Ghidul din 26 iulie 2006

ANEXĂ

G H I D

privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activitățile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar și aerian din vecinătatea aeroporturilor

Capitolul 4

Linii directoare privind folosirea Sistemelor de Informare Geografică

(

GIS

),

În cartarea zgomotului

Capitolul 1 Introducere

1n conformitate

cu prevederile H.G. 321/2005

privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, art. 6 alin.(3) lit.a) și anexa nr.3, s-a elaborat prezentul ghid, care fumizează informații cu privire la metodele de calcul a indicatorilor de zgomot, pentru zgomotul produs de activitățiile din zonele industriale, de traficul rutier, de traficul feroviar și de traficul aerian din vecinătatea aeroporturilor civile, ținându-se cont de recomandările Comisiei Europene în acest domeniu.

Comisia Europeană a recomandat statelor membre care nu au metode naționale de calcul a indicatorilor de zgomot, utilizarea urmatoarelor metode interimare de calcul:

Pentru zgomot industrial

: ISO 9613-2 : "Acustica - Diminuarea propagării sunetului în aer liber, Partea a doua : Metoda generală de calcul''.

Informațiile despre emisii de zgomot adecvate (date de intrare) pentru aceasta metodă pot fi obținute din măsurările efectuate în conformitate cu una din urmatoarele metode :

-

ISO 8297 : 1994 "Acustica - Determinarea nivelurilor de putere acustică de la unitățile industriale multe surse, pentru evaluarea nivelurilor de presiune acustică în mediul înconjurator - metoda mecanică".

-

EN ISO 3744 : 1997 "Acustica - Determinarea nivelurilor de putere acustică ale surselor de zgomot utilizând presiunea acustică. Metoda tehnică în condiții apropiate de cele ale unui camp liber, deasupra unui plan reflectant".

-

EN ISO 3746 : 1998 "Acustica - Determinarea nivelurilor de putere a acustică ale surselor de zgomot utilizând presiunea acustică. Metoda de control care utilizează o suprafață de măsurare înconjuratoare, deasupra unui plan reflectant".

Pentru zgomotul produs de traficul aerian:

ECAC.CEAC Doc. 29 "Raport privind metoda standard de calcul a contururilor de zgomot în jurul aeroporturilor civile "1997, (Report on Standard Method of Computing Noi se Contours around Civil Airports", 1997). Din abordările diferite ale modelarii căilor aeriene, va fi folosită tehnica de segmentare menționată în sec unea 7.5 a ECAC.CEAC Doc 29.

Pentru

zgomotul produs de traficul rutia-

:

metoda na onală franceză

de calcul "mAPB Routes-96

(SETRA-CERTU-LCPC-CSTB)", menționată în Hotărârea din 5 mai 1995 referi toare 1a zgomotul produs de tr afieul pe infrastru cturil e rutiere,

J um al ul Oficial

din 1 O

mai 1995, Articolul

6 și în

standardul francez "JCPS 31-133". Pentru datele de intrare referitoare 1a emisii, aceste documente se referă 1a "Ghidul zgomotului produs de transporturile terestre, fascicul a previziunea ni velei or sonore, CETUR 1980''

Pentru zgomotul produs de traficul feroviar:

metoda na onală olandeză de calcul pu 61 icat a

în

"R eken-en

Meetvoorschri ft

R ail verkeersl awaai

'96,

Ministeri e V olkshui svesti ng, Rui mteli jke Or dening en Mil ie ubeheer, 20 noi embrie 1996" -

(Rl\.1R).

Români a nu are metode de cal eul naționale pentru cal eulul indicatorilor de zgomot așa cum sunt defini aceștia în Directiva 2002/49/EC și în H.G. 321/2005, ca urmare este obligatorie utilizarea metodelor interimare de cal eul recomandate de Comisia Europenă începând cu anul 2006 în vederea realizări hărților strategice de zgomot pentru drumurile princip ale, căile ferate principale, aeroporturile mari și aglomerările urbane din România.

Utilizarea în România a acestor metode interimare de cal eul recom an date de Comisia Europeană, se va face atât timp cât nu va fi dezvoltată, probată și validată 1a nivel național, o metodă de calcul națională propie, care să îndeplinească cerințele impuse de

art. 6 alin. (2) din Directiva 2002/49/EC, care să aibă rezultate mai precise decât cele date de metodele interimare de calcul și al cărui algoritm de calcul să poată fi introdus în software-ul utilizat de sistemul na onal de monitorizare al Agen ei N ati onale pentru Protec a Mediului și să existe surse de finanțare pentru realizarea acestui lucru.

D easemen ea, acest e metode interim are de calc ul re comandate de Cornisi a Europe ană, se utilizează în România până la data la care Comisia Europeană va revizui anexa II a Directivei 2002/49/EC, conform art. 6 alin. (2) și a proce durii din art. 13 alin. (2) din Directiva 2002/49/EC și va stabili astfel metode definitive de cal eul a indicatorilor de zgomot Lzsn și Ln, pentru toate statele membre ale Uni unii Europene.

In conformitate cu prevederile H.G. 321/2005 indicatorii de zgomot folosi pentru realizarea hăr lor strategice de zgomot sunt Lzsn (Lden în limba engleză), Lnoapte și după caz Lzi și Lseară.

1

O

Indicatorul Lden (Lzsn - nivel ul de zgomot zi-seară-noapte în deci beli) este definit cu ajutorul urmatoarei relații:

O

Li

n

=

1 O Ig -

1

_

(

_. 12

*

1O

i

I

24

+

4

*

1O

unde:

a)

Lday (Lzi) este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform defini ei din SR ISO 1996-2: 1995, determinat pentru suma perioadelor de zi dintr-un an;

b)

Levening (Lseară) este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform definiției din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru suma perioadelor de seară dintr-un an;

c)

Lnight (Lnoapte) este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform definiției din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru suma perioadelor de noapte dintr-un an.

Tabel

1.

Intervale

de

timp

dintr-o

zi

calendaristică

pentru

determinarea indicatorilor de zeomot.

Perioada dintr-o zi calendaristică

Indicator

Interval de timp

Zl

Lzi

07.00 - 19.00

seară

Lseară

19.00 - 23.00

noapte

Lnoapte

23.00 - 07.00

Indicatorul Lzi (indicator de zgomot pentru zi) este asociat disconfortului din timpul zilei.

Indicatorul Lseară (indicator de zgomot pentru seară) este asociat disconfortului din timpul serii.

Indicatorul Lnoapte (indicator de zgomot pentru noapte) este asociat disconfortului din timpul noptii, cand se poate poate produce tulburarea somnului.

Indicatorul Lzsn (indicator de zgomot pentru zi-seară-noapte) este asociat disconfortului general, pe o durată de 24 de ore.

Acesti indicatori de zgomot sunt determinați pentru toate perioadele de zi, seară și noapte dintr-un an calendaristic.

Capitolul 2 - Linii directoare cu privire la recomandăriile Comisiei În conformitate cu revizuirea metodelor interimare de calcul pentru zgomotul industrial, aviatic și cel produs de traficul rutier și feroviar, asociate cu datele de emisie.

2.1.

Linii directoare privind metoda interimară de calcul recomandată de Comisia Europeană, NMPB -Routes 96 și standardul francez XPS 31-133, privind calculul indicatorilor de zgomot, pentru zgomotul provocat de traficul rutier.

2.1.1.

Prezentare generală

In calcul indicatorilor Lzsn, Lzi, Lseară și Lnoapte prin aceasta metoda de calcul, se ține cont de:

a)

tipurile vehiculelor;

b)

vitezele de circulație;

c)

tipul de flux de trafic;

d)

tipul profilului longitudinal al drumului;

e)

tipurile de suprafețe ale carosabilului.

a)

Tip vehicul.

Vehicul usor - vehiculul cu o greutate< 3500 Kg; Vehicul greu - vehiculul cu o greutate::: 3500 Kg.

b)

Viteză de circulație

Pentru a determina nivelul de zgomot pentru un interval lung de timp, este suficient să cunoaștem viteza medie a unei coloane de vehicule.

Viteza medie a unei coloane de vehicule poate fi descrisă astfel:

1)

viteza medie V50, sau viteza atinsă sau depășită de 50 % din totalul vehiculelor care rulează in trafic;

2)

viteza medie V50 + jumatate din deviația standard a vitezelor.

Dacă datele disponibile nu permit o estimare precisă a vitezei medii, se poate considera urmatoarea regulă generală:

3)

pentru fiecare segment de drum este folosită viteza maxima admisă, iar un nou segment

de

drum

este

definit

de

fiecare

dată

când

se

modifica

viteza maximă admisă.

Pentru toate vitezele inferioare valorii de 20 Km/h, acestea sunt stabilite la 20 Km/h.

c)

Tipuri de fluxuri de trafic

Fluxul

de

trafic

este

un

parametru

complementar

vitezei,

care

sintetizează interdependențele dintre accelerație, decelerație, solicitarea motorului, precum și tipul de mișcare - pulsatorie sau continuă.

Se disting patru tipuri de flux de trafic:

1.

Flux fluid-continuu

Vehiculele se mișcă cu o viteză aproximativ constantă pe secțiunea de drum în cauză.

Este continuu, pentru că fluxul este stabilit atât în timp cât și în spațiu pentru perioade de cel puțin 10 minute.

Se observa variații dar fără să fie ritmice sau abrupte.

Acest tip de flux de trafic corespunde unui trafic pe o autostradă, drum interurban, pe un drum urban în afara orelor de vârf și pe drumurile mari dintr-un mediu urban.

2.

Flux continuu pulsatoriu:

Vehiculele sunt într-o proporție semnificativă în stare tranzitorie, (atât accelerații cât și decelerații), fără stabilitate în spațiu și timp, realizându-se variații mari ale fluxului pe intervale scurte de timp, cu concentrații neregulate de vehicule pe secțiunea de drum în cauză.

Se poate defini o medie a vitezei globale pentru acest tip de flux care este stabil și repetativ pentru o perioadă de timp suficient de lungă.

Acest tip de flux de trafic se regasește pe arterele orașelor, pe drumuri de legatură cu intersecțiile, în parcări, la trecerile de pietoni și pe aleile dintre case.

3.

Flux pulsatoriu accelerat:

In acest caz, o proporție semnificativă a vehiculelor se află în accelerare, ceea ce înseamnă că viteza nu este stabilă în momentul deplasării.

Acest tip de flux de trafic se regăsește pe arterele mari după o intersecție, imediat după punctul de taxare al unei autostrăzi cu plată sau pe un drum lateral al unei autostrăzi.

4.

Flux pulsatoriu decelerat:

In acest caz, o proporție semnificativă a vehiculelor se află în decelerare, ceea ce înseamnă că viteză nu este stabilă în momentul deplasării.

Acest tip de flux de trafic se regăseste pe arterele mari înainte de o intersectie, imediat înainte de punctul de taxare al unei autostrăzi cu plată sau la intrarea de pe un drum lateral al unei autostrăzi, pe autostradă.

d)

Tipuri de profil longitudinal

Se disting trei tipuri de profil longitudinal

1.

Un drum orizontal al cărui gradient în direcția fluxului de trafic este mai mic de 2%;

2.

Un drum în urcare, al cărui gradient crescător în direcția fluxului traficului este mai mare de 2%;

3.

Un drum în coborâre, al cărui gradient descrescător în direcția fluxului de trafic este mai mare de 2%.

Aceste tipuri de profil longitudinal sunt direct aplicabile în cazul unui drum cu un singur sens, iar în cazul unui drum cu două sensuri se impun calcule separate pentru fiecare sens de mers în parte și însumarea ulterioară a rezultatelor pentru a obține o estimare precisă.

Standardul francez ăXPS 31-133" prezintă nomograme ce oferă valoarea nivelului de zgomot

Leq

(lh), in dB(A), care mai este cunoscută ca emisie de zgomot (E).

Acest nivel de zgomot este prezentat separat pentru un vehicul ușor (E1v) și pentru un vehicul greu (Ehv), ca urmare E este o funcție de viteză, flux de trafic și profil longitudinal.

e)

Tipuri de suprafețe ale carosabilului:

Tipurile de suprafață ale drumului se definesc astfel:

1.

Asfalt fin ( beton sau mastic): este suprafața de referință pentru drum, definit conform EN ISO 11819 - 1. Acest tip de suprafață de drum are o textură fină, este densă, fie din asfalt - beton, fie din piatră - mastic asfalt, din bucăți cu o granulație maximă de 11-16 mm;

2.

Suprafața poroasă: Acest tip de suprafață de drum, este o suprafață cu goluri în volum în proporție de cel puțin 20%,

cu o vechime mai mică de 5 ani ( deoarece suprafețele poroase au tendința de a deveni mai puțin absorbante pe măsură ce aceste goluri în volum se umplu);

3.

Beton cimentat și asfalt striat (ondulat): Acest tip de suprafață de drum include atât betonul pe bază de ciment, cât și textura aspră a asfaltului;

4.

Textura fină cu pietre de pavaj: Acest tip de suprafață de drum include pietre de pavaj cu o distanță mai mică de 5 mm între pietrele de pavaj;

5.

Textura grosieră cu pietre de pavaj: Acest tip de suprafață de drum include pietre de pavaj cu o distanță mai mare sau egală cu 5 mm între pietrele de pavaj.

Nivelul zgomotului prezentat în nomograma

1

și în nomograma 2 nu înclude nici o corecție pentru tipul de suprafață a drumului, ca urmare se recomandă urmatoarea schemă pentru corecția de suprafață:

Tabel 1.

-

Schema pentru corecția pentru tipul de suprafață a drumului

Tipul de suprafată a drumului

Corectia nivelului de zeomot în dB (functie si de viteza de circulatie) 'P

0-60 km/h

61-80 km/h

81-130 km/h

Suprafață poroasă

-1 dB

-2 dB

-3 dB

Asfalt fin (beton sau mastic)

O dB

Beton cimentat si asfalt striat (ondulat)

+2dB

Textura fină cu Pietre de pavai

+3 dB

Textură grosieră cu pietre de pavai

+6dB

2.1.2.

Condiții meteorologice

Conform metodei de calcul NMPB - Routes 96 și a standadului francez XPS 31-133, sunt luate în considerație două tipuri de condiții meteorologice diferite si anume:

a)

condiții meteorologice favorabile;

b)

condiții meteorologice omogene.

In general, proporția dintre cele două tipuri de condiții meteorologice, rezultă din observațiile meteorologice locale.

NMPB/XPS 31-133 nu dă nici o indicație privind intervalul de timp definit în H.G. 321/2005 ca fiind perioada de seară dintr-o zi calendaristică.

Din punct de vedere meteorologic perioada de ăseară" este perioada de ,,noapte" în timpul iernii și perioada de ăzi" în timpul verii.

°

1.

Condiții de propagare favorabilă a zgomotului:

Direcția vântului face un unghi de± 45

cu direcția care unește centrul sursei dominante de zgomot cu centrul regiunii specifice a receptorului;

Vântul bate de la sursa către receptor; Vânt calm sau alternativ;

Inversiune de temperatură la sol moderată, bine definită, cum se întamplă de obicei în nopțile calme și senine.

2.

Condiții de propagare mai puțin favorabile a zgomotului (vânt lateral):

Văntul bate fie dintr-un sector intre 45° si 135°, fie dintr-un sector intre 225° si 315° măsurat fața de direcția ce unește centrul sursei dominante de zgomot și centrul receptorului specificat;

3.

Condiții de propagare nefavorabile a zgomotului:

Direcția vântului face un unghi de ± 45

°

cu direcția care unește centrul sursei

dominante de zgomot cu centrul regiunii specifice a receptorului; Vântul bate de la receptor către sursă;

Ca atare se vor grupa în categoria condițiilor meteorologice omogene, ,,condițiile de propagare nefavorabile ale zgomotului" și ăcondițiile de propagare mai puțin favorabile a zgomotului (vănt lateral)" prezentate mai sus.

Pentru aplicarea acestui ghid în realizarea hărților strategice de zgomot se consideră urmatoarele:

Tabel 2. Proporția de ăcondiții favorabile" dintr-o perioadă de zi calendaristică:

Perioada dintr-o zi calendaristică

Proporția de ăcondiții favorabile" dintr- o perioadă de zi calendaristică

Zl

50%

seară

75%

noapte

100%

Conform H.G. 321/2005 intervalul de ,,zi" are 12 ore, intervalul de ăseară" are 4 ore iar intervalul de ,,noapte" are 8 ore.

Astfel, folosind atât aceste definiții ale intervalelor de ,,zi", ,,seară" și ănoapte", cât și tabelul 2, vom avea: 12 x 0,5 + 4 x 0,75 + 8 x 1 = 17 ore, reprezentând numărul total de ore cu condiții favorabile de propagare dintr-o zi calendaristică.

2.1.3.

Calculul emisiilor acustice ale vehiculelor cu ajutorul nomogramelor 1 si 2

Cu ajutorul nomogramelor 1 si 2 se determină emisiile acustice ale vehiculelor în funcție de: vitezele autovehiculelor, tipul vehiculelor, tipurile de profil longitudinal ale drumului și tipurile de fluxuri de trafic.

Diferența dintre nomograma 1 și nomograma 2, este că nomograma 2 este aproximată cu linii drepte pentru a putea fi folosită mai ușor în programele de calcul.

Pentru calculul emisiei acustice E a unui vehicul, se măsoară presiunea acustică

LAmax

la trecerea vehiculului pe un traseu situat la 7,5 m de punctul de măsurare.

Măsurările pot fi efectuate fie pe vehicule singure izolate în trafic, fie pe circuite de trafic specifice, în conditii controlate.

Viteza vehiculului trebuie măsurată cu un radar Doppler cu o precizie de aproximativ 5% la viteză redusă.

Tipul de trafic este determinat prin observare subiectivă (accelerat, decelerat sau fluid) sau prin măsurare.

Microfonul este poziționat la 1,2 m deasupra solului și la 7,5 m pe orizontală, de la axa traietoriei vehiculului.

Emisia acustică se definește cu ajutorul relatiei:

E

=

Lw

-

10 log V

-

50 (1)

Unde:

Lw

reprezintă nivelul de putere acustică; V reprezintă viteza vehiculului.

Nivelul de putere acustică se definește cu ajutorul relatiei:

Lw

=

Lp

+

25,5

(2)

Unde:

Lp reprezintă nivelul de presiune acustică măsurat.

Emisia acustică este nivelul de presiune acustică, ponderat A, continuu, echivalent, exprimat în dB(A) pe izofona de referință la trecerea unui singur vehicul într-o oră.

Nivelul de putere acustică al unei surse punctiforme ăi", intr-o bandă de o octavă ,,j" se calculează pornind de la nivelurile de emisie individuale pentru vehicule ușoare și grele obtinuțe din nomograma 2, utilizând urmatoarea relație:

LAwi

=

LAw/m

+

10 lg

(lj)

+

RU)

+

1P (3)

Unde:

LAw/m

reprezintă nivelul global al puterii acustice pe metru lungime de-a lungul liniei­ sursă, în dB(A);

RG) reprezintă valoarea spectrală

in

dB(A), pentru banda de octava ,,j"(tabel 3);

'I'

reprezintă corecția nivelului de zgomot pentru suprafață drumului (tabel l);

lj

reprezintă lungimea secțiunii liniei-sursa reprezentată de o componentă punctuală a sursei, măsurată în metri.

Tabelul 3: Spectrul zgomotului de trafic

-

RG) corecția pentru ponderare A

j

Octava (frecvența centrală, în

Hz)

Valori ale lui RG), în dB

1

125

-14.5

2

250

-10.2

3

500

-7.2

4

1000

-3.9

5

2000

-6.4

6

4000

-11.4

LAw/m

=

10 lg

(lO(Elv+

10 Ig Qlv)/10 +

10

(Ehv+ 101g Qhv)/1°) +

20

( 4 )

Unde:

Elv reprezintă emisia acustică pentru vehiculele ușoare conform nomogramei 2; Ehv reprezintă emisia acustică pentru vehiculele grele conform nomogramei 2;

Qlv reprezintă volumul traficului ușor în timpul intervalului de referință dintr-o z1 calendaristică;

Qhv reprezintă volumul traficului greu în timpul intervalului de referință dintr-o z1 calendaristică.

10

J

-

-F

f

!

fr

4

'1

1

!P'

•

r

.

-::-

-.d::---

x

-

:

dB

I

A

)

50

-

j

-

.

.

Vehicule grele

:t=

. -

::-=-

== : - ;o·-

• -

-

J..:

... 1

-:-:

40

=f--=

llilliiiillliiiiiiiiiii&

ifli.f!!il[t[[[Îl[r== h =i l,u u l s e F-

-g

30

a i , 1

o

· - .,, -

:

-

i

_

iillltl ttmJmft f! +--

- ;ic'.

:i=i1:

::J

u

-

1.2

131

==.=.E.1: . : ...

!a!,,! , : "t:t:fc:lc :"l- :!'I

: .

:

2

2

2 l

J

_

S

_

t:t

I

l

f

:-f-1

-

l

i

-+-'--+-

+-

c-'---'--

20

Ț

' -

_

3 .

l

3

2

_

F

_,

;r

33

: t ;

43

-:=

...;

T

,

:

J;f

- .,

-

-1:t:tmJJ.

:

țl:țf37f[

if±tiffiDllIITfT.iTiiJITTirrrîiC

•

f

-=

XI

.)I)

00

so

60

;o

!Xl

100

1

10

120

13l

1.-0

150

Viteza [km/h]

Nomograma 2

2.2.

Linii directoare privind metoda interimară de calcul recomandată de Comisia Europeană, publicată În "Reken-en Meetvoorschrift Railverkeerslawaai '96, Ministerie Volkshuisvesting, Ruimtelijke Ordening en Milieubeheer, 20 noiembrie 1996"- ( RMR), privind calculul indicatorilor de zgomot, pentru zgomotul provocat de traficul feroviar.

2.2.1 Prezentare generală

Aceasta metoda de calcul al zgomotului produs de traficul feroviar are două metode diferite de calcul si anume:

SRM I - STANDAARDREKENMETHODE !(metoda simplificată); SRM II -

ST

ANDAARDREKENMETHODE II (metoda detaliată).

STANDAARDREKENMETHODE - METODA STANDARD DE CALCUL

Tabel

1.

Categoriile de trenuri existente în baza de date a metodei de calcul RMR

Categorie

Descrierea trenului

1

Trenuri de persoane dotate cu frâne cu saboți

2

Trenuri de persoane dotate cu frâne cu discuri și saboti

3

Trenuri de persoane dotate cu frâne cu discuri

4

Trenuri de marfă dotate cu frâne cu saboți

5

Trenuri tractate cu locomotivă Diesel dotate cu frâne cu saboti

6

Trenuri tractate cu locomotive Diesel dotate cu frâne cu discuri

7

Metrou urban și tramvaie rapide dotate cu frână cu discuri

8

Trenuri tip InterCity și cele de mică viteză dotate cu frâne cu discuri

9

Trenuri de mare viteză dotate cu frâne cu discuri și saboți

10

Trenuri de mare viteză de tipul ICE-3 (M), (HST East)

11...

Altele...

Incepând cu categoria

11

ăAltele" din tabelul 1 se pot adăuga noi categorii de trenuri conform celor trei proceduri pentru determinarea caracteristiciilor noilor categorii de trenuri, prezentate de această metodă de calcul interimară recomandată de Uniunea Europeană.

Procedura A, este o procedură simplificată, care fumizează o cale pentru a determina dacă un vehicul de cale ferată poate fi încadrat în una din categoriile din tabelul 1 și care ține cont în special de sistemul de propulsie (diesel, electric, hidraulic) și de sistemul de frânare (disc sau saboți). Deasemenea, această procedură poate fi folosită și pentru vehicule noi (sau în construcție) pentru care este imposibil să efectuezi măsurători ale zgomotului.

Procedura B, descrie o metodă pentru obținerea datelor privind emisile de zgomot ale vehiculelor de cale ferată care nu se regăsesc în una din categoriile din tabelul

1.

Datele obținute cu această procedură, țin cont în mod individual de fiecare vehicul, de radiația zgomotului căii ferate, de rugozitatea căii ferate și a roților materialului rulant. Deasemenea, diferitele tipuri de zgomot -

zgomotul de tracțiune, de rulare și aerodinamic -

sunt luate în considerare în funcție de înălțimile diferitelor surse de zgomot al ansamblului vehicul - cale ferată. După stabilirea datelor privind emisiile de zgomot prin această procedură se poate introduce astfel o nouă categorie de tren în tabelul

1.

Procedura C, descrie o metodă pentru determinarea caracteristicilor acustice ale unei căii ferate. Această procedură se bazează pe faptul că, aceste caracteristici acustice ale căii ferate, în benzile de o octavă, sunt independente de tipul sau viteza vehiculului ce circulă pe o cale ferată. Pentru a verifica acest aspect, este necesară efectuarea unor măsurători, într-o locație la două viteze suplimentare, (astfel încât la una diferența să fie mai mare de 20%, iar la cealaltă mai mare de

30%). Diferențele dintre caracteristicile calculate ale căii ferate sunt sub 3 dB în fiecare dintre benzile de octavă. In cazul în care corecția depinde și de viteză se realizează o cercetare suplimentară și va rezulta o caracteristică dependentă de viteză.

2.2.2. Calculul emisiilor acustice ale vehiculelor

Atunci când calculele sunt efectuate urmând schema simplificată SRM I, valorile de emisie în dB(A) sunt determinate de formula:

Unde:

Enr,c reprezintă termenul de emisie pe categoria de vehicule pentru trenuri în regim nefrânat;

Er,c reprezintă termenul de emisie pentru trenuri în regim frânat; c reprezintă categoria de trenuri (in acest caz c=l );

y reprezintă numărul total de categorii prezent.

Valorile emisiei pe categorie de vehicule pe șine sunt determinate din:

Enr,c =ac+

he

lg

Vc +

10 lg

Qc + Cbc

(2)

Unde valorile de emisie standard ac, bc, br,c sunt date în RMR.

Când calculele sunt efectuate urmând schema detaliată SRM II, atunci pentru fiecare categorie de trenuri și pentru diferite înălțimi ale sursei de zgomot (până la 5 valori), se determină valorile de emisie în banda de o octavă.

Emisia pentru diferite sectoare ale căii ferate este calculată luând în considerare trecerile diferitelor categorii de trenuri ( și luând în considerare că nu toate categoriile de trenuri au surse de zgomot la toate înălțimile). Deasemenea se ține seama dacă trecerile diferitelor categorii de trenuri sunt în regim frânat sau nefrânat.

Factorul de emisie în banda de o octava ăi" este calculat după cum urmează:

Unde:

n este numărul categoriilor de trenuri ce folosesc linia ferată luată în considerare Ehnb,i,c (

respectiv E\r,i,c) este termenul de emisie pentru regimul nefrânat (respectiv frânat), pentru trenuri din fiecare categorie (c =

1

lan), în banda de o octava ăi" și la înălțimea de evaluare ,,h"= O m, 0.5 m, 2 m, 4 m, 5 m - depinzând de categoria trenului și sunt calculate cu formulele:

E h

br,i,c=

h

a

br,i,c +

h

b

br,i,c

lg

Vbr,c +

10 lg

Qbr,c + cbb,i,m,c

(5)

i,c

Unde:

E h

nb,i,c=

a h

i,c +

b h

lg

Vc +

10 lg Qc

+ cbb,i,m,c

(6)

a h i,c s1 'bh

i,c (

respecti • v a h br,i,c s1 'bh

br,i,c )

sunt termenu "d

e em1 •• s1e pentru categori • a

d

e

'

'

trenuri ăc" în regim nefrânat (respectiv frânat), pentru banda de octavă ăi", la înăltimea ,h"·

,

Qc (respectiv Qbr,c) reprezintă numărul mediu de categorii de vehicule pe șine în

regim nefrânat (respectiv frânat);

Vc (respectiv Vbr,c) reprezintă viteza medie de deplasare a vehiculelor pe șine în regim nefrânat ( respectiv frânat);

bb reprezinta tipul de șină de cale ferată;

m reprezintă estimarea aparițiilor joantelor de cale ferată ( pentru o cale ferată nesudată);

Cbb,i,m,c reprezintă corecția pentru discontinuitatea șinelor și ale rugozității căii ferate.

Tabel 2: Adaptările necesare de adus acestei metode de calcul recomandată de UE pentru a fi în concordantă cu prevederile H.G. 321/2005.

Indicator de zgomot

RMR calculează nivelurile echivalente de zgomot, dar nu calculează nivelurile echivalente de zgomot pe interval lung de timp, conform ISO 1996-2:1987. Pentru a calcula indicatorii de zgomot pe termen lung cu RMR, datele medii despre trenuri pentru anul relevant trebuie fumizate ș1 pentru perioadele de evaluare: z1, seară, noapte

s1

trebuiesc

introduse

în

conformitate cu H.G. 321/2005

Influența condițiilor meteorologice la propagarea zgomotului

Nivelurile medii pe termen lung sunt calculate luând în considerare factorul de corecție meteorologică, CM ( cu Co având valori între

O

si 3,4 dB)

Absorbția atmosferică

In RMR este prezentată atenuarea aerului în funcție de coeficientul de temperatură și de umiditatea relativă. Dacă acestea nu corespund condițiilor

din

România, acești coeficienți pot avea nevoie de adaptări, care trebuiesc făcute în conformitate cu ISO 9613-1.

2.3.

Linii directorare privind metoda interimară de calcul recomandată de Comisia Europeană: ECAC.CEAC Doc. 29 "Raport privind metoda standard de calcul a contururilor de zgomot în jurul aeroporturilor civile" 1997, (Report on Standard Method of Computing Noise Contours around Civil Airports", 1997)

privind calculul indicatorilor de zgomot, pentru zgomotul provocat de traficul aerian în vecinătatea aeroporturilor civile.

(Din abordările diferite ale modelării căilor aeriene, va fi folosită tehnică de segmentare menționată în secțiunea 7.5 a ECAC.CEAC Doc 29)

2.3.1 Prezentare generală

Anexa 11.2 din Directiva 2002/49/EC privind evaluarea ș1 gestionarea zgomotului ambiental, stabilește folosirea ătehnicii segmentării" la care se fac referiri în secțiunea

7.5 a ECAC.CEAC Doc.29. (Vezi tabel 1).

2.3.2. Prezentarea tehnicii segmentării

Conform ECAC.CEAC Doc.29 traiectul de zbor (atât pentru sectoarele rectilinii cât și pentru cele curbe), este împărțit în segmente, fiecare dintre ele fiind aproximat cu un segment de dreaptă, cu valori medii constante pentru putere și viteză pentru aeronavă.

Valoarea minimă a lungimii unui segment este 3 m.

Pentru fiecare arc elementar sunt calculate 3 puncte în coordonate (x,y), aceste 3 puncte definind 2 segmente.

2.3.3 Calculul nivelurilor globale de zgomot

Pentru o mișcare pe un traiect de apropiere sau de urcare, informațiile privind poziția aeronavei și puterea corectată a motoarelor sunt calculate pe diferite segmente ale traiectului de zbor.

Pornind de la un punct ales (de coordonate x,y) aparținând rețelei de calcul alese pentru aeroportul analizat, se calculează cea mai scurtă distanță față de traiectul de zbor și se face o interpolare a datelor de zgomot (L) pentru distanța (d) și puterea (i;).

Informațiile asuprea poziției aeronavei vor trebui să țină seama de o anumită deviere laterală de la ruta teoretică, așa cum se poate observă în practică.

Corecțiile sunt aplicate pentru a ține cont de atenuarea suplimentară a zgomotului pe direcția perpendiculară pe traiectoria de deplasare a aeronavei A(P,I), de directivitatea în spatele punctului de plecare în rulajul de accelerare pentru decolare

L'l1

și în cazul nivelului de expunere sonoră, de viteza aeronavei ilv și de diferența de durată a nivelului de zgomot cel mai ridicat atunci când traiectoria presupune un viraj

L°ly.

Prin urmare, se calculează nivelul de zgomot L(x,y) produs de aeronavă în punctul din rețeaua de calcul considerată.

Expresia matematică de calcul este următoarea:

SEL(x,y)

=

SEL(s,d)v,rer-A(f},I) +AL+ Av

+

AT

(1)

Unde

A1

este evaluat numai în spatele punctului de plecare pentru rulajul de accelerare pentru decolare, valoarea să fiind nulă pentru alte situații, în timp ce

Av

și

AT

sunt evaluate numai în cazul când parametrul descriptor SEL este nivelul de expunere acustică.

In funcție de intervalul de timp (o oră, o zi, un an, etc) pentru care se doreste să se evalueze nivelul de zgomot se foloseste relatia:

Leq,

y(x,y)

=

SEL(x,y)

+

lO*lg(To/T)

(2)

unde:

T

este durata pentru care este necesară evaluarea Leq (24

h, 1

an, etc) To= 1 s

Acest proces este repetat în același punct al rețelei de calcul pentru toate mișcările aeronavelor de toate tipurile observate al curbelor de nivel de zgomot în perioada aleasă de calcul, apoi pentru toate celelalte puncte ale rețelei de calcul.

Nu totdeauna este posibil să se țină cont separat de fiecare tip de aeronavă, în calculul p ro filelor de zbor și al nivelurilor de zgomot.

In anumite situații, diferite tipuri de aeronave pot avea caracteristici acustice și performanțe asemănătoare în cazul unui anumit aeroport și vor putea fi grupate ș1 considerate ca aparținând aceleași categorii pentru aeroportul respectiv.

Aceasta situație se întâlnește frecvent în studiile bazate pe o anumită configurație prognozată pentru un parc/ o flotă de aeronave.

In aceste condiții, calculele de mai sus vor fi efectuate numai o singura dată și nivelurile de zgomot obținute în fiecare nod al rețelei de calcul vor fi multiplicate cu un factor care va depinde de numărul de mișcări ale aeronavelor aparținând aceleiași categorii.

Înainte ca nivelul de expunere acustică, într-un punct de calcul al traficului total să poată fi determinat, trebuie să fie calculat nivelul de expunere acustică (SEL) pentru fiecare mișcare de aeronavă individuală, după cum urmează:

1.

Când calculul se bazează pe date SEL - NPD pentru o viteză de referință ( de obicei 160 noduri pentru aeronavele cu reacție și 80 de noduri pentru aeronavele mici cu elice):

SEL(x,y) = SEL(-1;,d)v,rer - A(l},I) + AL+ Av + AT

(3)

2.

Când calculul se bazează pe LA,max date NPD:

SEL(x,y)

=

LA(<;,d)v,rer-A(l},I) +AL+ Av

+

AT

(4)

Unde:

-

SEL(s,d)v,ref este SEL într-un punct având coordonatele (x,y) produsă de o mișcare de aeronavă cu o tracțiune s la cea mai scurtă distanță d, luată din curba Zgomot - Putere - Distanță;

-

LA(S,d)v,ref este nivelul zgomotului într-un punct având coordonatele (x,y) produs de o mișcare pe o rută de apropiere sau decolare a unui aeronavă cu o tracțiune s la cea mai scurtă distanță d luată din curba Zgomot - Putere - Distanță ( Noise-Power­ Distance - NPD);

-

A( ,l) este supra-atenuarea zgomotului în timpul propagării laterale față de direcția de deplasare a aeronavei, pentru distanța laterală orizontală ăl" și unghiul de elevație

;

-

Li1 este funcția de directivitate pentru zgomotul motoarelor măsurat în spatele punctului de start;

-

Liv este corecția de viteză pe traiectul de zbor și anume:

Av =

lO*lg(vrer/v)

(5)

Vref este viteza folosită în datele NPD V este viteza reală pe traiectul de zbor

i1T

este corecția pentru lungimea finită a segmentului din traseul (traiectoria) de zbor.

Numărul mișcărilor oricăreia dintre categoriile de aeronave pe oricare dintre traiectele de zbor pe durata unui întreg an trebuie să fie determinate pentru perioadele de timp - zi, seara, noapte - separat.

Astfel indicatorii de zgomot L 2

sn

și Ln

din

HG 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental sunt calculați astfel:

Lzsn

=

10 lg [1/86400

:[(Nz,ij +

3,16

Ns,i,j +

10

Nn,ij)

*

10

SELij/10]

(6)

Sl

(7)

Unde:

Nz,i,j este numărul mișcărilor grupului de aeronave

,j"

pe traiectul de zbor ăi" în timpul perioadei de zi, într-o zi medie;

Ns,i,j este numărul mișcărilor grupului de aeronave

,j"

pe traiectul de zbor ăi" în timpul perioadei de seara, într-o zi medie;

Nn,i,j este numărul mișcărilor grupului de aeronave

,j"

pe traiectul de zbor ăi" în

timpul perioadei de noapte, într-o zi medie; Tn este durata perioadei de noapte în secunde;

SELi,j este nivelul de expunere acustica al grupului de aeronave

,j"

pe traiectul de

zbor ăi".

Numărul mișcărilor într-o zi medie este calculat ca medie a numărului de mișcări pe un an, astfel:

Nij

=

Nan,i,/365

(8)

unde mișcările sunt numărate separat pentru

perioadele de zi, seară și noapte și diferențiate prin indexul ,,z" pentru perioada de zi, ,,s" pentru perioada de seară și ,,n" pentru perioada de noapte.

Formula pentru

Lzsn

conține o adăugare de +5 dB pentru perioada de seară ( un factor de 3,16) și o adăugare de+ 10 dB pentru perioada de noapte (un factor de 10).

2.3.4.

Informații cu privire la datele geometrice

și

mișcările aeronavelor

Sunt necesare urmatoarele date:

date geometrice cu privire la fiecare pistă; date geometrice ale culoarelor de zbor;

numarul mișcărilor aeronavelor, pentru fiecare grup de aeronave (vezi tabel 2), pentru fiecare culoar de zbor și pentru fiecare perioadă (zi, seară, noapte) dintr-o zi calendaristică.

2.3.5.

Abordare practică

Se recomandă strângerea tuturor datelor de la un aeroport din anul precedent, pentru a realiza un model computerizat în vederea calculării nivelurilor de zgomot și compararea acestora cu nivelurile de zgomot măsurate dacă acestea sunt disponibile.

Punctul de plecare pentru realizarea acestui model computerizat, trebuie să fie o evidență cu toate tipurile de aeronave care au efectuat mișcări (aterizări sau decolări) într­ un an, pe aeroportul respectiv, urmat de includerea fiecărui tip de aeronavă într-un tabel realizat conform clasificării aeronavelor din AzB - 99 (Anexa 11.2), (deasemenea vezi

tabel 2

privind Gruparea aeronavelor).

Având ca bază acestă evidență, cu gruparea tuturor aeronavelor care au efectuat mișcări într-un an de zile și ținând cont de rutele de zbor ale acestora și de datele geometrice ale fiecărei piste, se poate realiza un model computerizat.

2.3.6.

Informatii cu privire la imisiile de zgomot datorate mișcărilor aeronavelor

-

(date privind grila de calcul)

In interiorul limitelor specificate pentru o aglomerare urbană (vezi Punctul 21, Instrumentul 3 de la Cap. 3.2), indicatorii de zgomot

Lzsn

si

Ln

se calculează pentru un caroiaj (grilă sau raster) cu celula de bază de 10 m și la o înalțime de 4 m.

Tabel 1: Prezentarea pe scurt a conținutului Documentului 29 ECAC, pe fiecare capitol, cu diferentele

și

completările necesare pentru adaptarea acestuia la cerințele Directivei 2002/49/EC

și

a H.G. 321/2005.

Secțiunea din Doc 29 ECAC

Completări necesare pentru adaptarea la directiva 2002/49/EC

și

H.G. 321/2005

1. Introducere

Adaptarea la tehnică segmentării

Șl

la indicatorii de zgomot ceruți prin Anexa II a Directivei 2002/49/EC și a anexei III din

H.G. 321/2005

2.Explicarea termenilor

și

a simbolurilor

Unitatea de masură pentru nivelul de zgomot, trebuie să fie nivelul de zgomot global ponderat A. Paramentrul descriptor al zgomotului trebuie sa fie nivelul de presmne acustică, ponderat A, continuu, echivalent.

Este necesară înlocuirea indexului de zgomot (noise index - unitate de evaluare a zgomotului în av1aț1e în reglementări anterioare) cu indicatorii de zgomot din

H.G. 321/2005

3. Calculul curbelor de nivel

In Doc 29 ECAC este folosită ăperioada de câteva luni" pentru calculul zgomotului și este necesară înlocuirea cu ăperioada de un an" pentru a reflecta cerințele H.G. 321/2005 și ai Directivei 2020/49/EC. Deasemnea corecția A( ,l) -

atenuarea

laterală trebuie scăzută și nu adunată.

4. Formatul zgomotului aviatic

și

informațiile despre performanță care vor fi utilizate

In partea 4.1.3 cut-off a doc.29 ECAC, trebuie adapte nivelurile simplificate (cut­ off levels) pentru a asigura compatibilitatea cu nivelurile cele mai scăzute ale curbelor

de nivel ce trebuie calculate.

5. Gruparea tipurilor de avioane

Gruparea aeronavelor trebuie adaptată pentru a lua în considerare parcurile curente

de

nave

de

pe

aeroporturile

europene (din România). Secțiunea 5.4 a doc. 29 ECAC permite completări pentru datele de emisie, unde este cazul.

( vezi tabelul 2: Gruparea aeronavelor).

6. Grila (caroiajul sau raster) de calcul

Grila spațială de calcul se alege de autoritățiile competente pentru a lua în considerare cerintele impuse de realizarea hărților strategice de zgomot. (vezi cap.

3.1.5)

7.

Calculul de bază al zgomotului cauzat de mișcările individuale ale aeronavelor

La punctul 7.3 al doc. 29 ECAC, corecția de durată/aprobare poate avea nevoie de adaptări depinzând de tipul datelor NPD utilizate la calculul LA.max· La punctul 7.5 al doc.29 ECAC, trebuie urmată tehnica segmentarii. Punctul 7.6 al doc. 29 ECAC este irelevant când se utilizează tehnica

segmentării.

8. Zgomotul din timpul rulărilor pentru decolare

și

aterizare

In partea 8.2 a doc. 29 ECAC, se aplică ecuația (16) pentru 90<0<148,4° (pentru a evita discontinuitatea de la 148,4°) și se precizează că

i1L

= O pentru 0 < 90°.

Ecuația (18) a doc. 29 ECAC pentru determinarea nivelului de expunere acustică poate avea nev01e de adaptări pentru a lua

în

considerare corecția de durată dacă tipul de date NPD folosit se

bazează pe LA max

9. Insumarea nivelurilor de zgomot

Se introduc indicatorii de zgomot specifici Directivei 2002/49/EC și H.G. 321/2005

10.

Modelarea

dispersei

laterale

și

verticale pentru traseul de zbor

Nu este necesară nici o adaptare

11. Calculul nivelului de expunere acustică cu corecția pentru geometria

pistei

Capitol irelevant dacă se folosește tehnica segmentării

12. lndrumări globale privind calculul curbelor de nivel de zgomot

Acest capitol de îndrumări nu are nevoie de modificări, dar trebuie citit in spiritul H.G. 321/2005,

în

special

cu

referire

la

indicatorii de zgomot

S4

Aeronava cu reacție cu o masă maximă la decolare (J\1TOM) mai mare de 100

tone care nu corespunde cerințelor Anexei 16 a Tratatului Internațional al Aviației Civile, Volumul 1

a)

b)

S 5 .1

Aeronave cu reacție cu o masă maximă la decolare (J\1TOM) de până la 50 tone, ce corespunde cerințelor Anexei 16 a Tratatului Internațional al Aviației

Civile, Volumul 1, Capitolul 3

S 5.2

Aeronave cu reacție cu o masă maximă la decolare (J\1TOM) cuprinsă între 50 tone și 120 tone și cu o unitate de propulsie by - pass cu o rată mai mare de 3, ce corespunde cerințelor Anexei 16 a Tratatului Internațional al Aviației Civile,

Volumul

1,

Capitolul 3

S 5.3

Aeronava cu reacție cu o masă maximă la decolare (J\1TOM) cuprinsă între 50 tone și 120 tone și cu o unitate de propulsie by - pass cu o rată mai mică de 3 ce corespunde cerințelor Anexei 16 a Tratatului Internațional al Aviației

Civile, Volumul

1,

Capitolul 3

S 6 .1

Aeronave cu reacție cu două unități de propulsie și cu o masă maximă la decolare (MTOM) de peste 120 tone, ce corespunde cerințelor Anexei 16 a Tratatului Internațional al Aviației Civile, Volumul 1, Capitolul 3. Aeronava trebuie sa fie îndeplinească cerințele cu privire la nivelul scăzut de poluare fonică pentru aeronave cu reacție cu masă maximă la decolare (J\1TOM) mai

mare de 120 tone.( Anexa)

S 6.2

Aeronava cu reacție cu trei sau patru unități de propulsie și cu o masă maximă la decolare (MTOM) cuprinsă între 120 tone și 300 tone ce corespunde cerințelor Anexei 16 a Tratatului Internațional al Aviației Civile, Volumul 1, Capitolul 3 ( cu excepția aeronavei de tip Airbus A340). Aparatul de zbor trebuie sa fie indeplinească condițiile cu privire la nivelul scăzut de poluare fonică pentru avioane cu reacție cu masa maximă la decolare (MTOM) mai mare de 120 tone.( anexa)

a/b) Aterizări cu aeronave din grupul de aeronave S 6.2

a)

b)

S 6 .3

Aeronava de tipul Airbus A340

S7

Aeronava cu reacție, cu trei sau patru unități de propulsie și cu o masă maximă la decolare (MTOM) mai mare de 300 tone, ce corespunde cerințelor Anexei 16 a Tratatului Internațional al Aviației Civile, Volumul

1,

Capitolul 3

a/b) Aterizări cu aeronave din grupul de aeronave S 7

a)

Decolările cu aeronave din grupul de aeronave S 6.2 cu masă curentă la decolare este de până la 70 % din masa maximă la decolare (MTOM).

b)

Decolările cu aeronave din grupul de aeronave S 6.2 cu masa curentă la decolare este mai mare decât 70 % din masa maximă la decolare (MTOM)

a)

Decolări cu aeronave din grupul de aeronave S 7 cu masa curentă la decolare de până la 70 % din masa maximă la decolare (MTOM)

b)

Decolări cu aeronave din grupul de aeronave S 7 cu masa curentă la decolare (MTOM) mai mare decât 70 %

din

masa maximă la decolare (MTOM)

a)

b)

Hl

Elicoptere cu o masă maximă la decolare (MTOM) de până la 2.5 tone

H2

Elicoptere cu o masă maximă la decolare (MTOM) de peste 2.5 tone

2.4.

Linii directoare privind metoda interimară de calcul recomandată de Comisia Europeană, ISO 9613

-

2

-

"Acustica

-

Diminuarea sunetului la propagarea sa în aer liber, partea a doua: metode generale de calcul", privind calculul indicatorilor de zgomot, pentru zgomotul provocat de activitățile industriale

2.4.1

Prezentare generală

Această metodă descrie o procedura detaliată de calcul al nivelurilor de zgomot de mediu generat de surse punctiforme, iar sursele de zgomot, de tip suprafață și de tip linie, sunt împărțite în surse componente punctiforme de zgomot.

Impărțirea se face <lupa criteriul:

d

S:

2

Hmax,

obținându-se o împărțire cu un pas de mărime variabilă care depinde de distanța ăd" de la centrul sursei la punctul de evaluare și de cea mai mare înălțime

Hmax

a sursei.

Pe lângă aceasta, ISO 9613 - 2 prezintă o împărțire mai strictă a surselor mari pentru a garanta faptul că sunt luate în considerare toate variațiile condițiilor de propagare, iar această procedură de împărțire a surselor mari în surse componente de zgomot este comună tuturor metodelor utilizate în UE.

Folosind ISO 9613 -2 se calculează nivelul de presiune sonoră, ponderat A, continuu, echivalent, (așa cum este definit în ISO 1996-1, 3) în condițiile meteorologice favorabile propagării dintre surse cu emisii acustice cunoscute, cât și nivelurile de presiune sonoră, ponderate A, mediate pe interval lung de timp.

ISO 9613 - 2,

constă în algoritmi și calculează nivelurile de zgomot mediate pe interval lung de timp în benzi de o octavă cu frecvențele centrale nominale de la 63 la 8000 Hz, făcându-se astfel diferența între calculul nivelului de zgomot mediat pe interval lung de timp și pe interval scurt de timp.

Algoritmii lucrează cu termeni specifici, atribuiți pentru a reprezenta urmatoarele efecte fizice:

divergența geometrică; absorbția atmosferică; efectul solului; reflexia pe suprafețe;

ecranarea datorită obstacolelor.

Pe interval lung de timp, nivelurile de zgomot se calculează în direcția vantului (propagarea favorabilă a zgomotului datorită vântului puternic de la sursă la receptor), iar pe interval scurt de timp, nivelurile de zgomot sunt calculate la fel ca și în primul caz dar corectate cu ajutorul unui factor de corecție meteo,

Cmet•

2.4.2

Influența condițiilor meteo asupra propagarii zgomotului (sunetului)

In straturile inferioare ale atmosferei, gradientul de temperatură și cel de viteză a vântului variază în funcție de înălțimea față de sol, astfel acesta poate fi negativ (situație normală), sau pozitiv (inversiune de temperatură), iar gradientul de viteză a vantului crește, în general odată cu înălțimea față de sol. Combinația acestor două gradiente, poate crea gradiente negative sau pozitive de viteză a zgomotului.

Din multitudinea de combinații posibile de determinare a parametrilor meteo, s-au identificat trei condiții pentru simplificare:

1.

condiții omogene de propagare (undele sonore sunt drepte/directe);

2.

condiții favorabile de propagare ( gradientul de viteză a zgomotului vertical este pozitiv, adică propagarea zgomotului se face în sensul vântului, undele sonore fiind inclinate descendent);

3.

condiții nefavorabile de propagare (gradientul de viteză a zgomotului vertical este negativ, undele sonore sunt inclinate ascendent).

Precizia hărților strategice de zgomot pentru zgomotul industrial depinde pe de-o parte de natura nivelurilor de putere acustică utilizate din sursele de zgomot industrial și de precizia cu care a fost digitilizată geometria zonei industriale și a împrejmurimilor, pe de altă parte. Cea mai bună precizie este obținută pe baza măsurării efective a nivelurilor de putere acustică ale instalațiilor industriale în întregime sau, dacă este posibil, chiar ale surselor individuale de zgomot.

Astfel Cmet se calculează pe baza înalțimii sursei, înălțimii receptorului, a distanței dintre sursa și receptor și a unui factor Co. măsurat în decibeli, care depinde direct de statisticile meteorologice locale pentru viteza și direcția vântului.

Standardul ISO 9613 - 2 lasă operatorului determinarea efectivă a lui Co neavând o schemă de explorare statistică locală meteo pentru a determina Co și precizează că, pentru o precizie de ±

1

dB a factorului Co este nevoie de o temeinică statistică meteorologică.

Din acest motiv pe baza evaluărilor prezentate în NMPB/XPS 31-133, care este o metodă ce folosește algoritmii de propagare în condiții favorabile din ISO 9613 -2 pentru a armoniza corecția meteo (Co), conform XPS 31-133, vom considera ăcondițiile de propagare nefavorabile ale zgomotului" și ăcondițiile de propagare mai puțin favorabile a zgomotului (vânt lateral)" prezentate la capitolul 2.1. Linii directoare privind metoda interimară de calcul recomandată

de Comisia Europeană,

NMPB

-Routes

96 și standardul francez

XPS 31-133,

privind

calculul indicatorilor

de zgomot,

pentru zgomotul provocat de traficul rutier, subpunctul 2.1.2ăCondiții meteorologice", ca fiind grupate în categoria condiăiilor omogene de propagare.

Ca urmare, pentru calculul corecției Co se folosește urmatoarea relație:

Co=

-

10

lg (

pr/100

X

lOCf/lO

+

Phc/100

X

lOChc/IO

+

Phu/100

X

lOChu/IO)

(1)

Unde:

Pf, Phc și Phu sunt procentajele condițiilor meteo favorabile și omogene( 50% vânt lateral si 50% vânt de la receptor spre sursă)

Cf =

O

dB; Chu = 10 dB si Chc = 1,5 dB.

Astfel C 0

are urmatoarele valori pentru perioadele de ăzi", ,,seară" si ,,noapte" clint-o zi calendaristică:

Cozi= -10 lg( 50/100 + 25/100 x 10-l,S/lO + 25/100) = - 1,4 dB;

Coseara = -10 lg (75/100

+

12,5/100

X

10 -1 ' 5/1O

+

12,5/100) = - 0,7 dB;

Canoapte = O dB.

Co reprezinta doar unul din termenii prin care se determina Cmet- Ceilalți termeni sunt distanța de la sursă la receptor si înalțimea lor corespunzatoare deasupra solului.

2.4.3

Alti parametrii care influențează propagarea zgomotului

a)

Divergența geometrică

Atenuarea zgomotului din cauza divergenței geometrice Activ (descreșterea zgomotului odată cu creșterea distanței de propagare) este calculată pe baza propagării sferice de la o sursă punctiformă în câmp liber ( se exprimă în dB)

l¼iv =

[20 lg(d/do) + 11] (2)

Unde:

d - distanța între sursă și receptor, exprimată în metri; do- distanța de referința(= lm).

b)

Absorbția atmosferică

Atenuarea zgomotului din cauza absorbției atmosferice Aatm este calculată prin metoda aceceptată n mod general. Deși ISO 9613 - 2 oferă o serie de coeficienți pentru anumite temperaturi și umidități relative, se recomandă utilizarea intregului tabel cu acești coeficienți din ISO 9613 - 1. Selectarea coeficienților adecvați depinde de condițiile climatice naționale sau chiar regionale, (se exprimă în dB).

Aatm =

ad/1000

(3)

Unde:

a

-

coeficientul de atenuare atmosferică (se exprimă în dB/Km) pentru fiecare bandă de octavă la frecvența centrală a acesteia.

Recomandare: Se utilizează tabelul privind coeficienții de atenuare atmosferică din ISO 9613 - 1, pentru valorile care nu sunt specificate în ISO 9613 - 2.

c)

Efectul de sol

Atenuarea zgomotului din cauza efectului de sol Asol este cauzată de interferența dintre zgomotul reflectat la sol și zgomotul care se propagă direct de la sursă la receptor.

ASIJ 1

=

4,8-(2hm/d)[17 +(300/d)]

(4)

Unde:

hm - înălțimea medie a căii de propagare deasupra terenului, exprimată în metri;

d

- distanța între sursă și receptor, exprimată în metri Valorile negative ale Asa! vor fi înlocuite cu O.

d)

Difracția

Vezi tabel 1.

e)

Reflexia

Pentru reflexie se utilizează sursele imagini. Aceste reflexii sunt datorate acoperișurilor și suprafețelor mai mult sau mai puțin verticale, cum ar fi fațadele clădirilor, care pot determina creșterea nivelului de presiune acustică la receptor. Aceeași abordare este folosită și în metoda de calcul NMPB/XPS 31-133, ca de altfel în multe metode naționale de calcul al zgomotului industrial. Obstacolele care au dimensiuni mai mici în comparație cu lungimea de undă vor fi neglijate. Nivelul puterii acustice al sursei imagine trebuie să țină cont de coeficientul de absorbție al suprafeței de reflexie.

f)

Tipuri suplimentare de atenuare

ISO 9613-2 definește în anexa A, trei tipuri suplimentare de atenuare pentru vegetație (perdele de pădure, arii industriale și arii construite). Fiecare dintre ele foloseste o atenuare

generală simplificată,

proportională

într-o

anumită

măsură

cu

înălțimea obstacolelor virtuale și dimensiunea ariei de atenuare.

Nu există motive tehnice speciale pentru interzicerea utilizării acetor trei atenuări suplimentare. Totuși este de remarcat faptul că metoda de calcul interimară pentru zgomotul produs de traficul rutier nu folosește aceste corecții suplimentare. Astfel, în încercarea de a armoniza metoda de calcul al zgomotului din surse diferite este bine să nu se ia în considerare aceste trei atenuări suplimentare.

Tabel 1: Armonizarea ISO 9613-2 cu cerințele din H.G. 321/2005

Subiectul din ISO 9613

-

2

Necesitatea armonizării cu cerintele H.G. 321/2005

Indicator de zgomot

Definiția indicatorilor de bază este identică.

1n

calcul indicatorilor trebuie să se țină cont de perioadele de "zi", "seară" și "noapte" conform H.G. 321/2005.

Punct de evaluare

Nu există obiecții pentru folosirea înălțimii de 4 ± 0,2

m

de la sol, pentru receptor.

Sursa de zgomot

Nu există obiecții pentru folosirea normelor cerute de H.G.321/2005 pentru determinarea nivelurilor de putere sonoră și nici pentru impărțirea sursei extinse în surse

componente punctiforme.

Influența condițiilor meteo în propagarea zgomotului

Nivelurile medii pe interval lung de timp sunt calculate doar dacă se aplică factorul de corecție meteo Cmet- Trebuie să se țină cont de tabelul 2 din capitolul 2.1.2. Condiții

meteorologice

privind

procentajul

apariției

conditiilor favorabile.

Influența

divergenței

Nu este nevoie de adaptări.

geometrice în propagarea zgomotului

Influența absorbției atmosferice în propagarea

zgomotului

Se ține cont de tabelul cu coeficienții de atenuare atmosferică în funcție de temperaturi și umidităti relative

tipice pentru regiunile Europei, pe baza ISO 9613 -1.

Influența efectului de sol în propagarea zgomotului

Se

ține

cont

de

termenul

Dn,

ecuația

(11 din ISO 9613 - 2

Influența

difracției

în

propagarea zgomotului

Trebuie să se țină cont de corecția sugerată în ecuația ( 12)

din standard care ar trebui sa fie:

Aecr

=

Dz

-

Aso1

Influența reflexiei în propagarea zgomotului

Nu este nevoie de adaptări

Influența "atenuărilor suplimentare"

Pentru armonizarea cu alte metode de calcul interimare (în special cu NMPB/XPS 31-133) ar fi necesar ca aceste "atenuări suplimentare" să nu fie luate în considerare în

cartarea zgomotului.

Trebuie menționată că metoda NMPB/XPS 31-133 în condiții meteo favorabile urmărește aproape exact metoda ISO 9613 - 2. Aceste două metode deși sunt similare ele sunt totusi diferite.

Pentru alte detalii se recomandă procurarea si studierea standardului ISO 9613 - 2

2.4.4.

SR ISO 8297:1999 "Acustica - Determinarea nivelurilor de putere acustică pentru unitățile industriale cu multe surse, pentru evaluarea nivelurilor de presiune acustică în mediul înconjurator - metoda tehnică"

Se recomandă SR ISO 8297:1999 pentru măsurarea datelor de intrare, știindu-se că metoda se aplică suprafețelor industriale în care majoritatea echipamentelor funcționează în exterior, de exemplu complexe petrochimice, uzine, cariere de piatră, porturi, instalații de sondă, metoda aplicându-se unor surse în mișcare, care efectuează operații periodice sau continue, cu condiția ca măsurătorile să se poată referi la cel puțin un ciclu de funcționare, iar dimensiunea orizontală cea mai mare a suprafeței instalației să fie cuprinsă între 16 m și aproximativ 320 m.

Această metodă de măsurare corespunde cel mai bine pentru măsurarea zgomotului staționar de bandă largă, dar se poate folosi și pentru măsurarea zgomotului surselor care emit tonuri discrete sau în banda îngustă.

Metoda nu se aplică pentru măsurarea unor impulsuri izolate de energie acustică.

2.4.4.1

Definiții

Nivel de putere acustică (Lw)

- este logaritmul zecimal al raportului dintre o putere acustică indicată și puterea acustică de referință.

Puterea acustică de referință are valoarea:

1

pW (10- 12

W)

La stabilirea nivelului de putere acustică trebuie indicată lățimea benzii de frecvență (ex: nivel de putere acustică în benzi de octavă, nivel de putere acustică în benzi de treime de octavă, etc).

Observație: Nivelul de putere acustică al instalației, determinat conform ISO 8297:1999, poate diferi de suma nivelurilor de putere acustică ale surselor individuale din instalație.

Nivel de presiune acustică, (Lp)

este logaritmul zecimal al raportului dintre pătratul presiunii medii acustice a unui sunet și patratul presiunii acustice de referință.

Presiunea acustică de referință are valoarea: 20µPa.

La stabilirea nivelului de presiune acustică trebuie indicată lățimea benzii de frecvență (ex: nivel de presiune acustică în benzi de octavă, nivel de presiune acustică în benzi de treime de octavă, etc.)

Suprafața instalației,

Sp: Suprafața în care sunt conținute toate sursele din instalație, expn . matț m m 2 ;

Suprafața de măsurare,

Sm:

Suprafața totală cuprinsă de conturul de măsurare,

expri • mata -

m m 2 ;

Distanța de măsurare, d:

Distanța de la poziția de măsurare considerată până la punctul cel mai apropiat al perimetrului suprafeței instalației, exprimată în metri;

Distanța dintre pozițiile de măsurare, Dm:

Distanța dintre poziții de măsurare adiacente, măsurată de-a lungul conturului de măsurare, exprimată în metri;

!nălțimea caracteristică a instalației, H:

înălțimea medie a surselor de zgomot din instalație, exprimată în metri;

Nivel de presiune acustică continuu echivalent,

Leq,T: Valoarea nivelului de presiune acustică al unui sunet staționar continuu care, pe o durată de măsurare, T, are aceeași presiune acustică pătratică medie, ca și sunetul considerat al cărui nivel variază cu timpul, exprimată în decibeli.

Nivelul de presiune acustică continuu echivalent se calculeză cu relația:

Leq,T=

10 lg[ 1/T

f

ptfpodt], definit pe intervalul [O,T]; (5)

Unde:

Po este presiunea acustică de referință (=20 µPa);

PT este presiunea acustică instantanee a semnalului acustic, în pascali.

2.4.4.2.

Principiul procedeului de măsurare

Se trasează o linie închisă de formă simplă (conturul de măsurare) care înconjoară suprafața instalației. Se măsoară nivelul de presiune acustică în poziții echidistante ale microfonului de-a lungul conturului și se calculează nivelul de presiune acustică mediu.

Se efectuează corecții pentru eroarea de câmp apropiat, directivitatea microfonului și absorbția în aer. Se calculează aria corespunzatoare suprafeței de măsurare luând în considerare suprafața închisa de contur, lungimea conturului și înaltimea microfonului și se utilizează aceasta pentru determinarea nivelului de putere acustică respectiv.

Daca instalația include surse de zgomot individuale care sunt situate la o inălțime mare față de sol, acestea se identifică și se efectuează măsurări suplimentare ale nivelurilor de putere acustică ale acestor surse.

Daca instalația are mai multe moduri de funcționare, pentru fiecare mod de funcționare trebuie efectuată o serie separată de niveluri de putere acustică. Ori de cate ori este posibil, modul de funcționare trebuie sa fie suficient de lung și de staționar pentru efectuarea unei serii complete de măsurări pe conturul de măsurare. Dacă acest lucru nu este posibil, modul de funcționare trebuie sa fie atât de repetabil încât măsurările să poată fi efectuate în diferite poziții de măsurare pe durata producerii sale succesive. Durata măsurării în fiecare poziție trebuie să fie suficientă pentru a include toate variațiile de zgomot emise în timpul

modului de funcționare, inclusiv orice zgomote de impuls repetate.

Se asigură pe cât posibil, ca mediul din jurul pozițiilor microfonului sa îndeplinească urmatoarele condiții:

a)

în afara conturului de măsurare trebuie să nu existe suprafețe reflectante care pot afecta măsurările nivelului de presiune acustică;

b)

nivelurile zgomotului de fond sa fie cu cel puțin 6 dB ( de preferat cu mai mult de 10 dB) sub nivelul de presiune acustică măsurat în fiecare bandă de frecvență;

c)

viteza și direcția vântului să nu se modifice semnificativ în timpul unei serii de măsurări pe conturul de măsurare.

Abaterile de la condițiile de mai sus se trec în raport.

Notă:

sursele principale de zgomot de fond sunt instalațiile industriale învecinate, traficul rutier și zgomotele naturale;

influența zgomotului de fond poate fi redusă prin utilizarea unui microfon direcțional, dar caracteristicile de directivitate trebuie să fie astfel încât, pentru fiecare bandă de octavă, unghiul 0, la care sensibilitatea scade cu 3 dB, trebuie să fie mai mare de ±30° aplicându-se o corecție.

2.4.4.3.

Mod de lucru

Pozițiile microfonului trebuie să se găsească pe o traiectorie închisă (contur de măsurare), în jurul instalației și trebuie să se aplice urmatoarele condiții:

a)

distanța medie de măsurare,

d,

trebuie să fie mai mare decât cea mai mare valoare dintre

0.os

sp

sau 5 m, dar nu trebuie sa fie mai mare decat cea mai mare valoare dintre

0.s

sp

sau 35 m; distanța medie de măsurare,

d,

trebuie să fie distanța maximă permisă de efectele zgomotului de fond; raportul

dl Sp

trebuie determinat cu o precizie mai bună decât ±30%;

b)

din orice punct al conturului de măsurare, suprafața instalației trebuie să fie văzută sub un unghi de perspectivă, 0, mai mic de 180°;

c)

distantă, pe conturul de măsurare, dintre pozițiile de măsurare adiacente, Dm trebuie să fie mai mică de

2d.

Conturul de măsurare preliminar din jurul instalației se trasează utilizând un plan de parcelare sau o hartă adecvată, astfel încât să corespundă condițiilor

a)

și

b)

de la modul de lucru, iar pe acest contur se notează pozițiile de măsurare astfel încât sa corespundă condițiilor

c)

de la modul de lucru. Apoi se măsoară pe plan distanța di în metri, de la fiecare poziție de măsurare la cel mai apropiat punct al perimetrului instalatiei și se determină valoarea medie

d:

d

=

1/N:Zdi (suma de la i = 1 la N) (6)

Pe cât posibil punctele de măsurare se amplasează echidistant pe conturul de măsurare; totuși, dacă anumite poziții trebuie omise deoarece sunt inaccesibile, aceste omisiuni trebuie raportate. Dacă numărul de poziții de măsurare omise depașește 10% din totalul poziților de măsurare, sau primul contur de măsurare nu indeplinește condițile de la punctul

a)

și

b)

de la modul de lucru, se alege un alt contur de măsurare.

Se face o verificare finală a corectitudinii pozițiilor de măsurare pe teren.

După trasarea pe plan a unui contur de masurare satisfăcător se determină urmatoarele dimensiuni, cu o exactitate mai bună de ±5%:

a)

lungimea conturului de măsurare, l;

b)

suprafața de măsurare, Sm;

c)

înalțimea caracteristică a instalației, H.

!nălțimea caracteristică a instalației H se determină din înălțimea medie a surselor de zgomot din instalație, obținută din listele de echipamente și planurile de elevație, utilizând urmatoarea relație:

H

=

1/N Ihk

(

suma de la k = 1 lan)

(7)

Dacă instalația conține zece sau mai multe surse cu inățimea mai mică de doi metri, înălțimea medie poate fi considerată de un metru și numarul lor în relația de mai sus poate fi estimat cu o precizie de ±10%.

In fiecare poziție de măsurare, înălțimea poziției microfonului față de sol, h, trebuie să fie cea mai mare dintre valoarea de 5 m sau valoarea calculată cu relația:

h

=

H

+

0,025 Sm

(8)

Dacă această condiție pentru înălțimea microfonului nu poate fi realizată în practică, microfonul se amplasează cât mai sus posibil față de înălțimea minimă de 5m și acest lucru se trece în raport.

In fiecare poziție de măsurare, direcția de referință a microfonului se îndreaptă, conform indicațiilor din CEI 60651, spre suprafața instalației astfel încât direcția de referință să fie orizontală și perpendiculară pe conturul de măsurare.

2.4.4.4.

Măsurari ale nivelului de presiune acustică

In cazul unui zgomot staționar, măsurările se efectuează în fiecare punct de măsurare, cu o durată suficient de mare pentru a se asigura că zgomotul este staționar în fiecare bandă de octavă, timpul de măsurare trebuie sa fie cel puțin de 1 minut.

In cazul unui zgomot nestaționar, variabil sau impuls, se utilizează un sonometru integrator mediator. In fiecare poziție a microfonului se efectuează urmatoarele măsurări:

a)

Nivelurile de presiune acustică în benzi de octavă de la 63 Hz până la 4000 Hz în timpul funcționării instalației, (se pot face măsurători suplimentare în benzile de 31,5 Hz si 8000 Hz).

b)

Nivelurile de presiune acustică în benzi de octavă produse de zgomotul de fond, dacă funcționarea instalației poate fi oprită în timpul unei serii de măsurări. Dacă masurările zgomotului de fond se efectuează la un moment diferit al zilei față de măsurarea zgomotului instalației ( de exemplu, noaptea), acestea sunt valabile dacă se poate arăta că zgomotul de fond nu s-a modificat. Acest lucru trebuie indicat de măsurări separate ale zgomotului de fond în poziții în care zgomotul instalației este nesemnificativ.

2.4.4.5 Corecție pentru zgomotul de fond

Dacă nivelul zgomotului de fond se poate măsura separat, nivelul de presiune acustică măsurat al instalației plus zgomotul de fond, se corectează pentru zgomotul de fond conform tabelului 2 .

Tabel 2

Diferența dintre nivelul de presmne acustică măsurat cu instalația în funcțiune

Șl

nivelul de presmne acustică datorită zgomotului de fond (valori în decibeli)

Corecția care trebuie scăzută din nivelul de presiune acustică măsurat cu instalația în funcțiune pentru a obține nivelul de presiune acustică datorat numai instalației

(valori în decibeli)

<6

Măsurarea nu este valabilă

6

1

7

1

8

1

9

0,5

10

0,5

>10

o

Dacă nivelul zgomotului de fond nu se poate măsura separat deoarece instalația nu poate fi oprită și nivelul de presiune acustică nu poate fi corectat, acest lucru se menționează în raport și se prezintă o evaluare calitativă a erorii posibile datorată zgomotului de fond.

2.4.4.6.

Calculul nivelurilor de putere acustică pentru evaluarea nivelurilor în mediul inconjurător

Etapa 1

Se calculează nivelul de presiune acustică mediu pe conturul de măsurare:

Etapa 2

Dacă o valoare a lui Lpi depasește media Lp cu mai mult de 5 dB, se alege un nou contur de măsurare la o distanță mai mare de instalație. Dacă acest lucru nu este practic posibil, toate valorile lui Lpi care depășesc media, Lp, cu mai mult de 5 dB se înlocuiesc cu L*pi (=Lp + 5 dB).

Etapa 3

Se calculează un al doilea nivel de presiune acustică mediu corectat pe conturul de măsurare, L *

p,

în decibeli, pentru fiecare bandă de octavă, cu următoarea relație:

Unde L *

pi este nivelul de presiune acustică în benzi de octavă în poziția

i.

Etapa 4

Se calculează un termen de corecție de suprafață, LiLs, în decibeli, pentru suprafața de măsurare ( definită in ISO 3744), cu următoarea relație:

ALs =

1Olg( 2

Sm

+

hl)/S 0

(dB)

(11)

Etapa 5

Se calculează

un termen de corecție pentru

câmp apropiat,

LiLF, în

decibeli,

cu următoarea relație:

ALF

=

lg(d/4

Sp)

(dB)

(12)

( este de așteptat ca LiLF sa fie cuprins între -0,9 dB si -1,9 dB, dacă se respectă condițiile de la modul de lucru).

Etapa 6

Se calculează un termen de corecție al microfonului, LiLM. în decibeli, cu următoarea relație:

ALM

=

3(1-0/90) (dB)

(13)

Unde

ALM

=

O

pentru microfon omnidirecțional.

Etapa

7

Se calculează termenul de atenuare acustică ( datorită absorbției atmosferice ), L'.La, în decibeli, cu relația:

ALu

=

0,5

a sm (dB)

(14)

Valorile lui

â

din ISO 3891, sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3

-

descreșterea nivelului de presiune acustică la propagarea liberă datorită absorbției în aer

Frecventele centrale ale benzilor de octavă

a

Hz

dB/m

31

o

63

o

125

o

250

0,001

500

0,002

1000

0,005

2000

0,01

4000

0,026

8000

0,046

Valorile pentru fiecare bandă de octavă prezentate în tabelul 3 sunt valabile la temperatura de 15° C și la o umiditate relativă medie de 70%. Dacă condițiile atmosferice diferă mult de acestea, se utilizează valorile corespunzătoare ale absorbției în aer pentru temperatura și umiditatea relativă din momentul măsurătorilor de zgomot.

Etapa 8

Se calculează nivelul de putere acustică în benzi de octavă, Lw, în decibeli, cu următoarea relație:

Etapa

9

Dacă este necesar, se calculează nivelul de putere acustică ponderat A,

Lw

A,

în decibeli, cu următoarea relație:

LwA

=

10lg:[10°'

1

(Lw+ Cj)

(dB) (16)

unde Cj este corecția de ponderare A pentru banda de octavaj. Suma se efectuează pe benzile de octavă corespunzătoare.

2.4.4.7.

Conținutul raportului de încercare

Raportul de încercare trebuie să conțină declarația că nivelurile de putere acustică pentru evaluarea nivelurilor de presiune acustică în mediul înconjurator au fost obținute conform condițiilor și procedeelor

din

standard.

Raportul trebuie să conțină următoarele informații:

a)

O hartă a instalației și a zonei înconjuratoare, care prezintă o schiță a suprafeței instalației, conturul de măsurăre și pozițiile de măsurare pe conturul de măsurare, inclusiv amplasarea surselor de zgomot de fond, o hartă a structurilor reflectante și a obiectelor care ar putea afecta nivelurile de presiune acustică măsurate și deasemenea trebuie raportate amplasările surselor care se măsoară independent;

b)

O descriere a instalației

privind condițiile sale de funcționare în timpul măsurărilor;

c)

O descriere a instalației privind tipul de zgomot și eventualele efecte de ecranare în pozițiile microfonului;

d)

Data și ora măsurării;

e)

Condițiile atmosferice în timpul măsurărilor și anume:

1.

viteza si direcția vantului;

2.

umiditatea relativă și temperatura aerului;

3.

stratul de nori;

f)

Tipul, modelul, seria și producătorii aparaturii;

g)

Metoda de calibrare;

h)

!nălțimea microfonului.

i)

O determinare calitativă a surselor învecinate (drumuri, căi ferate, alte instalații, etc) care pot afecta;

j)

toate măsurările înregistrate;

k)

corecțiile pentru zgomotul de fond, (dacă există) și pozițiile microfonului în care nu a putut fi măsurat zgomotul de fond;

1)

nivelurile de putere acustică calculate,

Lw

si

LwA;

m)

nivelurile de putere acustică în benzi de octavă ale surselor individuale care au fost măsurate independent;

n)

amplasarea pozitiilor omise ale microfonului și motivul omisiunilor;

o)

abaterile de la condițiile pentru mediul înconjurator.

Pentru alte detalii se recomandă procurarea și studierea standardului SR ISO 8297:1999.

2.4.5.

SR EN ISO 3744

:

1997 si SR EN ISO 3746

:

1998

SR EN ISO 3744: 1997

"Acustica - Determinarea nivelurilor de putere acustică ale surselor de zgomot utilizand presiunea acustică. Metoda tehnică în condiții apropiate de cele ale unui camp liber, deasupra unui plan reflectant."

SR EN ISO 3746: 1998

"Acustica - Determinarea nivelurilor de putere a acustică ale surselor de zgomot utilizând presiunea acustică. Metoda de control care utilizează o suprafață de măsurare înconjurătoare, deasupra unui plan reflectant."

Aceste standarde stabilesc o metodă de măsurare a nivelurilor de presiune acustică pe o suprafață de măsurare care încojoară sursa și o metodă de calcul al nivelului de putere acustică produs de o sursă.

La alegerea uneia dintre metodele din seria ISO 3740 este necesar să se aleagă metoda cea mai adecvată pentru condițiile și obiectivele măsurării de zgomot.

1n

ISO 3740 sunt prezentate indicații generale care permit efectuarea acestei selecții.

Utilizarea acestor două standarde necesită îndeplinirea unor criterii de calificare.

De obicei, condițiile de câmp liber nu se întâlnesc în locurile în care se instalează în mod normal sursele de zgomot. De aceea sunt necesare corecții pentru a lua în considerare zgomotul de fond sau reflexiile nedorite.

Pentru a facilita amplasarea pozițiilor microfonului pe suprafața de măsurare, trebuie definit un paralelipiped de referință ipotetic.

Pozițiile microfonului se găsesc pe suprafața de măsurare, o suprafață ipotetică de arie S care include atât sursa cât și paralelipipedul de referință și se termină pe planul (planele) reflectant (reflectante).

Paralelipiped de referință:

Suprafața ipotetica formată din cel mai mic paralelipiped dreptunghic care poate include sursa și care este limitată de planul sau planele de referință.

Amplasarea sursei încercate, suprafața de măsurare și pozițiile microfonului se definesc față de un sistem de coordonate cu axele orizontale x și y în planul de bază, paralele cu lungimea și lătimea paralelipipedului de referință.

Tabel 4: Prezentarea comparativă a celor două standarde

Parametrul

SR ISO EN 3744

:

1997

SRISO EN 3746: 1998

Mediul de încercare

1n

exterior sau în interior

1n

exterior sau interior

Criteriul de mediului

calificare

a

K2

< 2 dB

K2

< 7 dB

Volumul sursei sonore

Fără restricții - limitat numai de mediul de încercare disponibil

Caracterul zgomotului

Oricare (de banda largă, îngustă, cu frecvența discretă,

staționar, nestaționar, de impuls)

Limita pentru zgomotul de

L'lL >

6

dB (dacă este

L'lL > 3 dB;

fond

posibil mai mare de 15 dB);

K1

< 1,3 dB

K1

< 3 dB

Număr de măsurare

puncte

de

>9

>4

Exactitatea

metodei

de

CTR

<

1,5

dB

CTR

< 3 dB (daca

K2

< 5

determinare

a

lui

LwA

dB);

CTR

< 4 dB (daca 5dB <

exprimată

ca

abatere

K2

< 7 dB);

standard a reproductibilității

Dacă tonurile predomină,

valoarea lui

CTR

este cu 1 dB mai mare.

Aparatura

-Sonometru, conform cel puțin cu:

clasa 1 conform CEI 651

Clasa 2 conform CEI 651

-Sonometru integrator, conform cel puțin cu:

Clasa 1 conform CEI 804

Clasa 2 conform CEI 804

-Set de filtre de bandă de

frecvență, conform cu:

Clasa 1 conform CEI 225

-

K1 -

Corecție pentru zgomotul de fond: Un termen care ține seama de influența

zgomotului de fond asupra nivelului de presiune acustică pe suprafață, depinde de frecvență și se exprimă în decibeli. In cazul ponderării A, corecția se notează

K1A- *

K2 -

Corecție de mediu: Un termen care ține seama de influența sunetelor reflectate sau absorbite, asupra nivelului de presiune acustică pe suprafață, depinde de frecvență și se

exprimă în decibeli. In cazul ponderării A, corecția se notează

K 2 A.*

*

Corecțiile

K1

si

K2

trebuie îndeplinite în fiecare bandă de frecvență, în domeniul de frecvență de interes, pentru determinarea spectrului de putere acustică.

Pentru alte detalii se recomandă procurarea și studierea standardelor SR EN ISO 3744

:

1997 si SR EN ISO 3746: 1998

Capitolul 3

Linii directoare privind realizarea hărților strategice de zgomot, În funcție de aspectele de ordin general și tehnic, ridicate de realizarea hărților strategice de zgomot

și

În funcție de modul de alegere al datelor de intrare pentru calculul indicatorilor de zgomot În conformitate cu H.G. 321/2005 și Directiva 2002/49/EC.

3.1.

Linii directoare privind aspectele de ordin general și tehnic ridicate de realizarea hărților strategice de zgomot

3.1.1.

Hărțile strategice de zgomot și cartarea

1n

prima faza a cartării și a realizării hărților strategice de zgomot se acceptă aproximări cu privire la :

nivelurile de zgomot atribuite clădirilor rezidentiale;

stabilirea numărului locuitorilor care ocupă clădirile rezidentiale;

determinarea nivelurilor de zgomot la care sunt expuși locuitorii acestor clădiri rezidențiale;

Modalitatea în care se realizează aceste aproximări, este relatată la punctele

3.1.5, 3.1.6

si

3.1.7

din acest capitol și la punctele

18

si

19

din capitolul

3.2,

care se referă la datele demografice.

Hărțile strategice de zgomot sunt realizate pentru zone specificate.

Punctul de plecare în vederea realizării hărții de zgomot, reprezintă un model digitalizat al acestor zone, care trebuie să conțină toate obstacolele (indiferent de natura lor) dintre

sursa de zgomot ( punctul de emisie) și punctul de imisie care pot influența propagarea zgomotului (sunetului).

Calcularea se realizează în punctele de imisie,

într-un caroiaj (grilă sau raster) având celula de 10 m și la o înălțime de 4 m, zona cartată și specificată în harta de zgomot reprezentând interpolarea valorilor indicatorilor de zgomot.

Hărțile strategice de zgomot sunt realizate la o scară de 1:10000.

Codul culorilor în vederea reprezentării pe harta de zgomot a curbelor de nivel de zgomot:

Tabel 1: Scala de culori pentru harta de z2omot

Interval (dB)

Culoare

RGB

sub 35

verde deschis

85-190-71

35-40

verde

0-114-41

40-45

verde inchis

15-77-42

45-50

galben

228-228-0

50-55

ocru

171-162-0

55-60

portocaliu

255-95-0

60-65

cinabru

219-12-65

65-70

roșu carmin

174-0-95

70-75

lila

146-73-158

75-80

albastru

79-31-145

80-85

albastru închis

33-18-101

*

RGB(

Red - Green - Blue ) reprezintă inițialele culorilor roșu, verde și albastru în limba engleză și este denumirea unui sistem de atribuire a unor valori cu ajutorul cărora se realizează reglarea și identificarea

culorilor de bază și a tuturor nuanțelor și combinaților de culori în industria IT.

Autoritățile administrației publice locale și autoritățile administrației publice centrale care în conformitate cu H.G. 321/2005, realizează hărțile strategice de zgomot pentru aglomerările urbane, drumurile principale, căile ferate principale și aeroporturile civile mari, au obligația să colaboreze și să pună în mod reciproc la dispoziție datele necesare pentru realizarea hărților strategice de zgomot.

Administrațiile aeroporturilor, care se află în interiorul aglomerărilor urbane, au obligatia să pună la dispoziția autorităților administrației publice locale, toate datele necesare și pe care le au disponibile, în vederea realizării de către acestea din urmă a hărților strategice de zgomot.

Zgomotul emis de activitățile aeroporturilor (altele decat cele produse strict de decolarea și aterizarea aeronavelor - mișcările aeronavei) aflate în interiorul aglomerărilor urbane și care au sub 50.000 de mișcări de aeronave/an, sunt tratate ca zone industriale atunci când autoritățile administrației publice locale realizează hărțile strategice de zgomot, iar zgomotul emis de toate activitățile de decolare și aterizare (mișcările aeronavelor) ale acestor aeroporturi, sunt luate în considerare separat în realizarea hărții strategice de zgomot, deci cartarea lor se va face separat.

Activitățiile aeroporturilor care pot fi considerate ca activități industriale sunt: testarea motoarelor aeronavelor;

utilizarea generatoarelor principale și auxiliare de energie;

autovehiculele utilizate la parcarea și alimentarea cu combustibil a aeronavelor.

Realizarea hărților strategice de zgomot pentru sursele de zgomot generate de trenurile oprite în stațiile (gările) care se află în interiorul aglomerărilor urbane, se realizează de : a)

-

către autoritatea administrației publice locale, dacă traficul în stația respectivă nu depăsește 60.000 de treceri de trenuri pe an, începand cu anul 2006 si numai dacă aglomerarea urbană respectivă are peste 250.000 de locuitori;

-

către Compania Națională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., dacă traficul în stația respectivă depăsește 60.000 de treceri de trenuri pe an, începand cu anul 2006;

b)

-

către autoritatea administrației publice locale, dacă traficul în stația respectivă nu depăsește 30.000 de treceri de trenuri pe an, începand cu anul 2011 și numai dacă aglomerarea urbană respectivă are peste 100.000 de locuitori;

-

către Compania Națională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., dacă traficul în stația respectivă depăsește 30.000 de treceri pe an, începand cu anul 2011.

Zgomotul produs de trenurile oprite în stații va fi calculat și echivalat, cu zgomotul produs de un tren aflat în mișcare cu o viteză de 40 km/h.

3.1.2.

Realizarea hărților de conflict

Hărțile de conflict reprezintă zonele, unde pentru fiecare valoare a indicatorilor de zgomot, se realizează depășiri peste valorile limită ale acestora.

Pentru fiecare tip de sursă de zgomot ( drumuri principale, căi ferate principale, aeroporturi civile mari și zone industriale), se realizează hărți de conflict.

Hărțile de conflict sunt realizate la o scară de 1:10000.

Pentru reprezentarea hărților de conflict se va utiliza urmatorul cod de culori:

Tabel 2: Scala de culori pentru harta de conflict

Diferența de nivel

( dB)

Culoarea

RGB

< -

5

alb

255-255-255

-

5 la O

verde

0-255-0

O la+ 5

roșu

255-0-0

>+5

albastru

0-0-255

3.1.3.

Metode de evaluare

In anexa 3 pct. (1) din H.G. 321/2005 se specifică urmatoarele:

"Valorile Lzsn și Lnoapte se determină atât prin calcul, cât și prin măsurare în punctul de evaluare.

Pentru prognoze sunt aplicabile numai metodele de calcul"

Indicatorii de zgomot vor fi în principal determinați prin calcul.

In prima etapă a realizării hărtilor strategice de zgomot (începand cu anul 2006) se utilizează metodele de calcul interimare recomandate de Comisia Europeană.

Este adevărat însă, că măsurările sunt esențiale pentru dezvoltarea și validarea metodelor de calcul, având un rol important și în verificarea în puncte individuale a

nivelurilor de zgomot, pentru a putea compara veridicitatea valorilor indicate de harta de zgomot (acolo unde există suspiciuni cu privire la valoarea nivelului de zgomot indicată în harta de zgomot) sau în dezvoltarea elementelor locale a planurilor de acțiune și a evaluării implementării acestora.

3.1.4.

Fațada cea mai expusă la zgomot a unei clădiri

Fațada cea mai expusă la zgomot a unei cladiri, se consideră ca fiind acea fațadă a respectivei clădiri, expusă la cel mai mare nivel de zgomot, nivel cauzat de sursa specifică de zgomot luată în considerare ( de ex. traficul rutier).

3.1.5.

Caroiajul (grila sau raster) folosit În calcul

și

reflexiile

In prima etapa a realizării hărților strategice de zgomot, Statele Membre (și statele care se află în curs de aderare la Uniunea Europeană), vor realiza un singur tip de caroiaj (grilă sau raster) folosit în calcul, având celula cu latura nominală de 10 metri. Aceste calcule trebuie sa includă cel puțin rezultate primare. Rezultatele din grila folosită în calcul privind nivelurile de zgomot trebuie utilizate pentru producerea hărților de zgomot, (hărțile de contur), pentru informarea publicului și pentru aducerea la îndeplinire a cerințelor de raportare prevăzute de Directiva 2002/49/EC și de HG 321/2005. In orice caz pentru a obține atât datele privind expunerea la poluare fonică a rezidenților care locuiesc în apartamente,

în blocuri de locuinte,

cât și

datele opționale

necesare identificării fațadelor liniștite ale clădirilor, trebuie aplicată o corecție de minus 3 dB oricărui nivel de zgomot din grila folosită în calcul,

ce sunt atribuite clădirilor rezidențiale și prin urmare rezidenților acestor clădiri, pentru a realiza estimările privind expunerea la zgomot.

3.1.6.

Stabilirea nivelurilor de zgomot ambiental pentru clădirile rezidențiale

Pentru a determina expunerea la zgomot a persoanelor care locuiesc în clădirile rezidențiale, nivelurile de zgomot calculate în apropierea clădirilor, trebuie atribuite acestor clădiri.

Recomandări: Pasul 1:

Trebuie scăzuti 3 dB din nivelurile de zgomot calculate în punctele grilei folosite în calcul. Nivelurile de zgomot rezultate trebuie alocate celulelor grilei așa cum se arată în diagrama 1, folosind instrumentele din GIS.

De reținut ca în exemplul din aceasta diagrama, atunci când o poziție a grilei se suprapune cu o clădire, automat o valoare de 1O dB este atribuită poziției și implicit celulei grilei.

Diagrama 1

Pasul 2:

Cand ori ce parte a unei celule din grilă încorporează

o el ădire sau când o astfel de celulă este într-un perimetru aflat 1a o distanță de până 1a 2 m de cladire, val oarea atribui tă acelei celule trebuie atribui tă și el ădirii folosind instrumentele din GIS. De aceea după cum

se vede în diagrama 2 se pot atribui mai mul te val ori acelei ași clădiri. Prin acel ași procedeu, poate

fi

stabili tă și existența fațadei liniști te .

4H 4

,

t1

..

-t6

4D

..

..

..

..

4a 4

,lij

4

.

46

46

....

4

•7

•

4C

.,

..

... ...

..

4a 4

,1 8

47

47

,11

-K

4Ș

..

..

Diagrama2

In

exemplul de mai sus urmato arel e valori vor fi atribui te el ădirii în discuție. Pornind de susîn sens orar, avem:

55, 51, 46, 44, 47, 49, 50, 51, 56, 59

si

59.

3 .1.7 Atrib uirea p opul ariei / clădirile rezidentiale

'

'

Anexa 6 a Directivei 2 002/49/EC prevede obliga a raportării către Comisie a estimărilor numărului de 1oe uit ori a apartam entel or expus i nivel uri1or de zgomot ce se încadrează în anumite benzi de frecvență de zgomot .

Recom an dări:

Dacă nu există date care pot

fi

utilizate pentru estimarea satisfăcătoare a persoanelor care 1ocuies cîn el ădiril e rezidențiale, poate fi folosit Punctul 19 Cap 3. 2 care oferă un număr de opțiuni pentru realizarea unor astfel de estimări.

3.1.8

Atribuirea nivelurilor de expunere la zgomot/ populatia rezidentă

'

Punctul 19 Cap 3. 2 oferă metode pentru atribuire a nivelurilor de zgomot și pentru estimarea populatiei care locuiește în clădirile rezidențiale. Această sec une stabilește o rel a e între diferitele nivel uri de zgomot și populația care locuiește în clădirile rezi den ale.

Recom an dări:

Metoda recomandată pentru atribuire a nivel urilor de zgomot la care este expusă popul a a rezidentă care 1ocuie

ște

în el ădiril e rezidenți ale este exem plificată în diagrama 3

Diagrama3

In acest exemplu, avem:

O celulă a gril ei în intervalul de val ori de la 40 la 44 se suprapune sau este în perimetrul de 2 m a clădirii selectate.

3 celule ale grilei în intervalul de valori de la 45 la 49 se suprapun sau se afla în perimetrul de 2 m a clădirii selectate

3 celule ale grilei în intervalul de valori de la 50 la 54 se suprapun sau se află în perimetru de 2 m a el ădirii selectate

4 celule ale grilei în intervalul de valori de la 55 la 59 se suprapun sau se află în

perimetrul de 2 m a clădirii selectate

In total 11 ni veluri de zgomot au fost atribui te clădirii selectate.

Dacă, spre exemplu, numărul rezidenților clădirii selectate a fost estimat 1a 220, acești reziden trebuie distribui ți nivelurilor de zgomot ale el ădirii după cum urmează:

Interval ul de val ori de 1a 40 la 44 dB - 220 x l/ 11

=

20 rezi <lenți Interval ul de val ori de 1a 45 la 49 dB - 220 x 3/11

=

60 rezi <lenți Interval ul de val ori de 1a 50 la 54 dB - 220 x 3/11

=

60 rezi <lenți Interval ul de val ori de 1a 55 la 59 dB - 220 x 4/11

=

80 rezi <lenți

3.1.9.

Locuințe

Recomandare:

1n

toate cazurile când se întâlnește termenul "locuință" aceasta va include tipurile de clădiri prevăzute la pagina 75 Instrumentul 1.

3.1.10.

Determinarea numărului de apartamente/ clădire rezidențială

și

numărul de persoane rezidente/ apartament

Pentru determinarea sau estimarea numărului de apartamente, și a numărului de rezidenți

/ apartament se vor utiliza instrumentele de la cap.3.2 Punctul 19

3.1.11.

Aglomerare

Conform H.G. 321/2005 avem:

Aglomerare - o parte a unui teritoriu cu o populație al cărei numar depașește 100.000 de locuitori și cu o densitate a populației necesară îndeplinirii condițiilor de zona urbană.

Vezi Punctul 20 de la cap. 3.2.

3.1.12 Zona care se cartează

Vezi Punctul 21 si 22 de la cap. 3.3

3.1.13.

Fațada liniștită

Fața de o sursă de zgomot, fațada liniștită a unei clădiri, este acea fațadă care are cel puțin 20 dB sub valoarea nivelului de zgomot (Lzsn) corespunzator fațadei cele mai expuse și obligatoriu trebuie sa fie mai mică decât 55 dB.

3.1.14.

An reprezentativ cu privire la emisia de zgomot

Anul reprezentativ pentru prima etapă a realizării hărților strategice de zgomot este anul 2006.

Datele cu privire la emisia de zgomot care se pot utiliza în prima etapă a realizării hărților strategice de zgomot, nu trebuie sa fie mai vechi de trei ani.

3.1.15.

An mediu cu privire la condițiile meteorologice

Pentru a minimiza efectele condițiilor meteorologice extreme, se recomandă ca un an tipic din punct de vedere meteorologic, se consideră luând în calcul media apariților diferitelor tipuri de condiții meteorologice din ultimii 10 ani.

De asemenea se utilizează instrumentele de la Punctul 17 din cap.3.2.

3.1.16 Clădiri cu izolație fonică specială

Se recomandă să se indentifice aceste clădiri și dacă sunt izolate fonic față de sursele externe de zgomot și în plus dacă sunt izolate fonic corespunzator față de echipamentele de ventilație și aer condiționat.

Toată această activitate este utilă pentru:

satisfacerea cerințelor de protecție la zgomot necesare

a fi îndeplinite la construirea apartamentelor (clădirilor);

derularea unor programe de izolație fonică a clădirilor în scopul reducerii impactului provocat de zgomotul extern asupra persoanelor care locuiesc in apartamente (clădiri).

Se recomandă deasemenea, ca proiectarea apartamentelor (clădirilor) să se realizeze în așa fel încât ferestrele aferente camerelor de locuit să nu fie în apropierea surselor de zgomot.

3.1.17. Planuri de actiune

Conform definiției din H.G. 321/2005 avem:

"Planuri de acțiune - planuri necesare gestionării problemei zgomotului ș1 efectelor acestuia, incluzând măsuri de diminuare clupa caz".

Inainte de adoptarea unor planuri de acțiune, este necesară examinarea situaț1e1 reprezentate în hărțile strategice de zgomot, privind nivelurile de zgomot și depășirile valorilor limită a indicatorilor de zgomot.

Autoritățile administrației publice locale și autoritățile administrației publice centrale care în conformitate cu H.G. 321/2005, realizează planurile de acțiune pentru aglomerările urbane, drumurile principale, căile ferate principale și aeroporturile civile mari, au obligația să colaboreze atunci când realizează planurile de acțiune.

Administrațiile aeroporturilor, care se află în interiorul aglomerărilor urbane

( definite conform H.G. 321/2005), au obligația să colaboreze cu autoritățile administrației publice locale, la îndeplinirea măsurilor necesare pentru adoptarea planurilor de acțiune, care vizează limitarea nivelurilor de zgomot generate de activitățile aeroportuare ce depășesc valorile limită adoptate prin lege.

Sucursalele regionale ale Companiei Naționale de Căi Ferate

11 C.F.R.

11

-

S.A., pe raza cărora se afla stațiile de cale ferată care au un trafic mai mic de 60.000 de treceri de trenuri pe an și care se află în interiorul aglomerărilor urbane cu peste 250.000 de locuitori, începând cu anul 2006 au obligația să colaboreze cu autoritățile administrației publice locale la îndeplinirea măsurilor necesare pentru adoptarea planurilor de acțiune, care vizează limitarea nivelurilor de zgomot generate de activitățile din interiorul staților de cale ferată, ce depăsesc valorile limită adoptate prin lege.

Sucursalele regionale ale Companiei Naționale de Căi Ferate

11 C.F.R.

11

-

S.A., pe raza cărora se află stațiile de cale ferată care au un trafic mai mic de 30.000 de treceri de trenuri pe an și care se află în interiorul aglomerărilor urbane cu peste 100.000 de locuitori, începând cu anul 2011 au obligația să colaboreze cu autoritățile administrației publice locale la îndeplinirea măsurilor necesare pentru adoptarea planurilor de acțiune, care vizează limitarea nivelurilor de zgomot generate de activitățile din interiorul staților de cale ferată, ce depăsesc valorile limită adoptate prin lege.

3.2 Linii directoare privind modul de alegere al datelor de intrare in funcție de gradul de disponibilitate a acestora, pentru calculul indicatorilor Lzi, Lseara, Lnoapte si Lzsn

Pentru realizarea hărților strategice de zgomot cu ajutorul programelor de calcul specializate în acest sens, este necesară introducerea unor date de intrare, date care vor fi procesate de programul de calcul specializat.

Tipurile de date de intrare și modul de obținere al acestora sunt prezentate în acest capitol.

Punctul 1, conține un cod al semnelor și culorile acestor semne, cod utilizat pentru reprezentarea gradului de complexitate, acuratețe și a mărimii costului, pentru fiecare metodă utilizată pentru obținerea datelor necesare realizării hărților strategice de zgomot. Punctele 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9,10 conțin îndrumări cu privire la modul în care se pot obține sau estima (în cazul în care nu sunt disponibile) datele privind sursele de zgomot, necesare realizării hărților strategice de zgomot. In orice caz, chiar și pentru prima etapă (începand cu anul 2006) de cartografiere a hărților strategice de zgomot, se recomandă obținerea unor date cât mai exacte privind sursele de zgomot.

Punctele 11, 12, 13, 14 si 15, conțin îndrumări cu privire la modul în care datele geografice, necesare realizării hărților strategice de zgomot, pot fi obținute sau estimate. Punctul 16 conține îndrumări cu privire la coeficientul de absorbție al sunetului.

Punctul 17, contine îndrumări cu privire la modul în care datele meteorologice, de umiditate și de temperatură necesare realizării harților strategice de zgomot, pot fi obținute sau estimate.

Punctele 18 și 19 conțin îndrumuri cu privire la modul în care datele demografice aferente zonelor cartate, pot fi obținute sau estimate.

Punctul 20 conține îndrumări cu privire la modul în care se definește o aglomerare urbană.

Punctele 21 si 22, conțin îndrumări cu privire la modul în care se stabilește suprafața care va fi cartată în vederea realizării hărților de zgomot și zona de influență din afara suprafeței cartate.

Instrumentele cu acuratețe scăzută trebuie folosite doar atunci când nu există o altă alternativă.

1.

Codul semnelor

și

culoarea acestora, folosit pentru reprezentarea gradului de complexitate, acuratețe

și

a mărimii costului, pentru fiecare metodă utilizată.

Codul semnelor

și

culoarea acestora

Complexitate

Codul

utilizat

Acuratețe

Codul

I

utilizat

Cost

Codul

utilizat

simplu

J..

slabă

J..

ieftin

J..

-

+

-

+

-

+

-

*

-

*

-

*

sofisticat

*

foarte bună

*

scump

*

2.

Date privind fluxul de trafic rutier

Gradul de disponibilitate a datelor privind fluxul traficului rutier

Modalitate de actiune

Sunt disponibile datele privind fluxul traficului rutier, separat,

pentru perioada de zi, seară și noapte dintr-o zi calendaristică

Se utilizează datele ca atare

Sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier / oră

Se utilizează

instrumentul 1

Sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier pentru

două perioade ( una de zi și una de noapte, iar împreună fac 24 ore)

Se utilizează

instrumentul 2

Sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier pentru o

saptamană lucrătoare

Se utilizează

instrumentul 3

Sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier pentru o întreaga zi calendaristică ( 24ore)

Se utilizează

instrumentul 2

Sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier pentru 7 (șapte) zile sau mai multe

Se utilizează

instrumentul 4

Nu sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier

Se utilizează

instrumentul 5

Instrumentul 1: Sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier/ oră

Metoda

Complexitate

Acuratețe

Cost

Se adună datele de trafic/oră pentru fiecare perioadă de zi, seară și noapte dintr-o zi

calendaristică

+

<0,5 dB

+

Instrumentul 2: Sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier pentru două perioade

(

una de zi

și

una de noapte, iar acestea împreună fac 24 ore), sau privind

traficul rutier pentru o întreaeă zi calendaristică

(

24ore).

Metoda

complexitate

acuratete

cost

Daca distributia acestor date este cunoscută dintr-o statistică oficială atunci:

Se aplică această distribuție și se generează datele privind fluxul de trafic rutier pentru cele

trei perioade ( de zi, de seară și de noapte)

+

1 rtB

+

Dacă distributia acestor date nu este cunoscută dintr-o statistică oficială atunci:

Se aplică distribuția acestor date conform urmatoarelor exemple:

*

1 dB

+

Exem le:

1n conformitate cu H.G. 321/2005,avem:

Perioada de zi ( 12h: 07° 0

-19° 0

);

Perioada de seară ( 4h: 19° 0

-

23° 0

);

Perioada de noapte ( 8h: 23° 0

-

07° 0

)

o

Dacă cele două 12erioade initiale sunt: (16h zi si 8h noa12te) atunci:

-

perioada de zi va fi del2h din cele 16h de zi inițiale;

-

perioada de seara va fi de 4h din cele 16h de zi inițiale;

-

perioada de noapte va fi de 8h din cele 8h de noapte inițiale

o

Dacă cele două 12erioade inițiale sunt: (14h zi silOh noa12te) atunci:

-

perioada de zi va fi de 12h din cele 14h de zi inițiale;

-

perioada de seară va fi de: (2h din cele 14h de zi inițiale)+ (2h din cele 10h

de noapte inițiale);

-

perioada de noapte va fi de: 8h din cele 10h de noapte inițiale

o

Dacă sunt disQonibile datele Qentru

fluxul de trafic Qe o întreaga zi

+

1 dB

J..

calendaristică (24h) atunci Qentru:

traficul/24h

Instrumentul 3: Sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier pentru o saptamână lucrătoare

Metoda

complexitate

acuratete

cost

Se realizează prin numărarea vehiculelor, care

reprezintă fluxul de trafic rutier pentru cele trei

perioade (de zi, de seară și de noapte) în weekend

*

<0,5 dB

*

Se aleg străzi martor, se realizează numărătoarea vehiculelor care trec pe aceste străzi martor pentru cele trei perioade ( de zi, de seară și de noapte) și se extrapolează datele obținute în perioada săptămânii lucrătoare la perioada de weekend, pentru alte străzi de acelasi tip.

Străzile martor sunt străzile cu acelasi tip de flux de trafic si cu volum de trafic apropiat ca valoare cu a altor străzi din aceiași aglomerarea

urbană.

*

<0,5 dB

*

Se utilizează datele statistice oficiale privind fluxul de trafic rutier (claca există) pentru diferite tipuri de străzi, pentru a extrapola distribuția fluxului de trafic rutier de la perioada săptămânii lucrătoare la weekend

pentru alte străzi de același tip.

+

<0,5 dB

J..

Se utilizează alte date (dacă există) decât cele statistice oficiale (dacă acestea nu există), privind fluxul de trafic rutier pentru diferite tipuri de străzi, pentru a extrapola distribuția fluxului de trafic rutier de la perioada săptămânii lucrătoare la perioada de weekend

pentru alte străzi de același tip.

+

<0,5 dB

J..

o

Dacă cele două Qerioade inițiale sunt: (12h zi si 12h noaQte) atunci:

-

perioada de zi va fi de 12h din cele 12h inițiale;

-

perioada de seară va fi de 4h din cele 12h de noapte inițiale;

-

perioada de nopate va fi de 8h din cele 12h de noapte inițiale

-

perioada de zi= 70% din

-

perioada de seară = 20% din

traficul/24h

-

perioada de noapte= 10% din traficul/24h

Se utilizează datele privind fluxul de trafic rutier din perioada săptămânii lucrătoare și

pentru perioada de weekend.

J...

1 dB

J...

Instrumentul 4: Sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier pentru

7

(șapte) zile sau mai multe

Metoda

complexitate

acuratețe

cost

Se împarte fluxul de trafic rutier realizat pentru 7(șapte) zile sau mai multe, la numărul respectiv de zile (7 zile sau mai multe), apoi se utilizează

instrumentul 2.

J...

1 dB

J...

Instrumentul 5: Nu sunt disponibile datele privind fluxul de trafic rutier

Metoda

complexitate

acuratețe

cost

Se realizează prin numararea vehiculelor, care este fluxul de trafic rutier pentru cele trei perioade (de zi, de seară și de noapte)

*

<0,5 dB

*

*

Se aleg străzi martor, se realizează numărătoarea vehiculelor care trec pe aceste străzi martor pentru cele trei perioade ( de zi, de seară și de noapte) și se extrapolează datele obținute la alte străzi de

același tip.

*

2 dB

Se utilizează datele statistice oficiale privind fluxul

de trafic pentru tipuri caracteristice de străzi

J...

4dB

J...

Se utilizează alte date statistice de trafic (dacă nu există date statistice oficiale) pentru tipuri

caracteristice de străzi

J...

4dB

J...

Se utilizează urmatoarele valori de flux de trafic rutier:

J...

4dB

J...

*

Tip de drum

Număr de vehicule/perioada dată

zi

seară

noapte

Drumuri rezidentiale

350

100

50

Drumuri de legatură (fac legatura intre drumurile rezidențiale si drumurile principale)

700

200

100

Drumuri principale

..

m1c1

1400

400

200

Drumuri principale man

Trebuie aflat fluxul de trafic rutier prin numărarea vehiculelor ce

participă la trafic

*

<0,5 dB

3.

Date privind viteza medie a fluxului de trafic rutier

Gradul de disponibilitatea a datelor privind viteza medie a fluxului de trafic rutier

Modul de acțiune

Sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de

trafic rutier pentru perioadele de zi, seară și noapte

Se utilizează

datele ca atare

Sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de

trafic rutier pentru fiecare oră din ziua calendaristică

Se utilizează

instrumentul 1

Sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de

trafic rutier pentru ziua și noaptea ( impreuna fac 24h)

Se utilizează

instrumentul 2

Sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de trafic rutier pentru o perioadă de 18h din zi sau pentru întreaga perioadă din ziua calendaristică- 24h - ( sau

pentru o perioada mai lungă de timp)

Se utilizează

instrumentul 3

Sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de trafic rutier pentru perioada săptămănii lucrătoare

Se utilizează

instrumentul 4

Nu sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de trafic rutier

Se utilizează

instrumentul 5

Instrumentrul 1: Sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de trafic rutier pentru fiecare oră din ziua calendaristică

Metoda

complexitate

acuratete

cost

Se face un calcul aritmetic privind viteze medie a fluxului de trafic pentru fiecare perioadă de zi, seară

și noapte

)..

<0,5 dB

)..

Instrumentrul 2: Sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de trafic rutier pentru "ziua" si "noaptea"

(

Împreuna fac 24h)

Metoda

complexitate

acuratețe

cost

Se utilizează datele privind viteza medie a fluxului de trafic rutier de "ziua" pentru perioada de zi și seară.

Se utilizează datele privind viteza

medie a fluxului de trafic rutier de "noapte" pentru perioada de noapte.

)..

<0,5 dB

)..

Instrumentul 3: Sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de trafic

rutier pentru o perioadă de 18h din ziua calendaristică sau pentru Întrea ă perioadă

din ziua calendaristică

-

24h

- (

sau pentru o perioadă mai luneă de timp)

Metoda

complexitate

acuratețe

cost

Se utilizează datele disponibile privind viteza medie a fluxului de trafic rutier numai pentru perioada de zi și de seară.

Se utilizează viteza limită legală

pentru perioada de noapte.

J..

1 dB

J..

Instrumentul 4: Sunt disponibile datele privind privind viteza medie a fluxului de trafic rutier pentru perioada săptamanii lucrătoare

Metoda

complexitate

acuratete

cost

Se utilizează

instrumentul 5

pentru

a obține datele privind viteza medie a fluxului de trafic rutier pentru

perioada de weekend

Depinde de metoda folosită

Se utilizează datele disponibile privind viteza medie a fluxului de trafic rutier pentru perioada săptămănii lucrătoare și pentru

perioada de weekend

J..

<0,5 dB

J..

Instrumentul 5:

Nu sunt disponibile datele privind viteza medie a fluxului de trafic rutier

Metoda

complexitate

acuratețe

cost

Se măsoară viteza vehiculelor din

fluxul de trafic rutier cu ajutorul unui radar.

*

<0,5 dB

*

Se măsoară timpul necesar vehiculelor pentru a parcurge o porțiune de drum de lungime aleasă, iar apoi se calculează viteza

medie a fluxului de trafic.

*

<0,5 dB

*

Se determină viteza medie a fluxului de trafic, conducând un vehicul martor care participă la

trafic.

*

1 dB

*

Se utilizează viteza limită legală.

+

2 dB

+

Se face o apreciere a vitezei medii a fluxului de trafic rutier pe baza unor

experiențe acumulate la alte drumuri de același tip.

J..

2 dB

J..

4.

Date privind componența traficului rutier (procentul de vehicule grele din numărul total de vehicule ce participă la trafic)

Gradul de disponibilitate a datelor privind componența traficului rutier

Sunt disponibile datele privind procentul de vehicule grele din numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier, separat pentru fiecare perioadă de zi, de seară și de noapte.

Se utilizează

datele ca atare

Sunt disponibile datele privind procentul de vehicule grele din numarul total de vehicule ce participă la traficul rutier, pentru fiecare oră din cele 24h dintr-o zi

calendaristică.

Se utilizează

instrumentul 1

Sunt disponibile datele privind procentul de vehicule grele din numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier, pentru două perioade ( una de zi și una de

noapte, iar împreună fac 24 ore).

Se utilizează

instrumentul 2

Sunt disponibile datele privind procentul de vehicule

grele din numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier, pentru o întreaga zi calendaristică ( 24ore)

Se utilizează

instrumentul 3

Sunt disponibile datele privind procentul de vehicule grele din numarul total de vehicule ce participă la traficul

rutier,

numai

pentru

perioadă

săptămănii

lucrătoare

Se utilizează

instrumentul 4

Nu sunt disponibile datele privind procentul de vehicule

grele din numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier.

Se utilizează

instrumentul 5

Instrumentul 1: Sunt disponibile datele privind procentul de vehicule grele/h din

numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier, pentru fiecare oră din cele 24h dintr-o zi calendaristică

Metoda

complexitate

acuratete

cost

Se transformă procentul de vehicule grele/h, în număr de vehicule grele/h ce participă la traficul rutier, se însumează valorile obținute, separat pentru fiecare dintre perioadele de zi, seară

Șl

noapte, iar ap01 se calculează procentul de vehicule grele ce participă la traficul rutier pentru fiecare din perioadele de zi, seară și

noapte

+

<0,5 dB

+

Instrumentul 2: Sunt disponibile datele privind procentul de vehicule grele din

numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier, pentru două perioade (una "ziua"

și

una "noaptea", iar impreună fac 24 ore)

Metoda

complexitate

acuratete

cost

Se utilizează datele disponibile privind procentul de vehicule grele din numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier din timpul

,,zilei" pentru perioada de

Zl Șl

pentru perioada de seară

Șl

din timpul ,,nopții", pentru perioada de

noapte.

A

<0,5 dB

A

Daca distribuția acestor date este cunoscută dintr-o statistic ă

oficială atunci:

Se aplică această distribuție și se generează datele privind componența traficului rutier pentru cele trei perioade ( de zi, de seară și

de noapte)

+

<0,5 dB

+

Daca distribuția acestor date nu este cunoscută dintr-o statistică oficială atunci:

Se aplică distribuția acestor date conform urmatoarelor exemple:

*

<0,5 dB

+

ExemJ!le:

In

conformitate cu H.G. 321/2005,avem:

Perioada de zi ( 12h: 07° 0

-

19° 0

);

Perioada de seară ( 4h: 19° 0

-

23° 0

);

Perioada de noapte ( 8h: 23° 0

-

07° 0

).

Dacă vehicule grele din componența traficului sunt exprimate în procente, se transformă

întăi aceste procente în numere absolute, apoi după ce acestea vor fi distribuite conform exemplelor următoare, se vor transforma înapoi în procente.

o

Dacă cele două Qerioade inițiale sunt: (16h zi si 8h noaQte) atunci:

-

perioada de zi va fi de12h din cele 16h de zi inițiale;

-

perioada de seară va fi de 4h din cele 16h de zi inițiale;

-

perioada de noapte va fi de 8h din cele 8h de noapte inițiale.

o

Dacă cele doua Qerioade inițiale sunt: (14h zi silOh noaQte) atunci:

-

perioada de zi va fi de 12h din cele 14h de zi inițiale;

-

perioada de seara va fi de: (2h din cele 14h de zi inițiale)+ (2h din cele 10h de noapte inițiale);

-

perioada de noapte va fi de: 8h din cele 1Oh de noapte inițiale.

o

Dacă cele doua Qerioade inițiale sunt: (12h zi si 12h noaQte) atunci:

-

perioada de zi va fi de 12h din cele 12h inițiale;

-

perioada de seara va fi de 4h din cele 12h de noapte inițiale;

-

perioada de noapte va fi de 8h din cele 12h de noapte inițiale.

Instrumentul 3: Sunt disponibile datele privind procentul de vehicule grele din numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier, pentru o Întreagă zi

calendaristică

(

24ore)

Metoda

I

complexitate

I

acuratete

I

cost

Daca distributia acestor date este cunoscută dintr-o statistică oficială atunci:

Se aplică aceasta distribuție și se

I

+

I

<0,5 dB

I

+

generează datele privind componența traficului rutier pentru cele trei perioade ( de zi, de seară și

de noapte)

Daca distribuția acestor date nu este cunoscută dintr-o statistică oficială atunci:

Se realizează prin numaratoare componența traficului rutier pentru toate drumurile, pentru fiecare

perioadă de zi, seară și noapte

*

<0,5 dB

*

Se realizează prin numărătoare, componența traficului rutier, pentru drumuri martor, apoi se generează distribuția acestor date pentru perioadele de zi, seară și noapte pentru toate drumurile de același tip

cu drumurile martor.

*

<0,5 dB

*

Se utilizează valorile prestabilite de la

Instrumenul 5

pentru a genera distribuția datelor, apoi se află datele pentru perioadele de zi, seară

și noapte

+

1 dB

+

Se utilizeaza datele deținute, pentru

perioadele de zi, seară si noapte.

A

1 dB

A

Instrumentul 4: Sunt disponibile datele privind procentul de vehicule grele din

numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier, numai pentru perioada săptămânii lucratoare

Metoda

complexitate

acuratete

cost

Se realizează prin numărătoare componența traficului rutier pentru toate drumurile, pentru fiecare

perioadă de zi, seară și noapte

*

<0,5 rtB

*

Se aleg străzi martor, se realizează numărătoarea vehiculelor care trec pe aceste străzi martor pentru cele trei perioade ( de zi, de seară și de noapte) și se extrapolează datele obținute în perioada săptămânii lucrătoare la perioada de weekend, pentru alte străzi, dar de același tip.

*

<0,5 dB

*

Se utilizează datele statistice oficiale privind procentul de vehicule grele din traficul rutier (claca există) pentru diferite tipuri

de străzi, pentru a extrapola

+

<0,5 dB

A

distribuția procentului de vehicule grele din traficul rutier, de la perioada săptămânii lucrătoare la perioada de weekend, pentru alte

străzi de același tip.

Se utilizează alte date (dacă există) decât cele statistice oficiale (dacă acestea nu există) privind procentul de vehicule grele din numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier pentru diferite tipuri de străzi, pentru a extrapola distribuția procentului de vehicule grele din traficul rutier, de la perioada saptămânii lucrătoare la perioada de

weekend, pentru alte străzi de același tip.

+

<0,5 dB

J..

Se utilizează datele privind procentul de vehicule grele din numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier din perioada saptămânii lucrătoare și

pentru perioada de weekend

J..

<0,5 dB

J..

Instrumentul 5: Nu sunt disponibile datele privind procentul de vehicule grele din numărul total de vehicule ce participă la traficul rutier

Metoda

complexit ate

acuratete

cost

Se realizează prin număratoare componența traficului rutier pentru toate drumurile, pentru

fiecare perioadă de zi, seară și noapte

*

<0,5 dB

*

Se aleg strazi martor, se realizează numărătoarea vehiculelor care trec pe aceste străzi martor pentru cele trei perioade (de zi, de seară și de noapte) și se extrapolează datele obținute la alte străzi, dar de

același tip.

*

<0,5 dB

*

Se utilizează datele statistice oficiale privind

procentul de vehicule grele ce circulă pe diferite tipuri de drumuri.

+

1 dB

J..

Se utilizează alte date statistice decât cele oficiale, (dacă acestea nu există), privind procentul de vehicule grele ce circulă pe diferite tipuri de

drumuri.

+

1 dB

J..

Se utilizează următoarele valori procentuale de

vehicule grele din numărul total de vehicule ce

participă la traficul rutier:

Tipuri de

Procentul de vehicule grele din

drumuri

totalul vehiculelor ce participă

la traficul rutier

Zl

seară

noapte

Drumuri

2%

1%

0%

înfundate

)..

2 dB

)..

Drumuri

5%

2%

1%

rezidentiale

Drumuri de

10%

6%

3%

legatură (fac

legatura între

drumurile

rezidențiale și

drumurile

principale)

Drumuri mici

15%

10%

5%

principale

Drumuri mari

20%

15%

10%

principale

Drumuri de

20%

20%

20%

centură a

orașelor

Autostrăzi

25%

35%

45%

5.

Date privind tipul de suprafată al drumului

Gradul de disponibilitatea a datelor privind tipul de suprafată al drumului

Parametri acustici ai suprafeței drumului sunt cunoscuți prin măsurare

Se utilizează

datele ca atare

Masurări acustice ale suprafeței drumului

Se utilizează

instrumentul 1

Tipul de suprafață al drumului în funcție de propietățiile

fizice ale acestuia

Se utilizează

instrumentul 2

Tipul de suprafață al drumului în funcție de inspecția vizuală

Se utilizează

instrumentul 3

Tipul de suprafață al drumului în funcție de tipul

drumului

Se utilizează

instrumentul 4

Nu se cunosc datele cu privire la tipul de suprafață al drumului

Se utilizează

instrumentul 5

Instrumentul 1: Măsurări acustice ale suprafetei drumului

Metodă

complexitate

I

acuratețe

I

cost

Se realizează măsurări, pentru a determina

*

I

<0,5 dB

I

*

parametrii acustici ai suprafeței drumului.

Se utilizează masurări statistice pentru a

determina parametrii acustici ai suprafeței drumului.

*

<0,5 dB

*

Instrumentul 2: Tipul de suprafață al drumului În funcție de propietățiile fizice ale acestuia

Metodă

complexitate

acuratețe

cost

Propietățile fizice ale drumului depind de

granulația, porozitatea și tipul pavajului. Se va ține cont de capitolul 2.1.1. litera e)

+

dB

+

Instrumentul 3: Tipul de suprafață al drumului În funcție de inspecția vizuală

Metodă

I

complexitate

I

acuratețe

I

cost

Se va ține cont de capitolul 2.1.1. litera e)

I

+

I

1 dB

I

.J..

Instrumentul 4: Tipul de suprafată al drumului În functie de tipul drumului

Metodă

complexitate

acuratețe

cost

Se clasifică drumurile in diferite categorii și se aplică pentru fiecare tip de drum, tipul de pavaj

cel mai potrivit pentru acest tip de drum

+

2dB

.J..

Instrumentul 5: Nu se cunosc datele cu privire la tipul de suprafață al drumului

Metodă

complexitate

acuratete

cost

Se consideră că toate drumurile au suprafața de rulare din asfalt fin (beton sau mastic) - corecția pentru tipul de suprafață a drumului

fiind O dB

.J..

3dB

.J..

6.

Date privind variatia vitezei la intersectiile drumurilor

Gradul de disponibilitatea a datelor privind variația vitezei la intersecțiile drumurilor

Se cunosc datele privind variația vitezei la intersecțiile

drumurilor (Secțiuni de drumuri unde fluxul de trafic prezintă accelerări și decelerări)

Se utilizează

datele ca atare

Se cunoaște locația intersecțiilor semaforizate

Se utilizează

instrumentul 1

Nu se cunosc datele cu privire la variația vitezei la intersecțiile drumurilor

Se utilizează

instrumentul 2

Instrumentul 1: Se cunoaște locația intersectiilor semaforizate

Metodă

complexitate

acuratete

cost

Dacă sensurile de circulație sunt separate:

Se depistează unde există flux de trafic pulsatoriu continuu, accelerat și decelerat.

Lungimea segmentului de drum cu flux

*

<0,5 dB

*

accelerat sau decelerat se calculează astfel:

Unde V este limita de viteză legală pe acel segment de drum( în km/h)

Dacă sensurile de circulație nu sunt separate:

Nu se face distincție între fluxul de trafic pulsatoriu continuu, accelerat și decelerat ( se consideră că exista flux de trafic pulsatoriu

continuu)

J...

1 dB

J...

-

decelerat: 3

*

V ( în metri, înainte de centrul intersecției)

-

accelerat: 2

*

V ( în metri, dincolo de centrul intersecției)

Instrumentul 2: Nu se cunosc datele cu privire la variația vitezei la intersecțiile drumurilor

Metodă

complexitate

acuratețe

cost

Se depistează pe teren intersecțiile semaforizate,

apoi se aplică

instrumentul 1

J...

<0,5 dB

*

Se utilizează fotografii aeriene pentru a se localiza intersecțiile semaforizate apoi se aplică

instrumentul 1

+

<0,5 dB

+

Se utilizează un program de calcul pentru detectarea automată a intersecțiilor de drumuri, care au un flux de trafic minim de 2500

vehicule/ 24 ore, apoi se aplică

instrumentul 1

*

<0,5 dB

J...

Nu se face distincție intre fluxul de trafic pulsatoriu continuu, accelerat și decelerat( se

consideră că exista flux de trafic pulsatoriu continuu)

J...

1 dB

J...

7.

Date privind panta drumului

Gradul de disponibilitatea a datelor privind panta drumului

Modalitate de acțiune

Se cunoaște panta drumului pentru fiecare segment de drum

Se utilizează

datele ca atare

Se cunoaște modelul tridimensional al terenului

Se utilizează

instrumentul 1

Se cunosc locațiile viaductelor, tunelelor, dealurilor, etc

Se utilizează

instrumentul 2

Nu se cunosc date cu privire la panta drumului

Se utilizează

instrumentul 3

Instrumentul 1: Se cunoaște modelul tridimensional al terenului

Metodă

complexitate

acuratețe

cost

Panta drumului se determină din modelul tridimensional al terenului

+

<0,5

dB

+

I

Instrumentul 2: Se cunosc

locațiile

viaductelor, tunelelor, dealurilor, etc

Metodă

complexitate

acuratete

cost

Uneori sunt cunoscute si disponibile un numar mic de înalțimi ale drumului (în câteva puncte ale acestuia), dar insuficiente pentru a crea un un model al terenului complet. Realizându-se diferența între punctele drumului unde se cunosc înălțimile, dealungul distanței cunoscute se poate

determina înclinarea drumului.

A

<0,5 dB

+

Când se cunosc doar locațiile podurilor,

viaductelor, tunelelor se va utiliza următorul tabel:

A

<0,5 dB

A

Estimare vizuală

Panta

Înclinare treptată

5%

Înclinare moderată

10%

Înclinare abruptă

15 %

Instrumentul 3: Nu se cunosc date cu privire la panta drumului

Metodă

complexitate

acuratețe

cost

Se va măsura panta

+

<0,5 dB

*

Se consideră panta O %

A

3 dB

A

8.

Date privind viteza trenului (sau a tramvaiului)

Gradul de disponibilitate al datelor privind viteza trenului

Metoda

complexitate

acuratete

cost

Datele privind viteza trenurilor sunt disponibile de la propietarii (sau administratorii) căilor ferate, utilizându-se în acest sens livretele de mers care se publică anual atât pentru trenurile de marfă cât și

pentru trenurile de călători

A

*

A

Datele privind viteza trenurilor sunt disponibile de la operatorii de trafic feroviar

+

*

*

Datele privind viteza trenurilor sunt

disponibile prin efectuarea de măsurări

*

*

*

Datele privind viteza trenurilor sunt disponibile calculând viteza medie a trenurilor, cunoscand distanțele și timpii de mers pe distanțele respective (nu se poate

realiza întotdeauna pentru trenurile de marfa)

*

A

*

Datele privind viteza trenurilor sunt disponibile luând în considerare valoarea minimă dintre urmatoarele două valori:

cale ferată (Viteza maximă impusă de

+

+

+

•

Viteza maximă a trenului;

•

Viteza maximă suportată de linia de

propietarul sau administratorul liniei de cale ferată din considerente de

siguranță a circulației);

9.

Date privind nivelul de putere acustică al tramvaielor

și

al vehiculelor ușoare de cale ferată

Gradul de disponibilitatea a datelor privind nivelul de putere acustică al tramvaielor și al vehiculelor ușoare de cale ferată

Modalitate de acțiune

Se cunosc datele privind nivelul puterii acustice pentru o unitate (tren), cauzat de zgomotul de rulare, zgomotul strident (ascuțit) si zgomotul de impact, care depind de viteză si de diferitele tipuri de căi ferate și rugozități ale șinelor

Se utilizează

datele ca atare

Se cunosc datele privind nivelul puterii acustice pentru o unitate (tren), cauzat de zgomotul de rulare, care depinde de viteză și de diferitele tipuri de căi ferate și rugozități ale șinelor. Se aduc corecții zgomotului strident (ascuțit) și zgomotului de impact.

Se utilizează

instrumentul 1

Se cunosc datele privind nivelul puterii acustice pentru o unitate (tren), cauzat de zgomotul de rulare, care depinde de viteză. Se aduc corecții în funcție de tipul de cale ferată.

Se utilizează

instrumentul 2

Se cunosc datele privind nivelul puterii acustice pentru o unitate (tren), cauzat de zgomotul de rulare la o viteză oarecare.

Se utilizează

instrumentul 3

Nu se cunosc datele privind nivelul de putere acustică al tramvaielor și al vehiculelor ușoare de cale ferată

Se utilizează

instrumentul 4

Nota:

Zgomotul de impact se regăseste la circulația trenurilor pe linii de cale ferată cu joante sau peste macazele nesudate.

Zgomotul strident (ascuțit) se regăseste la circulația trenurilor in curbe si reprezintă zgomotul strident cauzat de contactul roată - șină in curbe.

Instrumentul 1: Se cunosc datele privind nivelul puterii acustice pentru o unitate (tren), cauzat de zgomotul de rulare, care depinde de viteză

și

de diferitele tipuri de căi ferate

și

rugozități ale șinelor. Se aduc corectii zgomotului strident

și

zgomotului de impact.

Metoda

complexitate

acuratețe

cost

Se realizează pentru o perioadă de timp reprezentativă pentru curbe cu rază mai mică de 100 m:

- Pentru zgomotul strident (ascuțit) se aduce o corecție de

+12 dB(A) pentru toate vehiculele. Corecția se aplică pe secțiunea unde apare zgomotul

strident.

J...

J...

+

Pe liniile de cale ferată cu joante sau peste macaze nesudate:

- Pentru zgomotul de impact se aduce o corecție de+ 3 dB(A). Corecția se aplică cu 30 de metri inainte și după începerea și terminarea căii ferate cu joante

sau a macazelor nesudate.

Â

Â

+

Instrumentul 2: Se cunosc datele privind nivelul puterii acustice pentru o unitate (tren), cauzat de zgomotul de rulare, care depinde de viteză

și

de diferitele tipuri de căi ferate

și

rugozități ale șinelor. Se aduc corecții zgomotului de impact

și

zgomotului strident (ascutit).

Metoda

complexitate

acuratețe

cost

Pentru calea ferată normală cu prismă de piatră spartă nu se face nici o corecție.

Pentru șina cu canal (sau șina normală

tip UIC

pe longrine de beton) incastrată in beton sau placă de beton se aplică o corecție

de+ 3 dB(A)

Â

Â

Â

Instrumentul 3: Se cunosc datele privind nivelul puterii acustice pentru o unitate (tren), cauzat de z omotul de rulare la o viteză oarecare.

Metoda

complexitate

acuratețe

cost

Se utilizează formula 30log(Vactua!Nref) pentru calculul nivelului de putere acustică și formula 20log(VactuaJNref) pentru calculul emisiei/imisiei

echivalente

Â

*

Â

Instrumentul 4: Nu se cunosc datele privind nivelul de putere acustică al tramvaielor

și

al vehiculelor ușoare de cale ferată

Metoda

complexitate

acuratețe

cost

Se masoară nivelul de putere acustică pe unitate (tren) cauzat de zgomotul de rulare care depinde de viteză și de diferitele tipuri de căi ferate și rugozități ale

șinelor.

+

*

*

Se masoară nivelul de putere acustică pe unitate (tren) cauzat de zgomotul de impact și

zgomotul strident (ascutit), care

*

*

*

depind de viteză și de diferitele tipuri de căi ferate și rugozități ale

șinelor

Pentru calea ferată normală (sau de tramvai) cu prismă de piatră spartă se utilizează SEL la 25 m ce corespunde o valoare de 70 dB/ boghiu cu 2 osii.

Pentru calea ferată (sau de tramvai) cu șină cu canal incastrată in beton, pe longrine de beton sau placi de beton se utilizează SEL la 25 m ce corespunde o valoare de 70 dB/boghiu cu două osii și se utilizează corecția de la

instrumentul 2.

Pentru ambele tipuri de căi de rulare amintite mai sus și dacă nu există o intreținere regulată a căii de rulare, se adoptă o corecție de

+2dB

J...

J...

J...

10.

Date privind nivelurile de putere acustică ale surselor de zgomot din zona industrială

Gradul de disponibilitate a datelor privind nivelurile de putere acustică ale surselor de zgomot din zona industrială

Modalitate de acțiune

Sunt disponibile datele privind nivelurile de putere

acustică pentru perioadele de zi, seară și noapte

Se utilizează

datele ca atare

Sunt disponibile datele privind nivelurile de putere

acustică pentru fiecare oră

Se utilizează

instrumentul 1

Sunt disponibile datele privind nivelurile de putere

acustică pentru două perioade (noaptea si ziua - împreună fac 24h)

Se utilizează

instrumentul 2

Sunt disponibile datele privind nivelurile de putere acustică pentru o întreaga zi calendaristică (sau pentru o perioadă mai lunga de timp)

Se utilizează

instrumentul 3

Sunt disponibile datele privind nivelurile de putere

acustică dar nu se cunosc intervalele orare în care sau înregistrat aceste niveluri de putere acustică

Se utilizează

instrumentul 4

Nu sunt disponibile datele privind nivelurile de putere

acustică

Se utilizează

instrumentul 5

Instrumentul 1: Sunt disponibile datele privind nivelurile de putere acustică pentru

fiecare

oră

Metoda

complexitate

acuratete

cost

Se calculează media logaritmică a nivelurilor de

putere acustică pentru perioadele de zi, seară și noapte

J..

*

J..

Instrumentul

2:

Sunt disponibile datele privind nivelurile de putere acustică pentru două perioade (,,noaptea" și ăziua"

-

Împreună fac

24h)

Metoda

complexitate

acuratețe

cost

Se verifică perioada de activitate în zona industrială și se utilizează nivelul de putere acustică relevant din perioada de activitate din

zonă

+

*

+

Se utilizează nivelul de putere acustică din timpul ,,zilei" pentru perioada de zi. Se utilizează nivelul de putere acustică din timpul

,,nopții" pentru perioada de noapte. Dacă în zona industrială există activitate în timpul perioadei de seară se utilizează valorile din

timpul ,,zilei".

J..

+

J..

Instrumentul 3: Sunt disponibile datele privind nivelurile de putere acustică pentru o intreaea zi calendaristică (sau pentru o perioadă mai luneă de timp)

Metoda

complexitate

acuratețe

cost

Se verifică perioada de activitate în zona industrială și se utilizează nivelul de putere

acustică

din

perioada de activitate

din

zonă

+

*

+

Se utilizează nivelul de putere acustică pentru

perioada de zi, seară și noapte

J..

J..

J..

Instrumentul 4: Sunt disponibile datele privind nivelurile de putere acustică dar nu se cunosc intervalele orare În care sau Înre2istrat aceste niveluri de putere acustică

Metoda

complexitate

acuratețe

cost

Se verifică perioada de activitate în zona

industrială și se utilizează nivelul de putere acustică din perioada de activitate din zonă

+

*

+

Se utilizează nivelul de putere acustică pentru

perioada de zi, seară și noapte

J..

J..

J..

Instrumentul 5: Nu sunt disponibile datele privind nivelurile de putere acustică

Metoda

complexitate

acuratețe

cost

Se determină nivelul de putere acustică utilizând ISO 8297

*

*

*

Se obține valoarea nivelului de putere acustică de la sursă

*

*

*

Se utilizează datele fumizate de evaluarea de impact asupra mediului

+

+

+

Daca Directiva 2000/14/EC fumizează valorile limită pentru sursele de zgomot luate în

considerare, se vor folosi aceste valori

+

+

+

Se vor folosi bazele de date accesibile (publice)

*

*

+

Se utilizează urmatoarele valori la limita incintei:

J...

J...

J...

Tipuri de

industrie

valori pentru

Lw

(/m

1

)

Zl

seară

noapte

Zona cu

industrie grea

65dB(A)

65dB(A)

65dB(A)

Zona cu

industrie ușoara

60dB(A)

60dB(A)

60dB(A)

Zone cu utilitate

comercială

60dB(A)

60dB(A)

45dB(A)

Porturi

65dB(A)

65dB(A)

65dB(A)

11.

Date privind înăltimile clădirilor ce se iau în considerare la propaearea sunetului

Gradul de disponibilitate a datelor privind înălțimile clădirilor

Modalitate de acțiune

Se cunosc înăltimile clădirilor

Se utilizează

datele ca atare

Se cunoaște doar numărul etajelor clădirilor

Se utilizează

instrumentul 1

Nu se cunosc datele cu privire la înălțimile clădirilor

Se utilizează

instrumentul 2

Instrumentul 1: Se cunoaste doar numărul etajelor clădirilor

Metoda

complexitate

acuratete

cost

Se multiplică numărul de etaje cu media

înălțimii unui etaj ( 3 m)

J...

1 dB

+

Instrumentul 2: Nu se cunosc datele cu privire la înălțimile clădirilor

Metoda

complexitate

acurate t e

cost

Se utilizează fotografii aeriene pentru a se estima înălțimea clădirilor

*

<0,5 dB

*

Se realizează numărătoarea etajelor clădirilor iar apoi se aplică

instrumentul 1

*

1 dB

*

Se utilizează fotografii aeriene pentru a se

estima numărul etajelor clădirilor apoi se utilizează

înstrumentul 1

*

1 dB

*

Se utilizează înăltimile cunoscute ale diferitelor tipuri de clădiri construite

+

2 dB

J...

Se utilizează aceiași înălțime pentru toate

clădirile ( de ex. 8 m)

J...

3 dB

J...

12. Date privind alte obstacole care se iau în considerare la propagarea sunetului

Gradul de disponibilitate al datelor privind înălțimile

Modalitate de acțiune

și

suprafața

obstacolelor

Există o baza de date digitală

Se utilizează

instrumentul 1

Există hărți sau fotografii aeriene

Se utilizează

instumentul 1 sau2

Instrumentul 1: Dacă există o bază de date digitală în format GIS urmatoarele obstacole se iau în considerare în orice model de cartare a zgomotului:

Tipul de obstacol

Se iau în calcul dacă:

Clădiri

Suprafața clădirii este de minim 10

m

1

iar

înăltimea de minim 2 m

Ziduri, bariere

Lungimea zidului (barierei) este de minim 3 miar înălțimea de 2 m

Val de pământ

!nălțimea este de minim 2 m

Instrumentul 2: Daca exista hărti sau foto rafii aeriene pentru clădiri

Axa de reprezentare

Se ia în calcul dacă:

Pe verticală

- clădirea are înălțimea de minim 2m

Pe orizontală

- suprafața clădirii este de cel puțin 50%

din mărimea suprafeței unei celule a grilei de calcul (10 x 10 m)

Instrumentul 3: Dacă există hărti sau foto!?;rafii aeriene pentru ziduri, bariere.

Axa de reprezentare

Se ia in calcul dacă:

Pe verticală

- obstacolul are înălțimea de minim 2 m (dacă clădirea e amplasată de exemplu pe un dâmb de pământ, se însumează înălțimea obstacolului cu înălțimea dâmbului de pământ)

Pe orizontală

Obstacolul are lungimea de cel puțin două ori lungimea suprafeței unei celule a grilei

de calcul.

Gradul de disponibilitate al datelor privind pozițiile

și

dimensiunile defileurilor

și

a

valurilor de pământ în cadrul modelului terenului

Se cunosc datele în format electronic cu privire la pozițiile și înălțimile defileurilor și a valurilor de pământ în cadrul modelului

terenului

Se utilizează

instrumentul 1

Se cunosc datele cu privire la pozițiile și înălțimile defileurilor

Șl

a valurilor de pământ în cadrul modelului terenului, dar

nu în format electronic

Se utilizează

instrumentul 2

Nu se cunosc datele cu privire la pozițiile si

înălțimile defileurilor

Șl

a valurilor de pamânt în cadrul modelului terenului

Se utilizează

instrumentul 3

13.

Datele privind pozițiile și dimensiunile defileurilor

și

a valurilor de pământ în cadrul modelului terenului.

Instrumentul 1: Se cunosc datele în format electronic cu privire la pozițiile

și

înălțimile defileurilor

și

a valurilor de pământ în cadrul modelului terenului

Metoda

complexitate

acuratete

cost

Se digitalizează datele cu privire la pozițiile și înălțimile defileurilor și a valurilor de pământ în cadrul modelului digitalizat al terenului, după care se utilizează vizualizarea în 3D cu ajutorul programului de calcul utilizat și se verifică cu atenție eventualele discontinuități și neconcordanțe între realitatea de pe teren și

reprezentarea în 3D obținută.

+

<0,5 dB

+

Instrumentul 2: Se cunosc datele cu privire la pozițiile și înălțimile defileurilor și a valurilor de pământ în cadrul modelului terenului, dar nu în format electronic

Metoda

complexitate

acuratețe

cost

Mod de abordare în cazul defileurilor:

Se digitalizează conturul de-a lungul părții superioare

Șl

de ambele parți ale defileului pentru a modela zona aferentă. Se digitalizează conturul dealungul bazei ( părții de jos) a defileului, de ambele părți ale acestuia, pentru

a modela zona căii ferate sau zona drumului.

+

<0,5 dB

+

Mod de abordare în cazul valurilor de

pământ:

Se digitalizează conturul de-a lungul părții superioare și de ambele părți ale valului de pământ pentru a modela zona căii ferate sau zona drumului. Se digitalizează conturul de-a lungul bazei (părții de jos) a valului de pământ de ambele părți ale acestuia, pentru a modela

zona aferentă.

+

<0,5 dB

+

Instrumentul 3: Nu se cunosc datele cu privire la pozițiile

și

înălțimile defileurilor

și

a valurilor de pământ în cadrul modelului terenului

Metoda

complexitate

acuratete

cost

In toate cazurile:

Se realizează o vizită pe teren pentru a localiza pozițiile și înălțimile defileurilor și a valurilor de pământ în cadrul modelului

terenului

+

<0,5 dB

+

După aceea pentru fiecare defileu sau val de pământ:

Se realizează cu ajutorul tehnicii survolării

aeriene obținerea datelor cu privire la pozițiile și înălțimile defileurilor și a

*

<0,5 dB

*

valurilor de pământ în cadrul modelului terenului.

Se verifică dacă autoritățile pot fumiza hărți cu privire la pozițiile și înălțimile defileurilor și a valurilor de pământ în cadrul modelului

terenului, apoi se utilizează

instrumentul 2

+

<0,5 dB

+

Se estimează inăltimea acestora clupa o verificare pe teren și se digitalizează poziția acestora cu ajutorul fotografiilor aeriene,

apoi se utilizează

instrumentul 2

+

1 dB

+

Se estimează pozițiile și înălțimile defileurilor și a valurilor de pământ prin verificare pe teren, apoi se utilizează

instrumentul 2

J..

1 dB

J..

Se ignoră defileurile dacă nu există surse de zgomot relevante în interiorul defileului

J..

1 dB

J..

14.

Date privind înălțimea terenului

Gradul de disponibilitate al datelor privind înălțimile

terenului

Modalitate de acțiune

Se cunoaște modelul digital al terenului inclusiv defileurile și valurile de pământ

Se utilizează

datele ca atare

Se cunoaște înăltimea GPS a drumului

Se utilizează

instrumentul 1

Se cunosc secțiunile transversale

Se utilizează

instrumentul 2

Nu se cunosc înălțimile terenului

Se utilizează

instrumentul 3

Instrumentul 1: Se cunoaște înălțimea GPS a drumului

Metoda

complexitate

acuratete

cost

Înălțimea drumurilor se va determina prin măsurători

+

<0,5 dB

+

Înălțimea obiectelor care pot ecrana propagarea sunetului se va determina prin

măsurare sau prin estimare

+

<0,5 dB

+

Instrumentul 2: Se cunosc secțiunile transversale

Metoda

complexitate

acuratete

cost

Dacă se cunoaște sectiunea transversală a drumului se determină înălțimea drumului

+

1 rtB

+

Instrumentul 3: Nu se cunosc înălțimile terenului

Metoda

I

complexitate

I

acuratete

I

cost

Terenul înconjurător este considerat plat

I

J..

I

5dB

I

J..

15.

Date privind tipul suprafeței terenului

I

Gradul de disponibilitate al datelor privind tipul

I

Modalitate de acțiune

suprafetei terenului

Se cunosc detaliile geometrice ale absorbției și reflecției suprafețelor

Se utilizează

datele ca atare

Se cunoaște clasificarea utilizării terenurilor

Se utilizează

instrumentul 1

Se cunoaște clasificarea terenului în urban/suburban și

rural

Se utilizează

instrumentul 2

Nu se cunoaște tipul suprafeței terenului

Se utilizează

instrumentul 3

Instrumentul 1: Se cunoaște clasificarea utilizării terenurilor

Metoda

complexitate

acuratete

cost

Pentru hărțile realizate în GIS, suprafețele terenurilor se pot clasifica în funcție de coeficientul de absorbție al solului, astfel:

+

1

B

+

Instrumentul 2: Se cunoaște clasificarea terenului în urban/suburban și rural

Metoda

complexitate

acuratete

cost

Pentru zona urbană, suprafața terenului este reflectivă acustic, în zona suburbană suprafața terenului este 50% reflectivă acustic, iar în zona rurală suprafața terenului

are caracter de absorbție al acusticii.

J..

2 dB

J..

Instrumentul 3: Nu se cunoaște tipul suprafeței terenului

Metoda

I

complexitate

I

acuratete

I

cost

Se consideră teren reflectiv peste tot

I

J..

I

3dB

I

J..

Destinația terenului

Coef. de absorbtie

Pădure

1

Teren agricol

1

Parc

1

Teren necultivat

(plat)

1

Teren pavat

o

Urban

o

Industrial

o

Apă ( lac, baltă)

o

Zonă rezidențială

0,5

16.

Date privind coeficientul de absorbție acustică (ar) pentru obstacole și clădiri

Gradul de disponibilitate a datelor privind coeficientul de absorbție acustică (ar) pentru obstacole

și

clădiri

Metoda

I

complexitate

I

acuratete

I

cost

Se utilizează valorile coeficienților de absorbție acustică dacă se cunosc

*

<0,5 dB

+

Se măsoară valorile coeficienților de

absorbție acustică

*

<0,5 dB

*

Se utilizează urmatoarele valori:

J..

1 dB

J..

Tipul structurii

Coeficientul ar

propus:

Cu

reflectare

0,0

completă

(sticlă,

oțel)

Ziduri, panouri

0,2

fonoabsorbante

Structuri de zidarie

0,4

(clădiri cu balcoane

sau foișoare)

Ziduri absorbante

Se utilizează

sau bariere de

caracteristicile date

zgomot

de fabricant.

Dacă acestea nu sunt

disponibile se

utilizează valoare: 0,6

17.

Date meteorologice, umiditatea și temperatura care se iau

Î n considerare la propae;area sunetului

Date privind condițiile meteorologice favorabile pentru propagarea sunetului

Metoda

complexitate

acuratețe

cost

Se utilizează datele meteorologice locale

*

*

*

Se utilizează datele meteorologice naționale

+

+

+

Se utilizează tabelul 2 de la cap.2.1.2.

Condiții meteorologice

J..

J..

J..

Date privind umiditatea și temperatura

Metoda

complexitate

acuratețe

cost

Se utilizează valorile de umiditate și

temperatură locale (claca aceste date sunt disponibile)

*

*

*

Se utilizează valorile date de standardul fracez XP S 31-133 și anume temperatura de 1 s°

C și

umiditatea relativă de 70%.

Nota:

Umiditatea și temperatura au o influență mică asupra acurateții curbelor de nivel de zgomot, în comparație cu alte date cum ar fi: vântul, fenomenul de inversie de temperatură

sau calitatea datelor de la sursa de zgomot)

J..

J..

J..

18.

Date demografice cu privire la numărul de rezidenți care au reședința În interiorul suprafeței În care se realizează carto2rafierea z2omotului

Informații cu privire la numărul de rezidenți care au reședința În interiorul suprafetei cartate

Modalitate de acțiune

Sunt disponibile datele cu privire la numărul de persoane care au spatiul locativ în fiecare clădire din interiorul zonei cartate.

( Se verifică disponibilitatea acestor date la Institutul National de Statistică, fiind informații de interes public, la birourile de evidentă a populației, la asociațiile de propietari).

Se utilizează

datele ca atare

Sunt disponibile datele cu privire la numărul de persoane care au spațiul locativ în interiorul zonei cartate.

Se utilizează

instrumentul 1

Nu există date cu privire la numărul de

persoane care au spațiul locativ în interiorul suprafeței cartate (sau a unei parți din această suprafață).

Se utilizează

instrumentul 2

Instrumentul 1: Date privind numărul de rezidenți având spațiul locativ În interiorul suprafeței cartate (sau a unei parți din această su11rafață)

Metoda

complexitate

acuratețe

cost

Se determină numărul de rezidenți din fiecare

clădire aflată în interiorul suprafeței cartate (prin numărare)

*

*

*

Dacă se cunoaște întreaga suprafață a zonei rezidențiale aflată în zona cartată, atunci:

rezidențiale aflată în zona cartată la

numărul de persoane care au reședința în interiorul suprafeței cartate și se obține:

suprafața din zona rezidențială ce revine pe rezident;

construită din interiorul suprafeței

cartate și se înmulțește cu numărul de etaje al clădirilor și se obține:

suprafața zonei rezidențiale construite;

din zona rezidențială ce revine pe rezident

și se obține

numărul de

+

*

+

•

Se împarte întreaga suprafață a zonei

•

Se obține din harta GIS suprafața

•

Se împarte

suprafața zonei rezidențiale construite

la

suprafața

rezidenti din suprafata construită.

Dacă nu se cunoaște întreaga suprafață a zonei rezidențiale aflată în zona cartată, atunci:

din datele oficiale statistice (dacă nu se știe cum, se utilizează

instrumentul

2);

cartate și se înmulțește cu numărul de etaje al clădirilor și se obține:

suprafața zonei rezidențiale construite;

rezidențiale construite

la

suprafața

din zona rezidențială ce revine

pe rezident

și se obține

numărul de rezidenti din suprafata construită

+

+

+

•

Se determină

suprafața din zona rezidențială ce revine pe rezident

•

Se obține din harta GIS suprafața construită din interiorul suprafeței

•

Se împarte

suprafața zonei

Instrumentul 2: Nu există date cu privire la numărul de rezidenți având spațiul locativ În interiorul suprafeței cartate (sau a unei părți din această suprafață)

Metoda

complexitate

acuratete

cost

Se determină numărul tuturor persoanelor din fiecare clădire aflată în interiorul suprafeței

cartate

*

*

*

spațiul locativ în diferite tipuri de clădiri din interiorul zonei cartate;

suprafeței cartate și o listă cu acestea, iar apoi se realizează o estimare a persoanelor care

au

spațiul

locativ

în

interiorul

suprafeței cartate.

*

J...

+

•

Se realizează o estimare privind media numărului de persoane care au

•

Se realizează o cercetare limitată a diferitelor tipuri de clădiri din interiorul

Informații necesare pentru determinarea numărului de persoane/apartament care au reședința În clădirile aflate În interiorul suprafeței În care se realizează cartarea

zgomotului:

Numărul de apartamente din fiecare clădire aflată în

interiorul suprafeței în care se realizează cartarea zgomotului:

Se utilizează

instrumentul 1

Numărul de persoane / apartament

Se utilizează

instrumentul 2

19.

Date demografice cu privire la numărul de persoane/ apartament

și

numărul de apartamente/clădire rezidențială din interiorul suprafeței În care se realizează cartarea zeomotului

Instrumentul 1: Numărul de apartamente din fiecare clădire aflată în interiorul suprafeței în care se realizează cartografierea zgomotului

Metoda

complexitate

acuratete

cost

Se numără toate apartamentele din fiecare

clădire aflată în interiorul suprafeței în care se realizează cartografierea zgomotului.

*

*

*

Se utilizează datele obținute de la ăServiciul public comunitar local de evidență a persoanelor" - de pe raza careia se află suprafața în care se realizează cartografierea

zgomotului.

,,l.

+

*

Se realizează o estimare ținând cont de urmatoarele informații:

1. Dimensiunea și locația

+

,,l.

+

2.

Tipul

de clădire

Se extrapolează de la clădiri martor (mostre) la diferite tipuri de clădiri

+

,,l.

+

Se utilizează date statistice pentru a se realiza o estimare cu privire la numărul de apartamente/ clădire ținând cont de urmatoarele informații:

considerată;

considerată.

,,l.

*

+

•

!nălțimea clădirii;

•

Numărul de etaje;

•

Suprafața etajelor;

•

Terenul utilizat.

•

Casă separată (fară pereți comuni cu alte case);

•

Casă parțial separată (cu cel puțin un perete comun cu alte case);

•

Casă cu terasă;

•

Cladire multi-etajată.

•

Spațiul locuibil/rezident;

•

Spațiul locuibil/apartament;

•

Număr de rezidenți în aria

•

Număr de apartamente în aria

Instrumentul 2: Numărul de persoane/ apartament

Metoda

complexitate

acuratețe

cost

Se realizează numărarea tuturor rezidenților din toate apartamentele aflate în interiorul suprafeței în care se realizează cartografierea

zgomotului.

*

*

*

instrumentul 1;

Depinde de metodele utilizate la punctul 18 și la instrumentul 1 din punctul 19

rezidenți/clădire, utilizând metodele de la punctul 19;

/ apartament.

•

Determinarea numărului de apartamente/ clădire utilizând

•

Se determină numărul de

•

Se realizează o distribuție egală, a rezidenților /clădire sau a rezidenților

20.

Date privind definirea aglomerărilor urbane

Gradul de disponibiliate a datelor privind definirea ae;lomerărilor urbane

Situația existentă

Modalitate de acțiune

Există definirea aglomerării urbane conform Directivei

2002/49/EC

Se utilizează

datele ca atare

Există definirea existentă pentru aglomerare urbană dar nu este conform Directivei 2002/49/EC

Se utilizează

instrumentul 1

O nouă definiție care se stabililește va ține cont de

limitele administrative ale autoritătii locale

Se utilizează

instrumentul 2

O nouă definiție care se stabililește va ține cont de amplasamentele clădirilor rezidențiale

Se utilizează

instrumentul 3

Instrumentul 1: Se adaptează definiția aglomerării urbane în conformitate cu Directiva 2002/49/EC

Mod de abordare

-

se adaptează definiția aglomerării urbane din Directiva 1999/30/EC

conform criteriilor de număr de populație (250.000 respectiv 100.000 de locuitori)

Mod de abordare

-

dacă există o definiție complet irelevantă a aglomerarii urbane se

utilizează

instrumentul 2 sau 3

Instrumentul 2: Limitele administrative ale unei aglomerări urbane

Mod de abordare

-

Primul

pas

locală este o aglomerare urbană

Mod de abordare

-

Al doilea

pas

zonele urbane;

250.000 de locuitori.

•

Se pornește de la definiția autoritătii locale și se utilizează limitele administrative ale acestei entități pentru a trasa perimetrul entitătii;

•

Se numără populația din interiorul acestui perimetru;

•

Dacă populația depașește 100.000 respectiv 250.000 de locuitori, autoritatea

•

Pentru autoritățile locale neidentificate conform pasului anterior, se definește un criteriu de densitate a populației ( de ex.> 300 locuitori/Km 2

), pentru a identifica

•

Se cumulează toate zonele urbane care se află la o distanța mai mică de 100 Km;

•

După ce se identifică aceste zone urbane (cumulate), se stabilesc ca fiind aglomerări urbane, acelea care au populația mai mare de 100.000 și respectiv

Instrumentul 3: Clădiri rezidentiale

Mod de abordare

•

Un grup de clădiri rezidențiale aflate la o distanță definită formează o zonă urbană dacă aceasta este locuită de un număr definit de locuitori;

•

Se cumulează toate zonele urbane care se află la o distanță mai mică decât distanța definită;

•

După ce se identifică aceste zone urbane, se stabilesc ca fiind aglomerări urbane, acelea care au populatia mai mare de 100.000 și 250.000 de locuitori.

21.

Date privind suprafata care va fi cartată În vederea realizării hărt , ii de zgomot

Gradul de disponibilitate al datelor privind suprafața care

va fi cartată În vederea realizării hărtii de ze;omot

Tipul de sursă de ze:omot

Instrumentul utilizat

Aglomerare

Se utilizează

instrumentul 1

Drum principal

Se utilizează

instrumentul 2

Cale ferată principală

Se utilizează

instrumentul 2

Aeroport civil mare

Se utilizează

instrumentul 3

Instrumentul 1: Aglomerare

Directiva 2002/49/EC definește aglomerarea urbană astfel: ,,aglomerarea urbană reprezintă o parte teritoriului, delimitată de statul membru, cu o populație mai mare de

100. OOO de locuitori și cu o astfel de densitate a populației încât statul membru o consideră a fi zona urbanizată.

Zona care va fi cartată este egală cu zona care este definită ca aglomerare de către fiecare

stat membru.

Instrumentul 2: Drumuri pricipale și căi ferate principale ( În conformitate cu definiția din H.G. 321/2005)

Se efectuează următorii pasi:

d = 1,5

*

max(dzsn; dn);

Nota:

Standardul XP S 31-133 are definit ca valoare limita a distanței de valabilitate a calculelor, o distanță maximă de 800 m.

•

Se estimează distanțele d 2 snsi dn (utilizându-se condițiile de câmp liber, pentru a realiza un tabel grafic în care aceste distanțe să fie reprezentate în funcție de nivelurile de emisie ale sursei de zgomot) pentru curbele de nivel de Lzsn = 55dB și Ln = 50dB ale sursei de zgomot;

•

Se consideră cea mai mare distanță dintre cele două distanțe (dzsn si dn) și se multiplică cu un factor de siguranță ( de 1,5):

•

Se cartează suprafața până la distanța ăd"calculată de o parte și de alta a drumului.

I

Instrumentul 3: Aeroport civil mare ( conform

definiției

din H.G .321/2005)

Se cartează o zonă care corespunde curbelor de nivel de:

Lzsn

= 55 dB si

Ln

= 50 dB

22.

Date privind zona (de influentă) din afara suprafetei care este cartată

Gradul de disponibilitate al datelor privind zona din afara zonei care este cartată

Tipul de sursă de zgomot

Instrument utilizat

Aglomerare

Se utilizează

instrumentul 1

Drumuri principale

Se utilizează

instrumentul 2

Căi ferate principale

Se utilizează

instrumentul 2

Instrumentul 1: Aglomerare urbană

Se presupune ca:

In majoritatea aglomerărilor curbele de nivel

Lzsn

mai mici de 45 dB sunt cazuri excepționale.

Deasemenea, curbele de nivel

Lzsn

sub 40 dB (claca există), nu se iau în considerare.

Lungimile drumurilor

și

căilor ferate care trec dincolo de limitele aglomerării

urbane:

De la punctul A (unde drumul principal în cauza traversează limita aglomerării urbane) se caută de-o parte și de alta, drumurile principale vecine și se localizează punctele B si C (unde acestea traversează limita aglomerării urbane). Se unesc punctele A cu B (distanța a) si A cu C (distanța b). Se determină care dintre distanța este mai mare, (in cazul de față este b). De la cel mai avansat punct (E) al limitei aglomerării urbane, se duce lungimea b (către exteriorul aglomerării urbane), astfel încât să intersecteze drumul principal inițial, în punctul D.

Se va lua în considerare distanța minimă de 500 m și maximă de 3 Km.

Denivelările de teren, obstacolele și toate drumurile semnificative din punct de vedere al acusticii, din interiorul zonei gri deschis, se vor lua în considerare.

D

Zr;m11

,

nd

11 i v11t11r I

da 1

r

n,

obn co

l

ele

t

oiri.

su1H

!

tu

ilai

,

mnlfl!:ff

•

tie,tlui s

iîe 111c us

1 o i

n,,nța

ml lma

:

5001111 .

Dl t11nța

iw i111.!i

c

l

km .

Căt de departe fată de limita aglomerării urh ane se ia în considerare zgomotul

produs

de drumur '

ile

și

căile ferate

(

zona de

influentă):

In

majoritatea cazurilor, sursele de zgomot aflate la mai

'

mult de 1 Km, nu se iau în

considerare.Drumurile princip ale și căile ferate principale, se vorl ua în considerare 1a o distanța de 2 Km de limita aglomerării urbane. Numai în cazul autostrăzilor, cu un flux de trafic semnificativ, se ia în considerare până la o distanța dincolo de 2

Km.

Cât de departe față de limita aglomerării urh ane se ia în considerare zgomotul

produs de zonele industriale (zona de influentă):

In

majoritatea cazurilor, sursele de zgomot aflate '

la mai mult de 1 Km nu se iau în

considerare. Sursele de zgomot proveni te din activitățile industriei grele, se vor 1ua în considerare până 1a o distanța de 2 Km de limita aglomerării urbane.

Sursele de zgomot din zonele foarte mari ale industriei grele, cum ar fi porturile, se iau în considerare până la o distanța de 3

Km

de limita aglomerării urbane.

Criterii alternative de alegere a zonei din afara agiomerării urhane care este

cartată:

Toate drumurile principale, căile ferate princip ale și zonele industriale aflate la o di stanță

de până 1a 2 Km de limita aglomerării urbane se includ în modelul de cartare de zgomot.

In

mod similar, denivelările de teren și obstacolele aflate la o distanța de până la 2

Km

de limita aglomerării urbane se inel ud în modelul de cartare de zgomot.

Zona

de

influenta

Aglomerare mbana.

Drum

Imagine 2:

Schema cu sursele de zgomot dintr-o aglomerare urbană și limita zonei de inf1uentă a surselor de z omot din afara unei a lomerări urbane

Nota: Emisia de zgomot dintr-o zona industrială, se iaîn considerare, dacă, împreună cu emisia de zgomot de 1a toate celelelate industrii din zonă, determină ca valorile indicatorilor de zgomot din apropierea clădirilor reziden ale sa fie

½n

>

50 dB si

L,,_

>

45 dB In toate cazurile când, emisia de zgomot dintr-o singură zonă industrială, determină ca v alori1e indicatorilor de zgomot sa fie

Lzsn<

45 dB si

L,,_

<

40 dB, acestea nu se iau în considerare.

Instrumentul 2: Drumuri princip ale și căi ferate princip ale

In afara aglomerărilor urbane se va lua în considerare, numai zona afecată de zgomotul

produs de traficul rutier și feroviar.

Capitolul4

Linii directoare privind folosirea Sistemelor de Informare Geografică

(

GIS

),

în carta rea zgomotului

4.1

Folosirea GIS pentru aplica ile de cartare a hă lor de zgomot

Un GIS poate fi descris ca fiind un sistem format din software, hardware, date și personal care manipulează aceste date, sistem care analizează și prezintă informații care au referenți ere geografi că (care sunt 1egate de o 1oeație în spațiu).

Sistemul GIS este esențial pentru o bună realizare a hărților strategice de zgomot.

J

Structura de baza a unei reprezentări cu ajutorul sistemului GIS, este reprezentată în figura 1.

•

1 1p SI

elr

r>:i1

'-

f

rt.:al

S

t argilo

I

Figura

1 - Structura de baz ,

a a

G

I

S

Tabel 1: Sistemul GIS în cartarea z2omotului

pași de urmat

Selectarea activităților care trebuie

abordate

Pas

1.

Obținerea datelor

Obținerea datelor de bază din surse diferite

și

integrarea în GIS

Hărți de teren, rețele de străzi și căi ferate, hărți topografice, date demografice etc. de cele mai multe ori în formate diferite (DX, rețea, formate GIS brevetate etc.), utilizând la alegere facilitățile de importare ale

datelor în GIS.

Asigurarea calității, managementul

și

mentenanța datelor în GIS

Verificarea valabilității, acurateții și aplicabilității datelor;

Managementul datelor în sistemul de management al bazei de date GIS.

Pas

2.

Pregătirea schemei

Identificarea

și

asamblarea elementelor care sunt importante pentru cartarea zgomotului

Surse de zgomot, obstacole în calea propagarii zgomotului, populație rezidentă, etc. sunt necesare pentru cartarea zgomotului sunt extrase din datele inițiale

obținute în

pasul 1.

Simplificarea datelor până la minimul de acuratețe

Structuri detaliate vor fi grupate în structuri mai mari pentru a simplifica schema de calcul.

Se transformă casele parțial separate cu aceeași înălțime într-o singură clădire continuă.

Inlocuirea curbelor/cotiturilor drumului cu o serie de segmente drepte conectate.

Adăugarea informațiilor suplimentare necesare cartarii zgomotului

!nălțimea clădirilor, coeficientul de absorbție al fatadelor cladirilor și zidurilor (sau al altor obstacole), datele de trafic, influența efectului de sol asupra propagării

zgomotului, etc.

Pas

3.

Legătura dintre sistemul GIS

și

software-ul de cartare a zgomotului pentru calcularea indicatorilor de zgomot

Lzsn, Lnoapte, Lzi, Lseară

Exportă datele pregătite în sistemul GIS către software-ul folosit pentru cartarea zgomotului

Interfața GIS a software-ului de cartare a zgomotului, este folosită pentru a importa toate datele geometrice și privind sursele de zgomot.

Verifică existența interfetei necesare în soft-ul de cartografiere a zgomotului

preferat.

Adaptarea la modelul de calcul

și

optimizarea parametrilor de calcul

Se verifică buna interconectare a datelor importate din sistemul GIS cu software-ul de cartare a zgomotului și se setează

metoda de calcul adecvată.

Se pornește procesarea datelor în vederea realizării hărții de zgomot

Se exportă rezultate obținute în sistemul GIS

Rețelele numerice ale nivelurilor de

zgomot, hărți grafice, nivelurile de zgomot ale fațadelor clădirilor, etc.

Pas

4.

Se analizează datele privind zgomotul în sistemul GIS

Corelarea nivelurilor de zgomot

Hărți care arată depășirea nivelurilor limită

calculate cu alte date geo-spațiale din sistemul GIS

ale indicatorilor de zgomot (hărți de conflict - se arată relația dintre nivelurile limită de zgomot depășite și zona unde există acese depășiri), hărți care arată nivelul de expunere a populației la sursa de zgomot ( relația dintre nivelurile de zgomot și ditribuția populației), calcularea următoarelor date în conformitate cu H.G.321/2005: zona cartată, număr de apartamente, numărul de rezidenți în

fiecare bandă de frecvență de zgomot.

Se combină datelor parțiale/locale de cartare a zgomotului (hărți de zgomot pentru zone cartate mai mici), pentru a realiza o hartă mai mare.

Deseori, hărțile de zgomot pentru zone cu o întindere mare, se vor realiza prin combinarea rezultatelor mai multor hărți mai mici (ca suprafață), de cartare a zgomotului realizate de persoane juridice/fizice/autorități locale sau centrale diferite (sau aceleași, dacă este cazul).

Pas

5.Prezentarea rezultatelor în format GIS

Se utilizează facilitățile GIS de prezentare a datelor împreună cu poze aeriene și alte informații geo-spațiale de referință pentru obținerea unei prezentări de calitate a

datelor.

Informarea Comisiei Europene

Hărțile strategice de zgomot, informațiile legate de acestea și planurile de acțiune adoptate, se transmit Comisiei Europene de către Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor în conformitate cu anexa 7 din H.G. 321/2005 și anexa 6 din Directiva

2002/49/EC.

Informarea publicului

Sistemul GIS oferă posibilitatea prezentării hărților strategice de zgomot în format electronic, pe site-urile oficiale ale autorităților publice locale și centrale și în format scris ( pe hârtie și în diverse

prezentări).

T ahel 2: lnterdep endenta dintre sistem ul GIS și software-ul de z

omot

DATE

DE

INTRARE

¼

Rețea de drumuri

și căi ferate

(date

în

format bitmap șiisau date vectoriale) Zone ind111triale (date vectoriale)

Rețeaua spa 1ia.1ă

a zonei cartate

(date

în

format ASCII,

în

format

de

baze

de

date)

Poze aeriene

(date

în

format bitmap sau transformate

în

date vectoriale)

Sq, rafețe de teren

(date

în

format bitmap șiisau date vectoriale)

Trafic

(distribuire spatială a

tra:ficului,

date

în

format bitmap

și

în

format de baze

de

date)

Surse de :zgomot în zona ind111niah

a acestor surse, date

în

format bitmap

și

în

format de baze

de

date)

Clădiri, diverse tipuri de ob:riacoJe

(date

în

format bitmap

șiisau date vectoriale)

Popuhția

(date

în

format

de

bază

de

date)

Altele

(orie e format compatibil)

PROCESARE

-t-

GIS -

gestionare date, pregătirea

fi

analizarea acestora

i.J

(se himh de date)

DATE DE IESIRE

Hărti strateg ' ice

de zgomot Hărti

de conf '

lict

Date numerice pentru informarea publicului

4.2. Factorii care pot influent a costurile pentru realizarea hărtilor strategice de

zgomot

'

'

Cele mai importante costuri pentru realizarea hăr lor de zgomot, o re prezintă procur area dat elor de intrare (baza de date)

și

digitalizare a hăr lor;

Costul final, depinde foarte mult gradul de di sponi bil iat e a divers elor

tipuri de date și abilitatea autorităților publice 1ocale

I

factorilor de decizie în a realiza baza de date;

Datele prezentate în format bitmap sunt folositoare pentru a ilustra situ ați a de pe teren, dar au o utilitate mai limitată atunci cand e vorba de cartare a zgomotului 1a o scară mare;

Densitatea popul a ei rezidente, structura zonelor cartate sau a al tor elemente, reprezintă factori im portan

în achi ziția datelor geografi ce; Deasemnea, gradul de acuratețe a hărților strategice de zgomot, reprezintă un factor important în distribuția costurilor finale;

La nivelul statelor din Uniunea Europeana, în urma unui studiu, s-a arătat ca cele mai scăzute costuri pentru implementarea cerintelor Directivei 2002/49/EC le inregistrează Germania, iar printre cele mai ridicate costuri de implementare le înregistreaza Spania, Portugalia și Italia. Acest lucru se datorează in special diferentelor dintre experiența în acest domeniu, al statelor menționate mai sus.