Normele din 25 august 2006
care stabilește standarde minime pentru protecția porcinelor
prezumat în vigoare
Articolul 1
Prezenta norma sanitară veterinara stabilește standarde minime pentru protecția porcilor destinați creșterii și ingrasarii.
Articolul 2
Pentru scopurile prezentei norme sanitare veterinare trebuie să se aplice următoarele definiții:
a) porc - un animal din specia porcine, de orice vârsta, ținut pentru reproducție sau ingrasare;
b) vier - un porc mascul după pubertate, destinat reproductiei;
c) scrofita - o femela din specia porcine, după pubertate și înainte de fatare;
d) scroafa - o femela din specia porcine, după prima fatare;
e) scroafa fatata - o femela din specia porcine, între perioada perinatala și intarcarea purceilor;
f) scroafa în asteptare - o scroafa între intarcarea purceilor și perioada perinatala;
g) purcel sugar - un porc de la fatare până la intarcare;
h) purcel intarcat - un porc de la intarcare până la vârsta de 10 săptămâni;
i) porc în creștere/tineret porcin - un porc de la vârsta de 10 săptămâni până la tăiere sau monta;
j) autoritate competentă - Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor competența să efectueze controale veterinare sau orice autoritate căreia i s-a delegat această competență.
Articolul 3
Toate exploatatiile de porcine trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
a) suprafața libera de pardoseala disponibilă pentru fiecare purcel intarcat sau purcel în creștere, ținut în grup, cu excepția scrofitelor după monta și a scroafelor, trebuie să fie de cel puțin:
(i) 0,15 mp pentru purceii cu o greutate vie de până la 10 kg;
(îi) 0,20 mp pentru porcii cu o greutate vie cuprinsă între 10 și 20 kg;
(iii) 0,30 mp pentru porcii cu o greutate vie cuprinsă între 20 și 30 kg;
(iv) 0,40 mp pentru porcii cu o greutate vie cuprinsă între 30 și 50 kg;
(v) 0,55 mp pentru porcii cu o greutate vie cuprinsă între 50 și 85 kg;
(vi) 0,65 mp pentru porcii cu o greutate vie cuprinsă între 85 și 110 kg;
(vii) 1,00 mp pentru porcii cu o greutate vie mai mare de 110 kg;
b) suprafața libera totală de pardoseala disponibilă pentru fiecare scrofita după monta, precum și pentru fiecare scroafa, atunci când scrofitele și/sau scroafele sunt ținute în grup, trebuie să fie de cel puțin 1,64 mp, respectiv 2,25 mp.
Atunci când aceste animale sunt ținute în grupuri mai mici de 6 indivizi, suprafața libera de pardoseala trebuie să fie marita cu 10%.
Atunci când aceste animale sunt ținute în grupuri de 40 sau mai mulți indivizi, suprafața libera de pardoseala poate fi redusă cu 10%.
Suprafața pardoselii trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
a) pentru scrofite după monta și scroafe gestante: o parte din suprafața prevăzută la alin. (1) lit. b), egala cu cel puțin 0,95 mp pentru o scrofita și cel puțin 1,3 mp pentru o scroafa, trebuie să fie pardoseala continua, solida, din care maximum 15% să fie rezervate pentru fante de drenaj;
b) atunci când sunt utilizate pardoseli din gratare de beton, pentru porcii ținuți în grup:
(i) lățimea maxima a fantelor trebuie să fie:
1. 11 mm pentru purcei sugari;
2. 14 mm pentru purcei intarcati;
3. 18 mm pentru tineret porcin;
4. 20 mm pentru scrofite după monta și scroafe;
(îi) lățimea minima a barei de gratar trebuie să fie:
1. 50 mm pentru purcei sugari și purcei intarcati; și
2. 80 mm pentru tineret porcin, scrofite după monta și scroafe.
Construirea sau montarea de instalații pentru legarea scroafelor și scrofitelor este interzisă. De la data intrării în vigoare a prezentei norme sanitare veterinare, legarea scroafelor și scrofitelor este interzisă.
Scroafele și scrofitele trebuie să fie ținute în grupuri, pe parcursul unei perioade începând cu 4 săptămâni după monta și până la o săptămâna înainte de data estimată a fatarii. Boxa în care este ținut grupul de scroafe trebuie să aibă laturile mai mari de 2,8 m lungime. Când sunt ținuți mai puțin de 6 indivizi într-un grup, boxa respectiva trebuie să aibă laturile mai mari de 2,4 m lungime.
Prin derogare de la prevederile alin. (4), scroafele și scrofitele crescute în exploatații de mai puțin de 10 scroafe pot fi ținute individual, în timpul perioadei menționate la alin. (4), cu condiția ca acestea să se poată întoarce cu usurinta în boxele proprii.
Fără a se aduce atingere prevederilor cuprinse în anexa, scroafele și scrofitele trebuie să aibă acces permanent la materiale ocupationale, respectându-se cel puțin cerințele relevante ale anexei menționate anterior.
Scroafele și scrofitele ținute în grupuri trebuie să fie hranite utilizându-se un sistem ce asigura fiecărui individ accesul la hrana suficienta, chiar și în situația în care sunt prezenți concurenți pentru hrana.
Tuturor scroafelor în asteptare și scrofitelor trebuie să li se asigure o cantitate suficienta de hrana de volum sau bogata în fibre, precum și hrana energizanta, pentru a-și satisface foamea și ținând cont de necesitatea de a mesteca a acestora.
a) Porcii care trebuie să fie ținuți în grupuri și care sunt agresivi în mod special, au fost atacati de alți porci sau sunt bolnavi ori răniți pot fi ținuți temporar în boxe individuale.
b) Boxa individuală utilizata trebuie să permită animalului să se roteasca cu usurinta, dacă acest lucru nu este în contradictie cu recomandarea medicului veterinar.
De la data intrării în vigoare a prezentei norme sanitare veterinare, prevederile alin. (1) lit. b), alin. (2), (4), (6) și alin. (9) lit. b) trebuie să se aplice tuturor exploatațiilor nou-construite ori reconstruite sau date în folosință pentru prima data după această dată, iar începând cu 1 ianuarie 2013, aceste prevederi trebuie să se aplice tuturor exploatațiilor.
Prevederile alin. (4) nu se aplică exploatațiilor cu mai puțin de 10 scroafe.
Articolul 4
Prevederile anexei pot fi modificate și completate în conformitate cu procedura comunitara, pentru a se tine cont de progresul științific.
Autoritatea competența trebuie:
a) să se asigure ca orice persoană fizica sau juridică care angajează sau recruteaza personal pentru a îngriji porcine a asigurat acestuia instructajul și îndrumarea asupra prevederilor relevante ale art. 3 și ale anexei;
b) să asigure cursuri corespunzătoare de instruire care să pună accentul în special pe aspecte de bunastare a animalelor.
Articolul 5
Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor va verifica modul în care sunt aplicate și respectate prevederile prezentei norme sanitare veterinare. Aceste inspecții, ce pot fi efectuate și cu ocazia unor controale efectuate în alte scopuri, trebuie să acopere, în fiecare an, un număr reprezentativ din punct de vedere statistic de sisteme de creștere diferite, utilizate în România.
La fiecare 2 ani, până în ultima zi lucrătoare a lunii aprilie și pentru prima data înainte de 30 aprilie 2008, Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să informeze Comisia Europeană cu privire la rezultatele inspecțiilor efectuate în ultimii 2 ani anteriori, în conformitate cu prezentul articol, incluzând numărul inspecțiilor efectuate raportat la numărul de exploatații din teritoriul național.
Articolul 6
Animalele importate din tari ce nu sunt membre ale Uniunii Europene trebuie, având în vedere cerințele pentru bunăstarea acestora, sa fi fost crescute și sa fi primit cel puțin o îngrijire echivalenta cu cea garantată de prezenta norma sanitară veterinara pentru animalele din România. Aceasta cerința trebuie să fie inclusă în certificatul sanitar veterinar emis de autoritatea veterinara competența din țara exportatoare în cauza care nu este membra a Uniunii Europene.
Articolul 7
Experții veterinari ai Comisiei Europene pot, în cooperare cu reprezentanții Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, să efectueze inspecții la fața locului, în România, acolo unde este necesar pentru aplicarea uniforma a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare care transpune
Directiva 91/630/CEE
. Experții care efectuează aceste inspecții trebuie să implementeze măsuri speciale de igiena personală pentru a exclude orice risc de transmitere de boli.
Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor ca autoritate competentă a României pe teritoriul căreia se efectuează o astfel de inspecție trebuie să acorde experților toată asistența necesară pentru îndeplinirea obligațiilor acestora.
Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să ia orice măsuri care se pot dovedi necesare pentru a tine seama de rezultatele acestor inspecții.
În relație cu țările care nu sunt membre ale Uniunii Europene, se aplică prevederile cap. III din
Directiva 91/496/CEE
, transpusa în legislația naționala prin
Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 83/2003
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea principiilor care reglementează organizarea controalelor veterinare pentru animalele care intră în România din tari terțe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 12 martie 2003.
Articolul 8
Anexa face parte integrantă din prezenta norma sanitară veterinara.
Anexa la norma sanitară veterinara
Capitolul I Condiții generale
În completare la prevederile relevante ale anexei la Norma sanitară veterinara privind protecția animalelor de ferma, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 75/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 25 august 2005, ce transpune în legislația naționala
Directiva Consiliului 98/58/CE
, trebuie să se aplice următoarele cerințe:
1. În partea de clădire în care porcii sunt ținuți în mod continuu trebuie să fie evitate niveluri de zgomot de peste 85dBA. Trebuie să fie evitat zgomotul constant sau brusc.
2. Porcii trebuie ținuți în condiții de iluminat cu o intensitate de cel puțin 40 lucsi, pentru o perioadă de minimum 8 ore pe zi.
3. Adăposturile pentru porci trebuie construite astfel încât să permită animalelor:
a) să aibă acces la o zona de odihnă confortabila din punct de vedere fizic și termic, drenata și curatata corespunzător și care să permită tuturor animalelor să se odihneasca în același timp;
b) să se odihneasca și să se ridice normal;
c) sa vada alți porci. În săptămâna dinaintea datei estimate a fatarii și în timpul fatarii, scroafele și scrofitele pot fi ținute în afară razei vizuale a congenerelor.
4. Fără a se lua în considerare prevederile art. 3 alin. (6) din norma sanitară veterinara, porcii trebuie să aibă acces permanent la o cantitate suficienta de material cum ar fi paie, fan, lemn rumegus, compost de ciuperci, turba sau un amestec din acestea care să nu le compromita sănătatea și care să le permită activități adecvate de provocare a curiozitatii și contactul cu acestea.
5. Pardoseala trebuie să fie neteda, dar nealunecoasa, pentru a se preveni ranirea porcilor, și astfel proiectata, construită și menținută încât sa nu cauzeze raniri sau suferințe porcilor. Pardoseala trebuie să fie adecvată pentru mărimea și greutatea porcilor și, dacă nu este asigurat asternut, sa formeze o suprafața rigida, plana și stabilă.
6. Toți porcii trebuie să fie hraniti cel puțin o dată pe zi. Atunci când porcii sunt hraniti în grupuri și nu ad libitum (la discretie) sau printr-un sistem automat de hranire individuală a animalelor, fiecare porc trebuie să aibă acces la hrana în același timp cu celelalte animale din grup.
7. Toți purceii în vârsta de peste doua săptămâni trebuie să aibă acces permanent la o cantitate suficienta de apa proaspăta.
8. Toate procedurile destinate sa constituie o intervenție efectuată pentru alte scopuri decât cele de terapie sau de diagnostic sau pentru identificarea porcilor în conformitate cu legislația în domeniu și care determina afectarea ori pierderea sensibilității unei părți a corpului sau alterarea structurii osoase sunt interzise, cu următoarele excepții:
a) reducerea uniforma a coltilor purceilor sugari prin pilire sau tăiere, efectuată nu mai târziu de vârsta de 7 zile și lăsând o suprafața intactă și neteda. Coltii vierilor pot fi redusi în lungime, atunci când este necesar, pentru a se preveni ranirea altor animale sau din motive de siguranță;
b) taierea parțială a cozii;
c) castrarea porcilor masculi prin alte mijloace decât desirarea tesuturilor;
d) aplicarea inelului nazal numai atunci când animalele sunt ținute în sisteme de creștere în aer liber și în conformitate cu legislația naționala.
Taierea cozilor și reducerea coltilor nu trebuie să fie efectuate ca un procedeu de rutina, ci numai atunci când exista o dovadă clara ca au apărut leziuni ale mameloanelor scroafelor sau ale urechilor și cozilor la ceilalți purcei. Înainte de efectuarea acestor proceduri trebuie să fie luate și alte măsuri pentru a se preveni muscarea cozii și alte vicii, luându-se în considerare mediul și densitatea animalelor. Din acest motiv trebuie să fie schimbate condițiile de mediu și sistemele de management inadecvate.
Oricare dintre procedurile descrise anterior trebuie să fie efectuată numai de un medic veterinar sau de o persoană instruita, asa cum este prevăzut la art. 5 din norma sanitară veterinara, cu experienta în efectuarea tehnicilor în mod practic, cu mijloace corespunzătoare și în condiții igienice.
Dacă se practica castrarea sau taierea cozilor după vârsta de 7 zile, aceasta trebuie efectuată numai sub anestezie și analgezie prelungită și numai de un medic veterinar.
Capitolul II Dispoziții specifice pentru diferite categorii de porcine
A. Vieri
Boxele pentru vieri trebuie construite și situate în asa fel încât să permită acestora să se roteasca, să se miroasa, să se auda și să se vada între ei. Suprafața de pardoseala libera disponibilă pentru un vier adult trebuie să fie de cel puțin 6 mp. Atunci când boxa este folosită și pentru monta naturala, suprafața pardoselii disponibilă pentru un vier adult trebuie să fie de cel puțin 10 mp, iar boxa trebuie să nu prezinte niciun obstacol.
Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, aceasta prevedere trebuie să se aplice tuturor exploatațiilor.
B. Scroafe și scrofite
1. Trebuie să fie luate măsuri pentru a se reduce pe cat posibil agresiunea în grup.
2. Dacă este necesar, scrofitele și scroafele gestante trebuie să fie tratate pentru paraziti interni și externi, iar când sunt transferate în spațiile special amenajate pentru fatare acestea sunt spalate pe tot corpul.
3. În săptămâna anterioară datei preconizate a fatarii, scroafelor și scrofitelor trebuie să li se repartizeze material adecvat pentru culcus, în cantitate suficienta, cu excepția cazului în care, din punct de vedere tehnic, nu este fezabil pentru sistemul de evacuare a purinei utilizate în unitate.
4. În spatele scroafelor și scrofitelor trebuie să fie disponibilă o zona libera, pentru a facilita fatarea naturala sau asistată.
5. Atunci când scroafele sunt ținute libere, boxele de fatare trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de protecție a purceilor, cum ar fi bare despartitoare pentru fatare.
C. Purcei sugari
1. O parte din suprafața totală a pardoselii, suficienta pentru a permite animalelor să se odihneasca împreună în același timp, trebuie să fie solida sau acoperită cu un strat izolator ori cu un asternut din paie sau orice alt material adecvat.
2. Când se utilizează o boxa de fatare, purceii sugari trebuie să aibă suficient spațiu pentru a putea fi alaptati fără dificultate.
3. Purceii nu trebuie să fie intarcati la mai puțin de 28 de zile, cu excepția cazului în care bunăstarea sau sănătatea femelei ori a purceilor sugari ar fi afectată în mod nefavorabil.
Purceii pot fi intarcati cu până la 7 zile mai devreme, dacă aceștia sunt mutati în adaposturi speciale care sunt depopulate, curatate temeinic și dezinfectate înainte de introducerea unui nou grup și care sunt separate de adăposturile în care sunt ținute scroafele, pentru a se diminua pe cat posibil transmiterea de boli la purceii sugari.
D. Purcei intarcati și tineret porcin
1. Atunci când porcii sunt ținuți în grupuri, trebuie să fie luate măsuri pentru a se preveni luptele ce depășesc comportamentul normal.
2. Aceștia trebuie ținuți în grupuri, cu evitarea amestecarii purceilor provenind de la scroafe diferite. Dacă purceii care nu sunt familiarizati unul cu altul trebuie să fie amestecati, aceasta trebuie să se facă la o vârsta cat mai frageda, de preferat înainte de sau cu până la o săptămâna după intarcare. Când porcii sunt amestecati, trebuie să li se asigure posibilitatea de a se feri și a se ascunde unii de alții.
3. Atunci când apar semne de lupta violenta, cauzele trebuie să fie cercetate imediat și trebuie luate măsuri corespunzătoare cum ar fi asigurarea de cantități mari de paie, dacă este posibil, sau alte materiale ocupationale pentru aceștia. Animalele expuse riscului de a fi agresate sau cele agresive în mod deosebit trebuie să fie ținute separat de grup.
4. Utilizarea de medicamente tranchilizante cu scopul de a se facilita amestecarea trebuie limitată la condiții excepționale și numai după consultarea unui medic veterinar.
----------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.