul cât și apa subterană contaminată, înainte ca acestea să ajungă în stația de epurare a apelor uzate. Ca parte a închiderii depozitului, terenul adiacent va fi investigat pentru a se asigura lipsa

riscurilor legate de migrarea gazului provenit de la acesta. Puțuri de gaz și pentru control vor fi instalate pentru a diminua orice risc de infiltrare a gazului și pentru a ventila și arde gazul care se află la concentrație de ardere. Asistența tehnică inclusă în măsura propusă va realiza investigațiile necesare pentru finalizarea programului de închidere a depozitului. Costurile necesare pentru monitorizarea depozitului de-a lungul perioadei de reabilitare vor fi incluse în baza de cost pentru calcularea tarifelor și taxelor de utilizare a depozitului de deșeuri.

Componenta 2: Închiderea depozitelor necontrolate din localitățile rurale

Depozitele necontrolate din cadrul localităților rurale prezintă o mare variabilitate în ceea ce privește caracterul, mărimea și impactul asupra mediului. Asistența tehnică a acestei măsuri va realiza o clasificare a riscului generat de cele 55 de depozite necontrolate și va finaliza măsurile de remediere pentru fiecare depozit. Abordarea va fi diferită, incluzând transportarea deșeurilor la noul depozit ecologic și refacerea amplasamentelor fostelor depozite sau acoperirea lor cu un strat de lm de argilă și sol pentru refacere. Pentru amplasamentele care prezintă în momentul de față un risc semnificativ pentru mediu este posibil să fie necesare măsuri speciale, inclusiv geo-textil de separație, eliminarea gazului și drenajul apei.

Componenta 3: Construcția noului depozit de deșeuri

Un nou depozit, la standarde comunitare, va fi realizat ăla suprafață", adică deasupra nivelului solului. Reducerea poluării apei subterane cu levigat este realizată prin asigurarea integrității sistemului de căptușeală a depozitului, ale cărui specificații vor fi în conformitate cu cerințele Directivei UE pentru depozitare. Prima celulă va acoperi o suprafață de 5 ha, suprafața totală prevăzută pentru depozit fiind de 32 ha. Aceasta permite construirea nu numai a infrastructurii auxiliare și a altor facilități, dar și a unor noi celule în momentul în care depozitul va fi extins, în cadrul etapei a doua a proiectului de management integrat al deșeurilor, pentru întreg județul. Depozitul va fi echipat cu sistem de management al levigatului, inclusiv drenaj bazal, sistem de îndepărtare a levigatului și stație de tratare a acestuia. Levigatul va fi tratat înainte de a fi descărcat în sistemul de canalizare. De asemenea, depozitul va fi echipat cu un sistem de management al gazului, incluzând sonde de colectare și sistem de ardere. O stație de compostare va fi dezvoltată la depozitul de deșeuri. Stația va fi folosită pentru a trata deșeurile organice colectate selectiv din parcuri, grădini și piețe agroalimentare. Un mic laborator va fi realizat pentru a testa mostrele de compost. Măsura prevede și facilități pentru sortarea și depozitarea materialelor reciclabile uscate.

Echipamentul operațional va include un compactor, un buldozer și un încărcător frontal. Depozitul de deșeuri va fi echipat și cu un concasor mobil de ciment.

Componenta 4: Colectarea deșeurilor în municipiul Bacău

În momentul demarării măsurii se vor colecta toate deșeurile solide din Municipiul Bacău. Schema de colectare existentă, cu puncte de colectare comunală va fi extinsă prin adăugarea a 500 de grupuri a câte 3 containere de 1,1 m 3

de culori diferite, destinate colectării hârtiei, sticlei și plasticului. În cadrul măsuriii, vor fi fumizate pentru gospodăriile individuale 13.OOO de euro-pubele. Măsura mai include achiziționarea a două vehicule pentru colectarea deșeurilor vegetale și trei vehicule pentru curățenia stradală. Pentru municipiul Bacău este inclusă în măsură o schemă pilot de compostare la sursă, cu asigurarea a 2.000 de pubele de compost. În plus, măsura prevede înființarea a două centre de reciclare (puncte ecologice de colectare) în Bacău, pentru deșeurile reciclabile, pentru deșeurile voluminoase și pentru deșeurile menajere periculoase. Un camion de colectare a deșeurilor periculoase va fi fumizat în cadrul măsurii.

Componenta 5: Colectarea deșeurilor în localitățile rurale

În cadrul măsurii, va

fi

dezvoltat un sistem de puncte de colectare comunală care va include și separarea deșeurilor reciclabile uscate. Punctele de colectare vor conține fiecare câte un container de 4 m 3

și un set de 3 containere pentru colectarea selectivă. Asistența tehnică din cadrul măsurii va determina mărimile si locațiile exacte ale acestora, pe baza condițiilor locale, cum ar

fi

populația deservită și distanța față de punctul de colectare cel mai apropiat. Au fost stabilite trei rute de colectare, fiecare deservită de câte două vehicule, un vehicul compactor pentru colectarea deșeurilor reziduale și un vehicul standard de colectare a deșeurilor reciclabile uscate.

Schema pilot de compostare individuală va acoperi și zona rurală. În acest scop vor fi fumizate 3.000 de pubele de compost, însoțite de instrucțiunile de folosire necesare.

Componenta 6: Asistență tehnică și supervizare

Sprijinirea municipalității în implementarea și operarea măsurii va cuprinde:

a)

Realizarea investigațiilor detaliate ale amplasamentelor în cazul celor 55 de depozite necontrolate aflate în aria măsurii;

b)

Documentele de licitație pentru lucrări și achiziția de echipamente (dosare de licitație și elaborarea criteriilor de evaluare a ofertelor, asistență la evaluarea ofertelor);

c)

Supervizarea lucrărilor (funcția de Inginer FIDIC, inclusiv sprijin acordat Consiliului Local pentru verificarea și acceptarea proiectului realizat de contractor și asigurarea implementării adecvate a lucrărilor);

d)

Întărirea

instituțională (capacitatea

Unității

de

Implementare

a Proiectului

de a pregăti, implementa și monitoriza proiecte finanțate din surse internaționale, dezvoltate cu precădere în domeniul colectării selective a deșeurilor, sortării la sursă și reciclării);

e)

Publicitatea proiectului (publicitatea contribuției comunitare la măsura ISPA);

f)

Asistență pentru dezvoltarea proiectului de investiții și pregătirea aplicației pentru faza a II-a a sistemului de management al deșeurilor la nivel județean (Plan de Gospodărire, Studiu de Fezabilitate, Aplicație);

g)

Sprijinirea Unității de Implementare a Proiectului în implementarea sistemelor de colectare selectivă în mediul urban (inclusiv analiza opțiunilor pentru amplasamentul stației de sortare) și în zonele rurale, cât și în pregătirea activităților de conștientizare a publicului cu privire la măsură, în mod special o campanie de conștientizare a publicului concentrată pe minimizarea cantității de deșeuri, colectarea selectivă și sortarea la sursă;

h)

Sprijinirea municipalității Bacău în proiectarea și realizarea unui sistem de management al mediului (SMM), cu o abordare sistematică în planificarea, controlul, evaluarea și îmbunătățirea eforturilor organizațiilor, companiilor și operatorilor implicați în protecția mediului, precum și în stabilirea procedurilor de implementare și coordonare.

i)

Pregătirea termenilor de referință pentru Asistența tehnică pentru parteneriatul public-privat (PPP).

Componenta

7:

Asistenta Tehnică pentru parteneriatul public-privat (PPP)

a)

Stabilirea tarifelor și a modului de colectare a acestora. Asistența tehnică va examina, revizui și îmbunătăți un sistem adecvat de tarifare și de colectare a tarifelor. Politica tarifară va respecta principiul ăpoluatorul plătește" și va asigura suportabilitatea tarifelor;

b)

Implementarea parteneriatului public-privat (PPP): Asistența tehnică va pregăti documentația de precalificare și de licitație, inclusiv formatul contractelor PPP, pentru selectarea operatorilor pentru contractele PPP de colectare și respectiv, de exploatare a depozitului de deșeuri. Asistența tehnică va pregăti și anexele acestor contracte care vor stabili nivelul standardelor tehnice și de lucru pentru contractele PPP de colectare și respectiv de exploatare a depozitului de deșeuri. Asistența tehnică va monitoriza selectarea operatorilor competenți, proces care va respecta principiul competiției deschise și corecte și se va desfășura în condiții de transparență totală. În legătură cu pregătirile pentru parteneriatul public-privat, Asistența tehnică în colaborare cu părțile implicate vor aborda problema obligațiilor și responsabilităților reciproce.

6.3 Aranjamentele pentru parteneriatele public-privat (PPP)

Ca urmare a analizei opțiunilor relevante pentru parteneriatul public-privat (PPP), inclusiv a aspectelor juridice, municipalitatea Bacău a optat pentru încheierea a două contracte de concesiune, unul pentru colectarea și transportarea deșeurilor și altul pentru exploatarea depozitului. Opțiunea aleasă prevede o perioadă de maximum 8 ani pentru colectarea deșeurilor și de maximum 20 de ani pentru managementul depozitului de deșeuri, în conformitate cu legislația națională. După implementarea măsurii, urmând cerințele Comisiei Europene privind achizițiile, municipalitatea va licita contractele de concesiune pentru operatorul depozitului si pentru operatorul responsabil de colectare.

Operatorul depozitului va fi responsabil pentru exploatarea și gestionarea depozitului ecologic de deșeuri. Operatorul sistemului de colectare va fi responsabil pentru operarea și gestionarea colectării și transportului de deșeuri, inclusiv al celor două puncte ecologice de colectare și al facilităților de sortare.

Procesul de selectare va respecta principiul competiției deschise și corecte și va avea loc în condiții de transparență totală și cu atragerea numărului maxim de potențiali ofertanți. Asistența tehnică se va asigura totodată, că toate problemele legate de concurență/ajutoare de stat, care ar putea apărea, vor fi soluționate în concordanță cu cele mai bune practici utilizate în prezent și respectând prevederile legislației în domeniu. O atenție specială trebuie acordată principiilor referitoare la ajutoarele de stat, care ar putea afecta contractele de concesiune previzionate, în concordanță cu legislația comunitară.

7.

OBIECTIVE

7.1

Obiectivul măsurii

Obiectivul general al măsurii este dezvoltarea unui sistem integrat eficient și rentabil de management al deșeurilor, care să asigure protecția mediului în zona acoperită de măsură și care să îndeplinească cerințele legislației naționale în domeniul managementului deșeurilor și cerințele Regulamentelor și Directivelor comunitare.

Obiectivele specifice ale sistemului propus sunt:

protecția mediului și a sănătății umane, prin închiderea și refacerea depozitului existent și a celor 55 de depozite necontrolate, precum și construirea unui depozit nou la standarde comunitare;

extinderea colectării deșeurilor solide din municipiu, astfel încât să se ajungă la colectarea aproape integrală în 2011;

introducerea și extinderea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor în scopul promovării reciclării deșeurilor organice și a celor provenite din ambalaje, în concordanță

cu cerințele naționale ș1 cu cele comunitare, precum ș1 reducerea ponderii de deșeuri destinate depozitării.

De asemenea, proiectul:

a)

va întari capacitatea tehnică și managerială în Bacău în ceea ce privește implementarea și operarea unei măsuri de deșeuri finanțate din surse internaționale;

b)

va sprijini autoritățile locale în realizarea unei strategii eficiente în ceea ce privește tarifele, facturarea si colectarea acestora; și

c)

va crește gradul de conștientizare locuitorilor privind beneficiile rezultate din măsură, din diminuarea cantității de deșeuri, din colectarea selectivă și din reciclarea deșeurilor.

7.2

.

Indicatori de performanță

Indicatorii de performanță pentru măsură sunt următorii:

Indicator de performanță

Înainte de măsura ISPA

După implementarea măsurii ISPA

Depozitarea deșeurilor solide în depozite ecologice în conformitate cu Directiva nr. 99/271/CE

Nu este în conformitate (populație deservită de facilitați ne-conforme)

Este în conformitate, pentru 100% din aria măsurii

Monitorizarea mediului

Nu

Da

Colectare selectivă la sursă

Sub formă de proiect pilot în municipiul Bacău

În întreaga arie a măsurii

Facilități de compostare

Nu

Da

8.

PROGRAMUL DE LUCRU

Programul orientativ de lucru este următorul:

Categoria de lucrări

Licitare

Semnarea contractului

Finalizare

Asistența tehnică

decembrie 2005

iunie 2006

mai 2010

Închiderea depozitului de deșeuri existent și a celor 55 de depozite necontrolate ; construcția noului depozit de deșeuri, construcția stației de sortare și compostare și a punctelor ecologice de colectare (FIDIC Roșu)

noiembrie 2006

aprilie 2007

mai 2010

Achiziție de echipamente

septembrie 2007

februarie 2008

mai 2009

Asistența tehnică pentru parteneriatul public-privat (PPP)

iunie 2007

decembrie 2007

mai 2008

Asistența tehnică pentru evaluatori independenți

decembrie 2005

aprilie 2006

aprilie 2007

9.

ANALIZA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ COST- BENEF1CIU

Măsura implică o serie de beneficii economice, sociale și de mediu importante, deși nu a fost posibilă cuantificarea integrală a tuturor acestor beneficii. Cu o rată de actualizare de 5%, VAN (valoare actuală netă) este de 2.950.851, iar RER (rata economică de rentabilitate) a fost calculată la 7 %.

10.

PRINCIPALELE ELEMENTE ALE ANALIZEI F1NANCIARE

Analiza financiară a măsurii a fost realizată pentru a se asigura viabilitatea și nivelul de suportabilitate. Următoarele premise și estimări stau la baza analizei financiare:

programul de investiții propus în valoare de 20 milioane euro (18,5 milioane euro dacă se exclud cheltuielile neprevăzute), finanțat în procent de 75% prin asistență financiară nerambursabilă ISPA și în procent de 25% printr-un împrumut BERD;

în sistemul actual, locuitorii municipiului Bacău plătesc o taxa de 1,11 euro/persoană/lună pentru serviciile de colectare a deșeurilor, în timp ce companiile plătesc un tarif dublu/angajat;

tarifele prevăzute pentru anul 2010 în zona măsurii sunt: 1,82 euro pentru orașul Bacău și 1,27 euro pentru sate;

tarifele nu depășesc 1% din media anuală a veniturilor nete, în zonele rurale și 1,3% în municipiul Bacău;

tarifele sunt calculate pe baza recuperării integrale a costurilor;

profiturile rezultate din vânzarea produselor secundare sunt introduse în măsură;

producția zilnică de deșeuri menajere în 2005 este de 0,75 kg/locuitor, în municipiul Bacău și 0,4 kg în zonele rurale și va atinge în 2035, după creșterea gradată, valoarea de 1,1 kg/locuitor și respectiv 0,6 kg/locuitor;

pe baza acestor ipoteze, modelul financiar pentru măsură oferă următoarele rezultate:

VFAN

RIRF

Înainte de măsura ISPA

-10,7 milioane euro

Valoare negativă

După implementarea măsurii ISPA

0,65 milioane euro

1,6%

Evaluarea necesitaților financiare indică faptul că o rată da asistenței ISPA de 75% este adecvată.

11.

ANALIZA IMPACTUL Ul ASUPRA MEDIULUI

Măsura cade sub incidența Anexei II a Directivei Consiliului nr. 85/337/CEE, amendată prin Directiva nr. 97/11/CE. O evaluare completă a impactului asupra mediului a fost realizată conform

cerințelor Directivei Consiliului nr. 85/337/CEE amendată prin Directiva nr. 91/11/CE. Acordul de mediu a fost emis de către Agenția de Protecție a Mediului. Evaluarea impactului asupra mediului a fost realizată. Autoritățile de mediu și publicul vizat au fost consultați.

12.

COSTURI ȘI ASISTENȚĂ (în euro)

A.

Defalcarea orientativă a costurilor pe tipuri de cheltuieli

Articol

Costuri totale (euro)

Costuri ne- eligibile (euro)

Total costuri eligibile (euro)

Cheltuieli de planificare/proiectare

o

o

o

Achiziționarea terenului

o

o

o

Pregătirea șantierului

500.000

o

500.000

Lucrări principale

8.760.000

o

8.760.000

Instalații si utilaje

5.540.000

o

5.540.000

Asistența tehnică

2.760.000

o

2.760.000

Supervizare și implementare

850.000

o

850.000

Publicitate

40.000

40.000

Cheltuieli neprevăzute(< 10%)

1.500.000

o

1.500.000

Evaluatori independenți (parte

din

AT)

50.000

o

50.000

Dobânda pe perioada construcției

500.000

500.000

o

TOTAL

20.500.000

500.000

20.000.000

B.

Defalcarea orientativă a costurilor eligibile pe componente (euro)

Descriere

Principalele lucrări

Instalații și utilaje

Asistență Tehnică

Cost total

Închiderea depozitului de deșeuri al municipiului Bacău

1.630.000

230.000

1.860.000

Închiderea depozitelor necontrolate din zonele rurale

1.170.000

1.170.000

Construcția noului depozit de deșeuri

5.450.000

2.455.000

7.405.000

Colectarea deșeurilor în Bacău

150.000

1.525.000

1.675.000

Colectarea deșeurilor în zonele rurale

860.000

1.330.000

2.190.000

Asistența tehnică

3.700.000

3.700.000

Total fără cheltuieli neprevăzute

9.260.000

5.540.000

3.700.000

18.500.000

Cheltuieli neprevăzute, mai mici de 10% din costurile eligibile

945.000

555.000

1.500.000

Total inclusiv cheltuieli neprevăzute

10.205.000

6.095.000

3.700.000

20.000.000

Cost total

20.500.000

Contribuția sectorului privat

-

o

Cheltuieli neeligible

, -

500.000

Total cheltuieli eligibile

20.000.000

Asistența ISPA

15.000.000

Rata asistenței

%

-

75

Rata asistentei:

75%

13.

IMPLICAREA INSTITUȚIILOR FINANCIARE INTERNAȚIONALE (IFI)

Cofinanțarea măsurii va fi asigurată printr-un împrumut de la BERD.

BERD si-a exprimat acordul de principiu să asigure partea de cofinanțare (5.000.000 euro) prin acordarea unui împrumut Municipiului Bacău, cu prevederea ca împrumutul să fie transferat noului operator printr­ un contract de delegare de servicii pe termen lung.

BERD a acordat deja un împrumut către RAGC Bacău pentru cofinanțarea măsurii 2002/R0/16/P/PE/018

,,Îmbunătătirea sistemelor de alimentare cu apă, colectarea și epurarea apelor uzate în municipiul Bacău". O misiune de evaluare comună a Comisiei Europene și a BERD a fost organizată în iunie 2005.

14.

CONDITII SPECIFICE REFERITOARE LA MĂSURĂ

Vezi art. 8 din memorandumul de finanțare.

15.

PLANUL DE ACHIZIȚII

Lucrările vor fi implementate în conformitate cu planul de achiziții provizoriu prezentat în anexa nr.I.a.

Având în vedere faptul că BERD asigură cofinanțarea, conform Titlului V al Regulamentului Financiar, o derogare de la procedurile de licitație este autorizată pentru Contractul nr. 2 (Achiziție de echipamente) și Contractul nr. 3 (Asistența tehnică pentru PPP), în concordanță cu prevederile Regulamentului Cosiliului (CE) nr. 1267/99 din 21 iunie 1999, care stabilește Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare, amendat prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2382/2001. În ceea ce privește aceste componente ale proiectului, participarea țărilor terțe la invitațiile de ofertare și contractare este autorizată. Cheltuielile realizate în concordanță cu procedurile BERD corespunzătoare, îndeplinind regulile ISPA de eligibilitate, vor fi folosite în calcularea cheltuielilor eligibile totale pentru aceste măsuri.

Pentru contractul de lucrări vor fi utilizate condițiile contractuale FIDIC Roșu .

Anexa I a

Plan de achizitii provizoriu

Licitatia nr.

Descrierea lucrărilor și a serviciilor ce trebuie contractate

Tipul contractului (lucrări, achiziții sau servicii)

Luna prevăzută pentru lansarea licitației

(luna/ anul)

Rata de rambursare a facturilor aferente contractului specificat

1

Închiderea depozitului de deșeuri existent și a celor 55 de depozite necontrolate, construcția noului depozit de deșeuri, construcția stației de sortare și compostare și a punctelor ecologice de colectare

Lucrări

(PRAG și FIDIC

Roșu)

noiembrie 2006

75%

2*

Achiziție de echipamente

Achiziții

septembrie 2007

75%

3*

Asistență tehnică pentru PPP

Servicii

iunie 2007

75%

mai multe

Contracte de Asistentă tehnică (AT, supervizare, evaluatori)

Servicii (Contracte Cadru)

decembrie 2005

75%

*

acest contract va urma regulile de achiziție BERD

Condițiile specifice pentru acordarea contractelor vor fi disponibile în Jurnalul Oficial al Comunității Europene și/sau pe internet.

184

Anexa nr

Il

PLAN FINANCIAR (pe baza sumelor

angajate din bugetul

UE)

Titlul

măsurii:

Măsura

ISPA

nr.

Managementul integrat al

deșeurilor

în

Bacău

și în zonele învecinate

2004/R 0I16

/P

/PE/007

Euro

Anul

Cost

total

Costuri

neeligibile

Costuri eligibile

Total

lSPA

Autorități

naționale

Administrația

centrală

Autorități regionale

Autorități locale

Altele

1

=2+3

2

3

=5+7+8+9+10

4 (%)

:=:3/

l

5

6 (%)

=5/3

7

8

9

10

2000

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2001

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2002

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2003

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2004

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2005

16.000.000

-

16.000.000

100

12.000.000

75

-

-

4.000 . 000

-

2006

4.000.000

-

4.000.000

100

3.000.000

75

-

-

1.000.000

-

nedefalcat

pe

ani

500.000

500.000

-

-

-

o

-

-

-

-

Total

20.500.000

500.000

20.000.000

98

15.000.000

75

-

5.000.000

-

Tmprumut de la

IFI *

11

12

(%)

=I 1/

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

4.000.000

25

I . OOO.OOO

25

-

-

5.000.000

24

*BERD

Măsura ISPA nr. 2005/RO/16/P/PE/001

MEMORANDUM DE FINANȚARE

între Comisia Europeană

și

Guvernul României

privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instnunentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentrn măsura

"Managementul integrat al deșeurilor solide în județul Argeș, România"

MEMORANDUM DE FINANȚARE

Comisia Europeană, denumită în continuare "Comisia", acționând în numele și pentru Comunitatea Europeană, denumită în continuare "Comunitatea", reprezentată prin dl. Graham Meadows, Director General pentru Politici Regionale,

pe de o parte și

Guvernul României, denumit în continuare "Beneficiarul", pe de altă parte,

AU CONVENIT URMĂTOARELE:

ARTICOLUL

1

Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementată și finanțată din resursele bugetare ale Comunitătii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementată cu respectarea condițiilor generale prevăzute în anexa la Acordul cadru semnat între Comisie și Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum și ale anexelor la acesta.

Anexa I

Descrierea măsurii

Managementul integrat al deșeurilor solide În județul Argeș, România

Numărul măsurii: 2005/RO/16/P/PE/001

1.

DENUMIREA MĂSURII

"Managementul integrat al deșeurilor solide în județul Argeș, România"

2.

AUTORITATEA CARE PREZINTĂ CEREREA