Regulamentul nr. 4/2006

După destinația lor, semnalele fixe se clasifică astfel:

a.

semnale pentru circulație;

b.

semnale pentru manevră și triere;

c.

semnale repetitoare;

d.

semnale de avarie.

Semnalele pentru circulație sunt:

a.

de intrare, pentru permiterea sau interzicerea intrării unui tren în stație;

b.

de ieșire, pentru permiterea sau interzicerea ieșirii unui tren din stație, în linie curentă;

c.

de parcurs, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren, dintr-o zonă în altă zonă a stației;

d.

de ramificație, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren peste o ramificație sau joncțiune din linie curentă, o traversare de linii la același nivel, o încălecare-descălecare de linii cu ecartament diferit, sau peste un pod cu grinzi mobile;

e.

de trecere, pe liniile cu bloc de linie automat, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren dintr-un sector de bloc de linie automat în alt sector de bloc de linie automat;

f.

prevestitoare, pentru prevestirea indicațiilor semnalelor de intrare, de ieșire, de parcurs sau de ramificație.

Semnalele pentru manevră și triere sunt:

a.

de manevră, pentru permiterea și interzicerea mișcărilor de manevră;

b.

de triere, pentru permiterea sau interzicerea trierii vagoanelor.

Semnalele repetitoare sunt utilizate pentru repetarea indicațiilor semnalelor de intrare, de ieșire, de ramificație, de parcurs, de trecere sau de triere, dacă nu este asigurată vizibilitatea prevăzută a semnalului pe care îl preced.

Semnalele de avarie sunt utilizate pentru semnalizarea pericolului pentru circulația trenurilor la trecerile la nivel sau prin tuneluri.

Semnalele de circulație și semnalele de manevră trebuie să fie amplasate pe partea dreaptă a căii, în sensul de mers al trenurilor sau cel mult deasupra axei căii.

Pe liniile duble, pentru circulația pe linia din stânga, semnalele: de trecere ale blocului de linie automat, prevestitoare, de avarie la trecerile la nivel, de avarie la tuneluri, de intrare, de ramificație, precum și semnalele repetitoare se pot monta, pe partea stângă a sensului de mers, cu condiția ca acestea să nu poată fi considerate că aparțin altor linii sau direcții de mers și să fie amplasate toate pe aceeași parte, pe intervalul dintre stații.

Pe liniile duble, pentru circulația pe linia din stânga, semnalele de avarie la trecerile la nivel se pot monta, cu avizul Autorității Feroviare Române - AFER, pe partea stângă a sensului de mers, chiar dacă pe intervalul dintre stațiile respective semnalele de circulație sunt montate deasupra axei căii. În acest caz pe partea dreaptă a căii, în dreptul semnalului respectiv, se montează indicatorul din fig. 139.

În cazul mai multor linii alăturate, semnalele fiecărei linii trebuie să se instaleze astfel încât să nu poată fi considerate drept semnale care aparțin liniilor vecine.

Semafoarele de intrare, prevestitoare și de trecere care semnalizează intrarea în stații de pe linii cu ecartament diferit de cel normal sau descălecarea acestor linii în linie curentă sunt așezate în același profil cu semnalele corespunzătoare liniei cu ecartament normal, dar se deosebesc de acestea, având înălțimea stâlpilor mai mică. În cazul stațiilor centralizate electrodinamic, precum și pe linii înzestrate cu bloc de linie automat, se poate utiliza același semnal atât pentru linia cu ecartament normal cât și pentru linia cu ecartament diferit de cel normal.

Indicatoarele de semnalizare se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers, iar la liniile duble pentru circulația pe falsă, se montează pe partea stângă a sensului de mers.

Indicatoarele de semnalizare specifice semnalelor fixe sau mobile se instalează pe aceeași parte a sensului de mers cu semnalele asociate.

Indicatoarele de cale se montează pe partea dreaptă a căii, în sensul de la București, cu excepția indicatoarelor hectometrice care, pe linie dublă, se montează alternativ, de o parte și de alta a căii.

Pe infrastructura feroviară se utilizează:

a.

semnalizarea cu două trepte de viteză;

b.

semnalizarea cu trepte multiple de viteză.

Semnalizarea cu două trepte de viteză și semnalizarea cu trepte multiple de viteză se completează, după caz, cu semnalizarea direcției, numărului liniei, ieșirii pe firul din stânga al căii duble, a lipsei distanței de frânare și a valorii vitezei.

Semnalizarea cu trepte multiple de viteză se referă numai la semnalizarea pentru circulație.

Începutul și sfârșitul zonelor de semnalizare cu trepte multiple de viteză, precum și începutul și sfârșitul zonei cu bloc de linie automat cu patru indicații se semnalizează prin indicatoare specifice.

Vitezele corespunzătoare indicațiilor date de semnale sunt următoarele:

a.

viteza stabilită;

b.

viteza redusă.

Viteza stabilită reprezintă viteza maximă de circulație admisă și prevăzută în livretul de mers sau prin ordin de circulație, pentru trenul și porțiunea de linie respectivă.

Viteza redusă reprezintă viteza maximă admisă pentru trecerea peste schimbătoarele de cale în abatere, adică 30 km/h sau mai mare.

Circulația peste schimbătoarele de cale în abatere cu viteză redusă mai mare de 30 km/h este admisă numai în cazul în care această viteză este indicată la semnal prin indicatorul luminos de viteză.

Indicația semafoarelor este dată de poziția brațelor și paletelor acestora. Pe timp de noapte semafoarele se iluminează conform calendarului de iluminare.

Pentru creșterea vizibilității se admite că brațele și paletele acestora să fie acoperite pe partea dinspre tren cu materiale reflectorizante.

Semaforul de ieșire are un braț, dacă dintr-un capăt al stației se iese într-o singură direcție și două brațe dacă se poate ieși în două direcții, caz în care indică și direcția de mers.

Semaforul de ieșire cu un braț dă următoarele indicații:

Fig. 4. OPREȘTE fără a depăși semnalul!

Ziua - brațul orientat, spre dreapta sensului de mers

Noaptea - o unitate luminoasă de culoare roșie, spre tren

Fig. 5. LIBER

Ziua - brațul ridicat la 45°, spre dreapta sensului de mers

Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren

Semaforul de ieșire cu două brațe dă următoarele indicații:

Fig. 6. OPREȘTE fără a depăși semnalul!

Ziua - brațul de sus orizontal spre dreapta sensului de mers

Noaptea - o unitate luminoasă de culoare roșie, spre tren

Fig. 7. LIBER în direcția I

Ziua - brațul de sus ridicat la 45°, spre dreapta sensului de mers

Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren

Fig. 8. LIBER în direcția II

Ziua - două brațe ridicate la 45° spre dreapta sensului de mers

Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde și una galbenă, spre tren

Indicația de liber a semafoarelor de ieșire permite ieșirea sau trecerea:

a.

cu viteza stabilită, dacă toate schimbătoarele de cale sunt atacate, la ieșire, în poziția pe directă;

b.

cu viteza redusă, dacă unul sau mai multe schimbătoare de cale sunt atacate, la ieșire, în abatere.

Din punct de vedere constructiv, semaforul de ramificație este asemănător cu semaforul de intrare sau ieșire.

Semaforul de ramificație are două brațe dacă:

a.

acoperă ramificația pe la vârf;

b.

acoperă pe la vârf o joncțiune în linie curentă, iar circulația peste joncțiune se face în abatere.

Semaforul de ramificație are un braț dacă:

a.

acoperă pe la călcâi ramificația sau joncțiunea din linie curentă:

b.

acoperă joncțiunea din linie curentă pe la vârf, iar circulația peste joncțiune se face numai pe directă.

c.

acoperă o traversare de linii la același nivel, o încălecare-descălecare de linii cu ecartament diferit sau un pod cu grinzi mobile.

Semaforul de ramificație cu un braț are aspectul și dă indicațiile din fig. 4 și 5.

Semaforul de ramificație cu două brațe are aspectul și dă indicațiile din fig. 6, 7 și 8.

Indicația "LIBER" a unui semafor de ramificație cu un braț, permite trecerea:

a.

cu viteza stabilită, dacă toate schimbătoarele de cale sunt atacate în poziția pe directă;

b.

cu viteza redusă, dacă unul sau mai multe schimbătoare de cale sunt atacate în abatere.

Indicația de liber a unui semafor de ramificație cu două brațe permite trecerea:

a.

cu viteza stabilită, în direcția I, pe linie directă;

b.

cu viteza redusă, în direcția II, pe linie abătută.

Semafoarele prevestitoare se amplasează înaintea semafoarelor de intrare, de parcurs, sau a semafoarelor de ramificație.

După numărul indicațiilor pe care le dau, semafoarele prevestitoare sunt:

a.

semafoare prevestitoare cu două indicații;

b.

semafoare prevestitoare cu trei indicații.

Semaforul prevestitor cu două indicații dă următoarele indicații:

Fig. 9. LIBER cu viteza stabilită. ATENȚIE! Semaforul următor ordonă oprirea sau este pe liber pe linie abătută, cu viteză redusă

Ziua - paleta arată fața galbenă spre tren

Noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren

Fig. 10. LIBER cu viteza stabilită. Semaforul următor este pe liber pe linia directă

Ziua - paleta văzută pe muchie

Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren

Dacă distanța dintre semnale nu permite montarea semaforului prevestitor cu catarg, paleta acestuia se poate monta pe catargul altor semafoare pentru a prevesti indicația semaforului următor. În acest caz indicațiile paletei sunt aceleași cu ale semaforului prevestitor cu două indicații.

Semaforul prevestitor cu trei indicații dă următoarele indicații:

Fig. 11. LIBER cu viteza stabilită. ATENȚIE! Semaforul următor ordonă oprirea

Ziua - paleta arată fața galbenă spre tren, iar săgeata în poziție verticală cu vârful în jos

Noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren

Fig. 12. LIBER cu viteza stabilită. Semaforul următor este pe liber pe linie abătută, cu viteză redusă

Ziua - paleta arată fața galbenă spre tren, iar săgeata înclinată la 45° cu vârful în jos, spre dreapta sensului de mers

Noaptea - două unități luminoase de culoare galbenă, spre tren

Fig. 13. LIBER cu viteza stabilită. Semaforul următor este pe liber pe linia directă

Ziua - paleta văzută pe muchie, iar săgeata în poziție verticală cu vârful în jos

Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren

Indicația semaforului de ieșire sau a semaforului de parcurs poate fi prevestită de la semaforul de intrare, prin paletă prevestitoare a semaforului de ieșire sau a semaforului de parcurs.

Semaforul de intrare, înzestrat cu paletă prevestitoare a semaforului de ieșire sau a semaforului de parcurs, dă următoarele indicații:

Fig. 14. OPREȘTE fără a depăși semnalul!

Ziua - brațul de sus orizontal spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieșire sau a semaforului de parcurs cu fața galbenă spre tren

Noaptea - o unitate luminoasă de culoare roșie și una galbenă, spre tren. Unitatea luminoasă de culoare roșie este în partea de sus a stâlpului semaforului, iar unitatea luminoasă de culoare galbenă în partea de mijloc a stâlpului

Fig. 15. LIBER pe linia directă, cu viteza stabilită. ATENȚIE! Semaforul de ieșire sau semaforul de parcurs ordonă oprirea

Ziua - brațul de sus ridicat la 45° spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieșire sau a semaforului de parcurs cu fața galbenă spre tren

Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde și una galbenă, spre tren. Unitatea luminoasă de culoare verde este în partea de sus a stâlpului semaforului, iar unitatea luminoasă de culoare galbenă în partea de mijloc a stâlpului

Fig. 16. LIBER pe linia directă, cu viteza stabilită. Semaforul de ieșire sau semaforul de parcurs este pe liber

Ziua - brațul de sus ridicat la 45°, spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieșire sau a semaforului de parcurs văzută pe muchie

Noaptea - două unități luminoase de culoare verde spre tren. O unitate luminoasă de culoare verde în partea de sus a stâlpului semaforului și cealaltă în partea de mijloc a stâlpului

Fig. 17. LIBER pe linie abătută, cu viteza redusă. ATENȚIE! Semaforul de ieșire sau semaforul de parcurs ordonă oprirea

Ziua - două brațe ridicate la 45°, spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieșire sau a semaforului de parcurs, cu fața galbenă spre tren

Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde și două unități luminoase de culoare galbenă spre tren. O unitate luminoasă de culoare verde și una galbenă în partea de sus a stâlpului semaforului, iar cealaltă unitate luminoasă de culoare galbenă, în partea de mijloc a stâlpului

Fig. 18. LIBER pe linie abătută cu viteză redusă. Semaforul de ieșire sau semaforul de parcurs este pe liber

Ziua - două brațe ridicate la 45° spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieșire sau a semaforului de parcurs văzută pe muchie

Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, una galbenă și una verde spre tren. O unitate luminoasă de culoare verde și una galbenă în partea de sus a stâlpului semaforului, iar cealaltă unitate luminoasă de culoare verde în partea de mijloc a stâlpului

Semaforul de parcurs cu un braț cu paletă prevestitoare a semaforului de ieșire, dă următoarele indicații:

Fig. 19. OPREȘTE fără a depăși semnalul!

Ziua - brațul de sus orizontul, spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieșire cu fața galbenă spre tren

Noaptea - o unitate luminoasă de culoare roșie și una galbenă spre tren. Unitatea luminoasă de culoare galbenă este amplasată în partea de mijloc a stâlpului

Fig. 20. LIBER cu viteza stabilită. ATENȚIE! Semaforul de ieșire ordonă oprirea

Ziua - brațul de sus ridicat la 45° în dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieșire cu fața galbenă spre tren

Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde și una galbenă spre tren. Unitatea luminoasă de culoare galbenă este amplasată în partea de mijloc a stâlpului

Fig. 21. LIBER cu viteza stabilită. Semaforul de ieșire este pe liber

Ziua - brațul de sus ridicat la 45° spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieșire văzută pe muchie

Noaptea - două unități luminoase de culoare verde spre tren. A doua unitate luminoasă de culoare verde este amplasată în partea de mijloc a stâlpului

Semaforul repetitor se amplasează înaintea semafoarelor de ieșire, de intrare, de parcurs sau de ramificație care nu au asigurată vizibilitatea.

Semaforul repetitor dă următoarele indicații:

Fig. 22. ATENȚIE! Semaforul următor ordonă oprirea

Ziua - brațul orizontal, spre dreapta sensului de mers

Noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă spre tren

Fig. 23. Semaforul următor este pe liber

Ziua - brațul ridicat la 45°, spre dreapta sensului de mers

Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren

Unitățile luminoase a indicațiilor de noapte ale semafoarelor trebuie să fie supravegheate. Supravegherea se face, fie prin observarea directă a unităților luminoase de semnalizare, fie prin observarea luminilor de control, vizibile în partea opusă a sensului de semnalizare.

Luminile de control sunt de culoare albă, indiferent de indicațiile date de semafor și în număr egal cu numărul felinarelor.

Dacă la un semafor de intrare, de ieșire, de parcurs sau de ramificație, la punerea pe liber sau în timpul cât este pe liber, se constată lipsa uneia sau mai multor lumini de control, semaforul respectiv va fi adus în poziția pe oprire.

III-3.

SEMNALE LUMINOASE

Semnalele luminoase de ieșire și semnale luminoase de ramificație dau indicații diferite, după cum stația este situată pe linie:

a.

înzestrată cu bloc de linie automat;

b.

neînzestrată cu bloc de linie automat;

În cazul unei stații situate pe o linie înzestrată cu bloc de linie automat indicațiile semnalelor luminoase de ieșire sau ale semnalelor luminoase de ramificație sunt aceleași cu ale semnalelor luminoase de intrare.

În cazul unei stații situate pe o linie neînzestrată cu bloc de linie automat indicațiile semnalelor luminoase de ieșire sau ale semnalelor luminoase de ramificație sunt următoarele:

a.

roșu - OPREȘTE fără a depăși semnalul!

b.

verde - LIBER cu viteza stabilită.

c.

verde galben - LIBER cu viteza redusă.

Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat dau următoarele indicații:

Fig. 32. OPREȘTE fără a depăși semnalul! - primul sector de bloc din față este ocupat

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare roșie, spre tren

Fig. 33. LIBER cu viteza stabilită. ATENȚIE! Semnalul următor ordonă oprirea - primul sector de bloc din față este liber dar al doilea este ocupat

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren

Fig. 34. LIBER cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită - cel puțin primele două sectoare de bloc din față sunt libere

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren

Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat care fac și funcție de semnale prevestitoare dau în plus indicația de galben-clipitor.

Fig. 35. LIBER cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza redusă!

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare galben-clipitor, spre tren

Semnalul luminos prevestitor se montează înaintea semnalelor luminoase de intrare sau de ramificație de pe liniile neînzestrate cu bloc de linie automat.

Semnalul luminos prevestitor se poate monta și înaintea semafoarelor de intrare, sau de ramificație de pe liniile neînzestrate cu bloc de linie automat.

Semnalul luminos prevestitor dă următoarele indicații:

Fig. 36. LIBER cu viteza stabilită! ATENȚIE! Semnalul următor ordonă oprirea

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren

Fig. 37. LIBER cu viteza stabilită! Semnalul următor este pe liber cu viteza redusă

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare galben-clipitor, spre tren

Fig. 38. LIBER cu viteza stabilită! Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren

Semnalele luminoase repetitoare se pot monta înaintea semnalelor luminoase sau a semafoarelor.

Semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din stații dă una dintre următoarele indicații:

Fig. 39. Semnalul următor este pe oprire

Ziua și noaptea - o bandă verticală cu lumina albă care are la capătul de sus o bandă orizontală cu lumina albă, îndreptat spre dreapta sensului de mers

Fig. 40. Semnalul următor este pe liber cu viteza redusă

Ziua și noaptea - o bandă verticală cu lumina albă, care are la capătul de sus o bandă oblică cu lumina albă îndreptată în jos spre dreapta sensului de mers

Fig. 41. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită

Ziua și noaptea - o bandă verticală cu lumina albă, care are la capătul de sus o bandă oblică cu lumina albă, îndreptată în sus spre dreapta sensului de mers

Semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de trecere ale blocului de linie automat au același aspect ca semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din stații și dau indicațiile următoare:

a.

semnalul luminos următor este pe indicația roșu; semnalul luminos repetitor are aspectul din fig. 39.

b.

semnalul luminos următor este pe indicația galben sau galben-clipitor; semnalul luminos repetitor are aspectul din fig. 40.

c.

semnalul luminos următor este pe indicația verde; semnalul luminos repetitor are aspectul din fig. 41.

Semnalele luminoase repetitoare ale semafoarelor au același aspect ca semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din stații și dau indicațiile următoare:

a.

semaforul următor este pe oprire; semnalul luminos repetitor are aspectul din fig. 39;

b.

semaforul următor este pe liber cu două brațe ridicate la 45°; semnalul luminos repetitor are aspectul din fig. 40;

c.

semaforul următor este pe liber cu un braț ridicat la 45°; semnalul luminos repetitor are aspectul din fig. 41.

La semafoarele de ieșire de grup și la semafoarele de ieșire cu două direcții nu se montează semnul luminos repetitor.

Indicația de chemare se folosește în cazurile de defectare a semnalului luminos de intrare, dacă semnalul nu afișează nici o indicație sau dacă semnalul afișează indicația roșu.

Indicația de chemare a unui semnal luminos are aspectul din fig. 42:

Fig. 42. LIBER cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenție, până la semnalul următor

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare alb-lunar clipitor, spre tren

Cu indicația de chemare se mai pot dota și:

a.

semnalele luminoase de ieșire din stațiile aflate pe secții de circulație pe cale dublă, fără bloc de linie automat sau cu bloc de linie automat specializat;

b.

semnalele luminoase de ieșire din stațiile aflate pe secții de circulație pe cale simplă, fără bloc de linie automat;

c.

semnalele de parcurs și ramificație.

În cazul semnalelor de ieșire aflate într-o stație unde se ramifică mai multe direcții de mers, sau al semnalelor de ramificație, dacă cel puțin una dintre direcții este înzestrată cu bloc de linie automat banalizat, semnalul de ieșire sau semnalul de ramificație nu se dotează cu indicație de chemare.

În cazul semnalelor de parcurs care fac și funcția de semnal de ieșire pentru o direcție de mers, dacă în direcția respectivă linia curentă este înzestrată cu bloc de linie automat banalizat, semnalele respective nu se dotează cu indicație de chemare.

În cazul semnalelor de intrare care fac și funcția de semnal de ramificație pentru o direcție de mers, dacă în direcția respectivă linia curentă este înzestrată cu bloc de linie automat banalizat, semnalele respective se dotează cu indicație de chemare care se va folosi numai pentru intrarea trenurilor în stație. Acest lucru va fi precizat și în planul tehnic de exploatare a stației.

Pe cale dublă, dacă se circulă pe baza blocului de linie automat specializat, indicația de chemare a semnalului luminos de ieșire sau ramificație permite circulația trenului cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenție, până la semnalul următor. Pe cale dublă cât și pe cale simplă, fără bloc de linie automat, indicația de chemare a semnalului luminos de ieșire sau ramificație, permite circulația trenului cu viteza de cel mult 20 km/h cu deosebită atenție peste schimbătoarele de cale.

Indicația de chemare a semnalului luminos de parcurs, permite circulația trenului cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenție până la semnalul următor.

În toate cazurile, mecanicul va conduce trenul cu deosebită atenție, va supraveghea permanent linia și va regla viteza în funcție de distanța de vizibilitate, astfel încât să oprească imediat trenul în cazul în care calea este ocupată, constată lipsa de gabarit, observă semnale de fine de tren, semnale mobile și de mână care ordonă oprirea trenului sau un alt obstacol care împiedică continuarea circulației.

Indicațiile date de semnalele luminoase de triere sunt următoarele:

Fig. 45. Trierea oprită!

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare roșie, spre locomotivă

Fig. 46. Împinge încet convoiul de vagoane la triere!

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre locomotivă

Fig. 47. Împinge mai repede convoiul de vagoane la triere!

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde spre locomotivă

Fig. 48. Împinge convoiul de vagoane la capătul cocoașei!

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare alb-lunar-clipitor spre locomotivă

Fig. 49. Trage convoiul de vagoane de pe cocoașă înapoi pe liniile grupei de sosire!

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare de culoare roșu-clipitor spre locomotivă

Fig. 50. Manevra permisă dincolo de semnal

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare alb-lunar, spre locomotivă

În afară de aceste indicații, în funcție de tipul instalațiilor, semnalele de triere pot da și indicațiile galben-clipitor și verde-clipitor.

Vitezele de împingere ale convoiului de vagoane la triere - în ordinea crescătoare corespunzătoare succesiunii indicațiilor: galben, galben-clipitor, verde, verde-clipitor - vor fi cele stabilite prin planul tehnic de exploatare a stației.

Semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de triere dau aceleași indicații cu cele ale semnalelor luminoase de triere, în cazul în care semnalele luminoase de triere sunt la regim de triere.

Semnalele luminoase repetitoare din mijlocul grupei de primiri, dau indicații alb-lunar, dacă semnalele luminoase de triere nu sunt trecute la regim de triere.

La semnalele luminoase de ieșire din stațiile de triaj, dacă îndeplinesc și funcția de semnale luminoase repetitoare ale semnalelor de triere, se prevede și un indicator de direcție luminos. La indicator apare litera "T" iluminată alb, dacă semnalul repetă indicațiile semnalului de triere sau litera care indică direcția spre care se expediază trenul, dacă acesta face funcția de semnal de ieșire.

La trecerile la nivel din linie curentă înzestrate cu instalații de semnalizare automată sunt montate semnale de avarie. Semnalele de avarie au rolul de a avertiza existența unui pericol pentru circulația trenurilor la trecerea la nivel.

Semnalul de avarie la trecerile la nivel, se compune dintr-un stâlp care are la partea de sus un panou în formă de romb pe care este așezată o unitate luminoasă; funcția semnalului de avarie poate fi exercitată și de către un semnal de trecere al blocului de linie automat prevăzut cu reperul de la art. 165 - fig. 218.

Indicația dată de semnalul de avarie este următoarea:

Fig. 51. Pericol la trecerea la nivel! Ia toate măsurile pentru oprire!

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare roșie, spre tren

Dacă nu există pericol la trecerea la nivel, semnului de avarie nu afișează nici o indicație; circulația trenurilor se va face conform indicațiilor date de semnalele de circulație. La observarea indicației roșu a semnalului de avarie, mecanicul va lua imediat toate măsurile pentru oprirea trenului.

Trenul oprit, poate continua mersul cu viteza de cel mult 20 km/h până la depășirea trecerii la nivel, mecanicul fiind gata să oprească imediat trenul dacă observă un obstacol pe trecerea la nivel.

După depășirea trecerii la nivel, circulația trenurilor se va face, în continuare, cu viteza indicată de semnalele de circulație existente.

Semnalele de avarie la tuneluri au rolul de a avertiza existența unui pericol pentru circulația trenurilor prin tuneluri.

Semnalul se compune dintr-un stâlp care are la partea de sus un panou în formă pătrată pe care este așezată o unitate luminoasă.

Indicația dată de semnalul de avarie la tuneluri este următoarea:

Fig. 52. Pericol la tunel! Ia toate măsurile pentru oprire!

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare roșie, spre tren

Dacă nu există pericol la tunel, semnalul de avarie la tunel nu afișează nici o indicație, circulația trenurilor se face conform indicațiilor date de semnalele de circulație.

La observarea indicației de culoare roșie a semnalului de avarie la tunel mecanicul va lua imediat toate măsurile pentru oprirea trenului. Trenul își poate continua mersul numai după înlăturarea pericolului și semnalul de avarie la tuneluri nu afișează nici o indicație.

Semnalele fixe care nu sunt în exploatare se semnalizează cu două șipci încrucișate aplicate pe brațul, respectiv pe paleta semafoarelor, pe stâlpii semnalelor luminoase sau pe fundația semnalelor luminoase pitice.

Semnalele luminoase nu trebuie să afișeze nici o indicație, iar semafoarele trebuie să fie fixate în poziție de oprire și neiluminate.

Semnalele prevestitoare și repetitoare se prevăd cu șipci încrucișate numai dacă și semnalul pe care îl preced nu este în exploatare.

Fig. 53. Exemple de semnale care nu sunt în exploatare

Ziua - două șipci încrucișate, fixate pe semnale

Noaptea - două șipci încrucișate, fixate pe semnale luminoase fără indicație sau semafoare neiluminate

Semnalele fixe care nu sunt în exploatare nu se vor lua în considerare de către personalul de locomotivă.

Semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză - TMV - răspunde cerințelor europene de semnalizare și presemnalizare a mai multor trepte de viteză și realizează transmiterea vizuală a următoarelor informații:

a.

semnalizarea de distanțare - numărul sectoarelor libere în fața trenului - prin indicațiile unităților luminoase utilizând codul de culoare;

b.

semnalizarea de viteză, prin indicatoarele luminoase utilizând codificarea numerică zecimală.

Semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză se referă numai la semnalizarea pentru circulație. Semnalizarea pentru manevrarea vehiculelor feroviare și triere rămâne aceeași ca la semnalizarea cu două trepte de viteză.

Acest tip de semnalizare, prin indicatoarele luminoase, afișează viteza maximă de circulație a trenului permisă la semnal și o prevestește pe cea de la semnalul următor.

Semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză utilizează, fără modificări, semnalele luminoase de manevră, de triere, indicatoarele și reperele specifice semnalizării luminoase la calea ferată română.

Indicatoarele luminoase de viteză sunt amplasate pe catargul semnalelor și dau informații, astfel:

a.

indicatorul luminos de viteză, montat în partea superioară a catargului semnalului, deasupra unităților luminoase, indică viteza maximă de circulație a trenului permisă la semnalul pe care este amplasat;

b.

indicatorul luminos prevestitor de viteză montat în partea inferioară a catargului semnalului, sub unitățile luminoase, prevestește viteza maximă de circulație a trenului permisă la semnalul următor.

Indicațiile luminoase de chemare, de ieșire pe linia din stânga a căii duble banalizate, distanță până la semnalul următor mai mică de 700 m, precum și cele ale indicatoarelor de linie și de direcție sunt aceleași ca la semnalizarea cu două trepte de viteză.

Utilizarea culorilor în semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză din stații, în legătură cu circulația trenurilor este următoarea:

a.

roșu, ordonă oprirea;

b.

galben, permite circulația trenurilor cu viteza afișată de indicatorul luminos de viteză - cu cifre de culoare albă - ordonând reducerea vitezei în vederea opririi la semnalul următor;

c.

verde, permite circulația trenurilor cu viteza indicată de indicatorul luminos de viteză - cu cifre de culoare albă. Semnalul următor este pe liber cu viteza egală sau mai mare;

d.

verde clipitor, permite circulația trenurilor cu viteza afișată de indicatorul luminos de viteză - cu cifre de culoare albă - ordonând reducerea vitezei în vederea trecerii pe lângă semnalul următor cu viteza prevestită de indicatorul luminos prevestitor de viteză - cu cifre de culoare galbenă. Viteza prevestită de indicatorul luminos prevestitor de viteză al semnalului este întotdeauna mai mică decât cea afișată de indicatorul luminos de viteză al aceluiași semnal.

Excepție de la prevederile

alin. (1)

fac semnalele de ieșire către linia curentă înzestrată cu bloc de linie automat și dependență directă între stații unde indicatorul luminos prevestitor de viteză este asociat cu culoarea verde a semnalului, iar viteza prevestită de indicatorul luminos prevestitor de viteză al semnalului este întotdeauna mai mică sau egală cu cea afișată de indicatorul luminos de viteză al aceluiași semnal.

Indicația de verde clipitor - fără indicații de viteză - la semnalele de intrare, de parcurs sau de ieșire de la linia directă, pe secții cu bloc de linie automat cu patru indicații arată că semnalul care urmează după semnalul următor ordonă oprirea.

Semaforul de intrare se poate defecta astfel:

a.

în poziția pe oprire;

b.

în poziția pe liber.

În toate cazurile de defectare a semaforului de intrare, intrarea trenului în stație este permisă numai pe baza condițiilor stabilite în ordinul de circulație înmânat mecanicului de către un agent autorizat, după oprirea trenului în fața semaforului defect.

După primirea ordinului de circulație, mecanicul va lua la cunoștință, sub semnătură, prevederile din ordinul de circulație și va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenție, va supraveghea permanent linia și va regla viteza în funcție de vizibilitate, astfel încât să oprească imediat trenul în cazul în care:

a.

constată că nu este asigurat gabaritul de liberă trecere;

b.

observă semnale fine de tren, semnale mobile ori semnale date cu instrumente portative care ordonă oprirea trenului, sau orice altă situație de pericol.

Dacă semaforul de intrare se defectează în poziția pe oprire, semnalul prevestitor care este în dependență cu semaforul de intrare va fi adus în poziția corespunzătoare, iar noaptea și ziua, dacă vizibilitatea este redusă din cauza ceții, viscolului, etc., felinarul semnalului defect pe oprire trebuie să fie iluminat.

Primirea trenului în stație, în acest caz, se face pe baza ordinului de circulație conform art. 73.

Dacă aducerea semaforul de intrare în poziția pe oprire nu este posibilă, se procedează după cum urmează:

a.

mecanicul va fi încunoștințat din stația vecină, în scris, prin ordin de circulație, să oprească trenul înaintea semaforului defect pe liber, pentru a fi primit în stație cu ordin de circulație;

b.

tot timpul cât semaforul de intrare este defect pe liber, ziua și noaptea, în fața semaforului se va amplasa un semnal mobil de oprire, respectiv un disc roșu;

c.

în timpul nopții, semaforul de intrare defect pe liber nu se va ilumina.

Dacă defectarea semaforului de intrare în poziția pe liber se produce după plecarea trenului din stația vecină, din care cauză mecanicul nu a putut fi încunoștințat în scris să oprească trenul înaintea semaforului defect pe liber, impiegatul de mișcare va comunica mecanicului prin radiotelefon despre defectarea semaforului de intrare în poziția pe liber și va cere confirmarea recepționării mesajului de către mecanic.

În cazul în care mecanicul nu poate fi încunoștiințat prin radiotelefon despre defectarea semaforului de intrare în poziția pe liber, agentul stației va amplasa semnalul mobil de oprire în fața semaforului de intrare și va merge în întâmpinarea trenului pentru a da semnale de oprire.

La defectarea semnalului luminos de intrare, permiterea intrării trenului în stație se face pe baza indicației de chemare, conform art. 28.

Dacă și indicația de chemare nu funcționează, trenul se primește în stație cu ordin de circulație, ca și în cazul defectării semafoarelor de intrare, conform art. 73.

Trecerea unui tren pe lângă un semafor de ieșire defect pe oprire sau pe liber este admisă cu viteza de cel mult 20 km/h, peste schimbătoarele de cale la ieșire, pe baza ordinului de circulație emis de către impiegatul de mișcare din stația al cărei semafor de ieșire este defect.

Dacă semaforul de ieșire se defectează în poziția pe liber, va fi adus în poziția pe oprire.

Dacă semaforul de ieșire defect pe liber nu poate fi adus în poziția pe oprire, toate trenurile, atât cele cu trecere cât și cele cu oprire în stație, vor fi oprite la semaforul de intrare.

După ce impiegatul de mișcare s-a convins că trenul a oprit la intrare, va încunoștiința prin radiotelefon mecanicul privind defectarea semaforului de ieșire pe liber, va manevra semaforul de intrare pe liber și va opri trenul în stație cu semnale date cu instrumente portative, pentru a-i înmâna mecanicului ordinul de circulație.

Semaforul de ieșire defect în poziția pe liber nu se va ilumina.

În cazul în care semaforul de ieșire este defect în poziția pe oprire, iar semaforul de intrare nu dă indicații asupra poziției semaforului de ieșire, la semaforul de intrare trenurile care au trecere prin stație vor fi oprite, procedându-se apoi conform alin. (4).

Trecerea unui tren pe lângă un semnal luminos de ieșire defect, într-o stație aflată pe o linie neînzestrată cu instalații de bloc de linie automat, se face pe baza indicației de chemare sau dacă indicația de chemare nu poate fi afișată, în baza ordinului de circulație înmânat mecanicului de către impiegatul de mișcare din stația al cărei semnal este defect, cu viteza de cel mult 20 km/h peste schimbătoarele de cale la ieșire, după care trenul poate să circule cu viteza stabilită, dacă nu este reglementat altfel.

În cazul unei stații aflată pe o linie înzestrată cu instalații de bloc de linie automat, pe cale simplă sau pe cale dublă cu sens banalizat, dacă impiegatul de mișcare constată că toate semnalele de ieșire dintr-un capăt al stației nu se pot comanda pe liber fiind defecte, se trece la circulația trenurilor pe baza înțelegerii telefonice - cale liberă. Trecerea unui tren pe lângă un astfel de semnal de ieșire se face pe baza ordinului de circulație, în care se vor menționa: viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenție, până la semnalul următor și condițiile de circulație pe blocul de linie automat, în condițiile prevăzute la art. 27, alin. (9).

Dacă stația este prevăzută cu semnale de ieșire la fiecare linie și după probe impiegatul de mișcare constată că unul sau mai multe semnale de ieșire nu se pot comanda pe liber, se trece la circulația pe bază de cale liberă numai pentru trenurile care se expediază de la liniile ale căror semnale de ieșire nu se pot comanda pe liber. În acest caz, trecerea unui tren pe lângă semnalul luminos de ieșire defect se face pe baza ordinului de circulație, în care se vor menționa: viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenție, peste schimbătoarele de cale la ieșire și condițiile de circulație pe blocul de linie automat.

În cazul defectării unui semnal luminos de ieșire dintr-o stație aflată pe cale dublă cu bloc de linie automat cu sens specializat, impiegatul de mișcare așteaptă timpul necesar ca primul tren expediat să parcurgă două sectoare de bloc, însă nu mai puțin de 10 minute, după care expediază trenul pe baza indicației de chemare a semnalului luminos de ieșire sau dacă indicația de chemare nu poate fi afișată, expediază trenul cu ordin de circulație. În această situație mecanicul va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenție, până la semnalul următor, în condițiile prevăzute la art. 28, alin. (9).

La defectarea semaforului de parcurs, se va proceda la fel ca și în cazul defectării semaforului de ieșire, în condițiile prevăzute la art. 79.

În plus față de prevederile alin. (1), la semaforul de parcurs care acoperă o zonă a stației ce se găsește între primul macaz de intrare și clădirea stației, tot timpul cât acesta este defect pe liber, ziua și noaptea, în fața semaforului se va monta un semnal mobil de oprire, respectiv un disc roșu.

În cazul defectării semnalului luminos de parcurs, depășirea acestuia este permisă pe baza indicației de chemare dată de către acesta sau dacă indicația de chemare nu poate fi afișată, trenul se expediază cu ordin de circulație.

Mecanicul va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenție, în condițiile prevăzute la art. 28, alin. (9).

Trecerea unui tren pe lângă semafoarele de ramificație defecte pe oprire sau pe liber, se face cu viteza de cel mult 20 km/h pe baza mențiunii de defectare a semaforului, făcută în scris, prin ordin de circulație de către impiegatul de mișcare din stația care expediază trenul.

Dacă mecanicul trenului nu a putut fi încunoștințat în scris prin ordin de circulație despre defectarea acestor semnale, se va proceda la fel ca și în cazul defectării semafoarelor de intrare pe oprire sau pe liber, după caz, în condițiile prevăzute la art. 74 și respectiv la art. 75.

Semaforul prevestitor defect trebuie să fie adus în poziția corespunzătoare poziției pe oprire a semaforului următor și să fie iluminat pe timp de noapte.

Dacă semaforul prevestitor defect nu poate să fie adus în poziția corespunzătoare indicației de oprire a semaforului următor, impiegatul de mișcare din stația vecină va încunoștința mecanicul de locomotivă prin ordin de circulație. Pe timp de noapte semaforul prevestitor nu va fi iluminat.

Semnalul luminos prevestitor - de pe secții fără bloc de linie automat - defect, va fi adus la cunoștința mecanicului de locomotivă, prin ordin de circulație, de către impiegatul de mișcare din stația expeditoare.

La trecerea pe lângă aceste semnale, mecanicul va lua măsuri de reducere a vitezei trenului, astfel încât să poată opri sigur la semnalul următor, în cazul în care acesta ordonă oprirea.

Dacă un semnal luminos de trecere al blocului de linie automat indică o unitate luminoasă de culoare roșie, o indicație dubioasă sau este stins, mecanicul trebuie să oprească trenul în fața semnalului, fără să îl depășească. Dacă după oprirea trenului în fața semnalului, mecanicul vede sau este încunoștințat că sectorul de bloc respectiv este ocupat, i se interzice să își continue mersul, până când sectorul de bloc nu se va elibera. Excepții se admit numai dacă s-a dispus în alt mod, prin ordin de circulație.

După oprirea trenului mecanicul așteaptă timpul necesar defrânării și dacă în acest timp nu se schimbă indicația, se convinge că la semnal există reperul de culoare albă de formă dreptunghiulară, după care conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h până la semnalul următor, în condițiile prevăzute la art. 28 alin. (9). Aceste condiții sunt obligatorii până la următorul semnal, indiferent de indicația acestuia.

Dacă și următorul semnal luminos de trecere indică o unitate luminoasă de culoare roșie, dă o indicație dubioasă sau este stins, circulația se face în același mod.

Dacă mecanicul întâlnește un semnal luminos de trecere al blocului de linie automat, cu o unitate luminoasă de culoare roșie, o indicație dubioasă sau stins, va aviza impiegatul de mișcare din prima stație prin radiotelefon. Dacă nu există radiotelefon sau nu se poate stabili legătura radio, mecanicul va face avizare scrisă în prima stație în care trenul are oprire itinerarică.

În cazul în care mecanicul întâlnește două sau mai multe semnale luminoase de trecere ale blocului de linie automat cu o unitate luminoasă de culoare roșie, o indicație dubioasă sau stinse, va aviza pe impiegatul de mișcare din prima stație. Avizarea se va face prin radiotelefon și numai dacă nu există radiotelefon sau nu se poate stabili legătura radio, mecanicul va opri trenul în prima stație pentru avizare.

Mecanicul va aviza pe impiegatul de mișcare numai dacă sectorul sau sectoarele de bloc de linie automat acoperite de semnalele de trecere întâlnite cu o unitate luminoasă de culoare roșie nu au fost ocupate cu material rulant.

Semnalele luminoase care nu afișează nici o indicație, semafoarele neiluminate pe timp de noapte, semnalele care dau indicații care se contrazic, semnalele care dau indicații dubioase, precum și semnalizarea nereglementară ordonă oprirea.

Excepție de la ordinul de a opri necondiționat în fața semnalelor care nu dau nici o indicație sau care dau indicații dubioase, fac semnalele prevestitoare pe liniile neînzestrate cu bloc de linie automat și semnalele repetitoare, care, în cazurile de mai sus, indică reducerea vitezei pentru a putea opri la semnalul pe care îl preced, dacă acesta este pe oprire.

Dacă pe timp de noapte, mecanicul se convinge că indicația de zi a unui semafor este pe liber, iar cea de noapte pe oprire, respectiv reducere de viteză, sau felinarele sunt neiluminate, va lua în considerare indicația de zi, dacă semnalul respectiv nu a fost avizat ca fiind defect.

În cazul semnalelor alăturate pe aceeași parte a căii, dacă unul dintre ele nu dă nici o indicație sau dă o indicație dubioasă, mecanicul va opri trenul în fața acestor semnale, pentru a se convinge de poziția corectă a semnalului care dă indicație pentru trenul respectiv.

Pentru semnalizarea porțiunilor de linie slăbită care necesită reduceri de viteză se folosesc semnale mobile.

Semnalele mobile pentru semnalizarea unei porțiuni de linie slăbită sunt următoarele:

a.

paleta de culoare galbenă pe o parte și albă pe cealaltă parte, care arată că la 1000 m sau distanța de frânare urmează viteza redusă ordonată prin BAR sau ordin de circulație;

b.

paleta de culoare galbenă cu două benzi negre în diagonală pe o parte și albă pe cealaltă parte deasupra căreia se găsește un indicator cu cifre negre pe fond alb pe o parte și alb pe cealaltă parte, care indică viteza ordonată; culoarea albă a paletei indică personalului de locomotivă și tren terminarea porțiunii de linie slăbită;

c.

balize avertizoare de formă dreptunghiulară de culoare galbenă cu benzi orizontale negre.

Pentru semnalizarea a două porțiuni alăturate de linie slăbită cu trepte de viteză diferite se folosesc următoarele semnale mobile:

a.

paleta de culoare galbenă pe ambele fețe:

b.

paleta de culoare galbenă cu două benzi negre în diagonală pe ambele fețe deasupra căreia se găsește un indicator cu cifre negre pe fond alb pe o parte și alb pe cealaltă parte, care indică viteza ordonată;

c.

indicatorul de început/sfârșit a restricției de viteză "I/S", cu litera "I" - început de restricție - pe o parte și cu litera "S" - sfârșit de restricție pe cealaltă parte, scrise cu negru pe fond galben;

d.

balize avertizoare de formă dreptunghiulară de culoare galbenă cu benzi orizontale negre.

Paletele, balizele avertizoare și indicatoarele pot fi realizate cu materiale reflectorizante.

În dreptul paletelor galbene, de regulă, se montează inductoare de cale permanent active pe frecvența de 1000 Hz; în cazul restricțiilor de viteză neprevăzute, până la montarea inductorului de 1000 Hz, ordinul de circulație privind avizarea restricțiilor de viteză va menționa lipsa acestuia din cale.

Paletele galbene cu două benzi negre în diagonală vor avea montate indicatoare, pe care se înscrie viteza redusă ordonată - în km/h - cu care se poate circula pe porțiunea de linie slăbită.

În cazul în care apar neconcordanțe între viteza avizată prin ordin de circulație și cea indicată pe teren, mecanicul de locomotivă va respecta viteza cea mai mică.

Amplasarea semnalelor mobile pentru semnalizarea porțiunilor de linie slăbită din linie curentă se face în felul următor:

Fig. 115. Schema semnalizării porțiunii de linie slăbită pe linie simplă

În cazul liniilor curente duble sau multiple semnalizarea se va face pentru fiecare linie cu porțiune slăbită în ambele sensuri, ca în fig. 115.

Paletele galbene cu două benzi negre în diagonală se așează la limitele porțiunii de linie slăbită. Dacă porțiunea de linie slăbită are o lungime mai mică de 50 m, paletele se vor amplasa la 50 m una față de alta, simetric față de porțiunea de linie slăbită.

Semnalizarea porțiunilor de linie slăbită alăturate, cu trepte de viteză diferite - 30 km/h și 70 km/h - se face separat pentru fiecare treaptă de viteza, exemplificat în figura de mai jos:

d = 1000 m sau cel puțin distanța minimă reală de frânare

Fig. 116. Semnalizarea restricțiilor cu trepte de viteză diferite în linie curentă

Semnalizarea spre linia curentă a limitelor porțiunilor de linie slăbită, cu trepte de viteză diferite, pentru cele două sensuri de circulație, se face ca pentru o singură restricție de viteză în linie curentă conform art. 98, fig. 115.

În acest caz, la paletele galbene cu două benzi negre în diagonală, trebuie să fie înscrise cifrele indicatoare ale vitezei respective - 70 km/h în partea în care se află porțiunea de linie cu restricția de viteză cu treapta mai mare și 30 km/h în partea în care se află porțiunea de linie cu restricția de viteză cu treapta mai mică.

Dinspre partea în care se află porțiunea de linie cu restricție de viteză cu treapta mai mică - 30 km/h - la limita celor două porțiuni se amplasează o paletă galbenă cu două benzi negre în diagonală, cu un indicator cu o față albă, pe care se află înscrise cu negru cifrele indicatoare pentru viteza respectivă - de exemplu: 70 km/h - pe o parte și albă pe cealaltă parte.

Semnalizarea restricției de viteză cu treapta de viteză mai mică - 30 km/h - dinspre partea în care se află porțiunea de linie cu restricție de viteză cu treapta de viteză mai mare - 70 km/h - se face astfel:

a.

dacă porțiunea de linie pe care se aplică restricția de viteză cu treapta de viteză mai mare - 70 km/h - este egală cu 1200 m sau mai mare, dinspre această parte se amplasează la limita dintre cele două porțiuni, o paletă galbenă cu două benzi negre în diagonală și cu indicatorul care indică viteza, iar la 1000 m înaintea acesteia se amplasează o paletă galbenă;

b.

dacă această porțiune este mai mică de 1200 m, dar mai mare decât distanța reală minimă de frânare, paleta galbenă se poate amplasa la o distanță mai mică de 1000 m înaintea paletei galbene cu două benzi negre în diagonală, dar cel puțin egală cu distanța reală minimă de frânare. În acest caz, se va scrie în ordinul de circulație distanța reală dintre cele două palete;

c.

dacă pe aceeași linie curentă sunt două porțiuni de linie slăbită alăturate, care ar necesita trepte de viteză diferite și dacă ambele porțiuni au o lungime mai mică decât distanța reală minimă de frânare, semnalizarea se va face în același mod ca la art. 98, considerând o singură restricție peste lungimea ambelor porțiuni, însă cu treapta de viteză cea mai mică.

Paleta galbenă, precum și paletele galbene cu două benzi negre în diagonală amplasate în zona celor două porțiuni cu restricții de viteză diferite au ambele fețe colorate în același fel - galbene, respectiv galbene cu două benzi negre în diagonală.

Diferența de viteză între cele două trepte ale restricției se limitează la cel mult 40 km/h.

Paletele trebuie să fie vizibile din cabina de conducere a vehiculului feroviar de la o distanță de cel puțin 200 m. În caz contrar, se vor muta cu distanța necesară asigurării vizibilității și respectării prevederilor art. 98 alin. (1).

Pe poduri și în tuneluri dacă din lipsă de gabarit sau vizibilitate nu se pot monta paletele sau balizele necesare, restricția se va aplica pe toată lungimea podului sau a tunelului.

Trecerea trenurilor peste porțiunea de linie slăbită se va face cu viteză redusă indicată, până ce ultimul vagon din compunerea trenului a depășit indicatorul S - sfârșitul de restricție.

Dacă trenul este remorcat și cu locomotivă împingătoare, tot trenul, inclusiv locomotiva împingătoare, va trece peste porțiunea slăbită cu viteza redusă indicată.

Reluarea vitezei stabilite se va putea face la aprecierea mecanicului când ultimul vagon a depășit semnalizarea care indică terminarea porțiunii de linie slăbită, iar în cazul remorcării trenurilor cu locomotivă împingătoare, la semnalul "slăbește frâna" dat de mecanicul acestei locomotive, după depășirea semnalizării de terminare a porțiunii de linie slăbită.

În cazul unei porțiuni de linie curentă pe care se impune introducerea unei restricții de viteză neprevăzute - șină defectă, deripare, pod slăbit etc. - se va considera obstacol neprevăzut și se va trata ca la art. 109.

Până la semnalizarea cu semnale mobile a porțiunii de linie slăbită, circulația trenurilor se va face numai prin însoțirea trenului de către un agent autorizat al secției de întreținere a căii care va stabili viteza de circulație pentru porțiunea de linie slăbită.

Dacă porțiunea de linie slăbită este sesizată de mecanicul unui tren în circulație, trenul va opri în prima stație, chiar dacă nu are oprire prevăzută în mers, pentru ca mecanicul să avizeze personalul de mișcare despre apariția porțiunii slăbite, iar acesta să avizeze personalul de întreținere a căii.

Porțiunile de linie slăbită din incinta stației, care se găsesc între semnalul de intrare și primul macaz de intrare, precum și cele aflate pe linia directă a stației, cu excepția stațiilor în formă de paralelogram, se semnalizează ca și porțiunile slăbite din linia curentă.

Porțiunile slăbite aflate pe liniile abătute din incinta stațiilor, precum și porțiunile slăbite ale liniilor directe sau abătute din stațiile în formă de paralelogram nu se semnalizează pe teren.

Porțiunile slăbite stabilite la alin. (2) și valoarea vitezei reduse se aduc la cunoștința personalului de locomotivă prin ordin de circulație, în care se va preciza locul unde se află porțiunea slăbită și se va indica dacă aceasta se găsește între primul macaz de intrare și clădirea stației, sau între clădirea stației și ultimul macaz de ieșire.

Orice porțiune de linie închisă, din cauza obstacolelor, evenimentelor sau accidentelor feroviare ori a executării lucrărilor la linii, instalații sau material rulant, trebuie să fie semnalizată cu semnale mobile de oprire, sau asigurată prin blocarea controlată a parcursurilor de circulație către linia curentă închisă, în stațiile centralizate electrodinamic sau electronic, obligatoriu din ambele stații care delimitează linia curentă respectivă, indiferent dacă se așteaptă sau nu trecerea unui tren.

Trenurile, în timpul pregătirii lor tehnice, după compunere, precum și vagoanele introduse pe liniile de încărcare-descărcare se semnalizează cu semnale mobile de oprire.

Semnalizarea liniei închise se face cu următoarele semnale mobile:

a.

discul galben pe o parte și alb pe cealaltă parte;

b.

discul roșu pe o parte și alb pe cealaltă parte;

c.

discul roșu pe ambele părți.

Discurile galbene și roșii pot fi realizate cu materiale reflectorizante.

Discurile galbene și roșii cu margine albă necesare semnalizării porțiunilor de linie închisă pentru circulație sunt prezentate în fig. 117 și în fig. 118:

Fig. 117. MICȘOREAZĂ VITEZA! Urmează o porțiune de linie închisă care impune oprirea

Ziua și noaptea - un disc galben, spre tren

Fig. 118. OPREȘTE fără a depăși semnalul! Linia este închisă

Ziua și noaptea - un disc roșu, spre tren

Amplasarea discurilor galbene și roșii trebuie să fie astfel realizată încât să se asigure vizibilitatea la o distanță de cel puțin 200 m, iar în caz contrar se vor amplasa la o distanță mai mare, suficientă pentru asigurarea vizibilității menținându-se între ele o distanță de cel puțin 1200 m.

Discul galben nu se montează pe teren dacă locul de amplasare prezentat în fig. 119 se situează în incinta stației.

Semnalizarea porțiunilor de linie închisă pentru circulație, în linie curentă, se realizează cu discuri roșii, precedate de discuri galbene.

Atunci când este posibilă blocarea efectuării parcursurilor de expediere către linia curentă închisă, nu este necesară semnalizarea pe teren a porțiunii de linie curentă închisă și nici a liniei curente închise, în afară de cazul în care urmează să se deplaseze un vehicul feroviar pe linie curentă închisă. În această situație se va amplasa numai discul roșu la 200 m față de porțiunea închisă, în direcția de unde sosește vehiculul feroviar.

Amplasarea discurilor roșii și a discurilor galbene se face după cum urmează:

a.

la distanța de cel puțin 200 m de la limitele porțiunii de linie închisă, se așează în ambele părți, între șinele căii, câte un disc cu fața roșie spre tren;

b.

la distanța de cel puțin 1200 m de la discul roșu se așează în ambele părți, pe partea dreaptă a liniei, în sensul de mers al trenului, câte un disc culoare galbenă spre tren.

În afară de semnalizările din linie curentă, ieșirile din ambele stații vecine obstacolului spre linia închisă, trebuie să fie semnalizate cu discuri cu ambele fețe roșii, amplasate între acele ultimului macaz spre linia curentă închisă.

Dacă în stațiile menționate la alin. (4), este necesar să se execute mișcări de manevră peste macazurile de ieșire, discul cu ambele fețe roșii se amplasează între șinele liniei curente, în dreptul semnalului de intrare.

Amplasarea, supravegherea și ridicarea discurilor roșii se efectuează de către agenți autorizați care au asupra lor radiotelefon, rechizite de semnalizare - steguleț, lanternă sau felinar, fluier de mână și ceas.

Fig. 119. Schema semnalizării porțiunii de linie închisă în linie curentă, pe linie simplă

În cazul porțiunilor de linie închisă pe ambele fire ale unei căi duble sau mai multe fire ale căii multiple, semnalizarea se va face pentru fiecare fir în parte ca în fig. 119, iar în cazul porțiunilor de linie închisă numai pe unul din fire, semnalizarea din fig. 119 se aplică numai pentru firul respectiv.

Circulația locomotivelor de ajutor, a mijloacelor de intervenție, a trenurilor de intervenție, pe linie curentă închisă către zona cu obstacole se va face în baza condițiilor stabilite prin ordin de circulație.

Dacă vizibilitatea este redusă, agenții autorizați responsabili cu amplasarea, ridicarea și supravegherea discurilor roșii care semnalizează porțiunea de linie închisă, trebuie să anunțe prin radiotelefon sau alte mijloace de telecomunicații impiegații de mișcare din ambele stații și mecanicii trenurilor expediate care ar urma să circule pe linia curentă închisă, asupra condițiilor de vizibilitate.

Ca măsură suplimentară de siguranță, trenurile (mijloacele de intervenție, UAM etc.) care circulă pe linia curentă închisă, vor avea semnalele de cap și fine de tren, iluminate.

În cazul în care mecanicul unui tren aflat în circulație constată un obstacol neprevăzut care necesită închiderea liniei curente, va aviza acest fapt, prin radiotelefon, impiegaților de mișcare din stațiile vecine și mecanicilor tuturor trenurilor expediate care circulă în linie curentă. Al doilea agent al trenului este obligat:

a.

să ia legătura cu mecanicul și să stabilească împreună dacă este posibilă continuarea mersului în condiții de siguranță;

b.

să ia măsuri de înlăturare a obstacolului dacă acest lucru este posibil;

c.

să ia măsuri pentru asigurarea semnalizării obstacolului sau a locului care constituie un pericol în circulația trenurilor pe linia alăturată, dacă este cazul;

d.

dacă vede sau aude că se apropie un tren se va deplasa spre tren și va da semnale de oprire.

Impiegații de mișcare avizați conform alin. (1) despre constatarea unui obstacol, vor confirma primirea avizării prin radiotelefon și vor lua măsuri imediate de oprire a trenurilor. Mecanicii trenurilor în circulație care au fost avizați de impiegații de mișcare prin radiotelefon sau alte mijloace, de existența unui obstacol neprevăzut, vor lua imediat toate măsurile de oprire a trenurilor.

Dacă avizarea unui obstacol neprevăzut apărut în linie curentă se face de către personal de întreținere a căii sau al instalațiilor de siguranță, impiegații de mișcare vor înregistra cu număr și oră în registrul de revizie a liniilor și instalațiilor de siguranță a circulației, avizarea primită și vor lua măsuri imediate de oprire a trenurilor.

Tot personalul de întreținere a căii și al instalațiilor care efectuează revizii sau lucrări în linie curentă va fi înzestrat cu radiotelefon pe frecvențele trenurilor în circulație.

Dacă în zona respectivă nu se pot realiza legături prin radiotelefon sau alte mijloace de comunicație din cauze tehnice - configurația terenului, condiții de perturbații puternice etc. - personalul de întreținere a căii poate folosi pentru semnalizarea obstacolelor neprevăzute, capse de alarmare CFR așa cum este arătat în anexa 3; zonele în care nu se pot realiza legături prin radiotelefon se vor stabili de fiecare regională de căi ferate și trebuie să fie cunoscute de personalul interesat.

În caz de accident, eveniment feroviar sau obstacol în linie curentă dublă sau multiplă, al doilea agent al trenului va lua măsuri pentru ca locul care constituie un obstacol pentru circulația pe linia vecină să fie avizat imediat prin radiotelefon, impiegaților de mișcare din stațiile vecine, precum și mecanicilor trenurilor aflate în circulație.

Toate vehiculele motoare destinate lucrărilor de întreținere, reparații și intervenții trebuie să fie dotate cu semnalele mobile prevăzute la art. 104.

Obstacolele, zonele închise pentru circulație, precum și locurile de executare a lucrărilor la linii, instalații sau material rulant, care necesită închiderea circulației pe liniile respective și pe schimbătoarele de cale din stație, trebuie să fie semnalizate cu discuri roșii de oprire și/sau prin blocarea/eclisarea macazurilor de acces în poziție de evitare a zonei, indiferent dacă se așteaptă sau nu un tren ori mișcări de manevră.

Exemple de amplasare a discurilor roșii sunt prezentate în anexa 1.

VI-3.

SEMNALIZAREA LOCURILOR DE EXECUTARE A LUCRĂRILOR ÎN LINIE CURENTĂ SAU PE LINIILE DIRECTE DIN STAȚIE

Pentru semnalizarea locurilor de executare a lucrărilor în linia curentă sau pe liniile directe din stație se amplasează, pe timpul executării lucrărilor, în ambele părți ale zonei de lucru, câte o paletă albă cu trei benzi orizontale albastre.

Fig. 121. Paleta pentru semnalizarea locurilor de executare a lucrărilor

La trecerea trenului, pe lângă paleta pentru semnalizarea locului de executare a lucrărilor, mecanicul este obligat să dea semnalul "ATENȚIE!" cu fluierul, claxonul sau trompeta vehiculului feroviar, pentru avertizarea muncitorilor de apropierea unui tren și pentru luarea măsurilor necesare asigurării gabaritului de liberă trecere.

Paleta pentru semnalizarea locurilor de executare a lucrărilor se așează la o distanță de cel puțin 1200 m față de limitele locului lucrării.

Dacă locurile de executare a lucrărilor se află pe celelalte linii din stație, semnalizarea lor se face prin amplasarea paletelor în dreptul vârfului macazurilor extreme ale stației.

Dacă locul de executare a lucrărilor se află pe una dintre liniile unei căi duble sau multiple, atunci semnalizarea lui se face și pe liniile vecine.

Paleta pentru semnalizarea locurilor de executare a lucrărilor poate fi realizată cu materiale reflectorizante.

Fig. 122. Schema semnalizării locurilor de executare a lucrărilor pe linie curentă simplă

VI-4.

PALETE, DISCURI ȘI BALIZE PITICE

Semnalele date cu instrumentele portative servesc atât pentru circulație, cât și pentru manevră.

Aceste semnale se dau astfel ca mecanicul și personalul de tren sau de manevră să le poată observa fie direct, fie prin retransmitere.

Semnalele date de agenți cu instrumentele portative sunt următoarele:

Fig. 123. ÎNAINTE!

Ziua - se mișcă stegulețul galben în arc de cerc deasupra capului și în același timp se dă un sunet lung cu fluierul de mână

Noaptea - se mișcă lanterna cu lumina albă în arc de cerc deasupra capului și în același timp se dă un sunet lung cu fluierul de mână

Fig. 124. ÎNAPOI!

Ziua - se mișcă stegulețul galben în arc de cerc, jos, înaintea corpului și în același timp se dau două sunete lungi cu fluierul de mână

Noaptea - se mișcă lanterna cu lumina albă în arc de cerc, jos înaintea corpului și în același timp se dau două sunete lungi cu fluierul de mână

Fig. 125. ÎNCET!

Ziua - se mișcă încet stegulețul galben, în sus și în jos, cu brațul întins, orizontal și în același timp se dau mai multe sunete lungi cu fluierul de mână

Noaptea - se mișcă încet, lanterna cu lumină albă, în sus și în jos, cu brațul întins orizontal și în același timp se dau mai multe sunete lungi cu fluierul de mână

Fig. 126. OPREȘTE!

Ziua - se mișcă stegulețul galben, în cerc, înaintea corpului și în același timp se dau trei sunete scurte, repetate, cu fluierul de mână

Noapte - se mișcă lanterna cu lumina albă, în cerc, înaintea corpului și în același timp se dau trei sunete scurte, repetate, cu fluierul de mână

La semnalul "înainte!" locomotiva cu abur se deplasează cu coșul înainte, iar la semnalul "înapoi!" locomotiva cu abur se deplasează cu coșul înapoi, indiferent de faptul că trage sau împinge, că este izolată sau circulă cu vagoane.

Trenurile automotoare la semnalul "înainte!" se deplasează cu postul de conducere înainte, iar la semnalul "înapoi!" se mișcă în sens invers indiferent de faptul că trage sau împinge.

În cazul locomotivelor diesel sau electrice izolate, întotdeauna, se va da numai semnalul "înainte!".

În cazul locomotivelor diesel sau electrice, la care sunt atașate și vagoane sau alte vehicule de cale ferată, semnalul "înainte!" se dă, dacă locomotiva trebuie să se deplaseze în sensul postului la care nu sunt cuplate vagoane, iar semnalul "înapoi!" se dă dacă locomotiva trebuie să se deplaseze în sensul postului la care sunt cuplate vagoanele.

În cazul locomotivelor diesel sau electrice intercalate, semnalul "înainte!" sau "înapoi!" se dă în funcție de postul ocupat de către mecanic.

Locomotivele diesel hidraulice, la semnalul "înainte!", se deplasează înspre partea unde se află motorul diesel - partea cea mai lungă a locomotivei măsurată de la cabina de conducere, iar la semnalul "înapoi!" în sensul invers.

Îmbrâncire:

Ziua:

a.

Dacă locomotiva cu abur este așezată cu tenderul spre convoiul de vagoane, respectiv locomotiva diesel hidraulică este așezată cu partea motorului în față, se mișcă repede stegulețul galben în arc de cerc, jos înaintea corpului și în același timp se dau două sunete lungi cu fluierul de mână. La aceleași semnale, locomotivele diesel electrice și locomotivele electrice se deplasează în direcția spre partea frontală a locomotivei cuplată la grupul de vagoane.

b.

Dacă locomotiva cu abur este așezată cu coșul, respectiv locomotiva diesel hidraulică este așezată cu partea motorului, spre convoiul de vagoane, se mișcă repede stegulețul galben în arc de cerc, deasupra capului și în același timp se dă un sunet lung cu fluierul de mână.

Noaptea: aceleași mișcări cu lanterna cu lumina albă și aceleași semnale cu fluierul de mână.

Cuplare:

Ziua: două sunete scurte cu fluierul de mână și în același timp, se dă cu stegulețul, după caz, semnalul "înainte!" sau "înapoi!", însă mișcările vor fi mai scurte.

Noaptea: aceleași semnale cu fluierul de mână și aceleași mișcări cu lanterna cu lumină albă.

Pornirea trenului:

Fig. 127. Semnalul "pornirea trenului" dat de impiegatul de mișcare

Ziua - impiegatul de mișcare ridică discul manual cu fața verde, spre mecanic

Noaptea - impiegatul de mișcare ridică lanterna cu lumina verde, spre mecanic

Același semnal - fig. 127 - se dă și de către agentul autorizat al punctului de secționare de pe secțiile cu conducere centralizată a circulației trenurilor, de pe secțiile cu sistem de circulație dispecer fără impiegat de mișcare, precum și din anumite stații centralizate electrodinamic, cu aprobarea conducerii regionalei de cale ferată.

Gata de plecare:

Fig. 128. Semnalul "gata de plecare" dat de conducătorii de tren la trenurile de călători și mixte

Ziua - conductorii de tren ridică stegulețul galben

Noaptea - conductorii de tren ridică lanterna cu lumina albă

Acest semnal - fig. 128 - completat cu un sunet lung dat cu fluierul de mână, este transmis de către șeful de tren, impiegatului de mișcare sau agentului autorizat, numai după ce a primit de la toți conductorii de tren semnalul "gata de plecare".

Conductorii de tren dau semnalul "gata de plecare", după ce toți călătorii au coborât, respectiv au urcat în vagoane.

Numai după primirea semnalului "gata de plecare" de la șeful de tren, impiegatul de mișcare sau agentul autorizat poate da semnalul de pornire a trenului.

Pornirea trenurilor de călători și mixte dată de șeful de tren în halte comerciale și puncte de oprire în linie curentă - fig. 129.

Fig. 129. Pornirea trenurilor de călători și mixte dată de șeful de tren în halte comerciale și puncte de oprire în linie curentă

Ziua - șeful de tren ridică stegulețul galben, spre locomotivă și în același timp dă un sunet lung cu fluierul de mână

Noaptea - șeful de tren ridică lanterna cu lumina albă, spre locomotivă și în același timp dă un sunet lung cu fluierul de mână

Același semnal - fig. 129 - se dă pentru trenurile de călători și mixte, de către șeful de tren și în punctele de secționare de pe secțiile cu sistem de circulație dispecer, fără impiegat de mișcare sau alt agent autorizat.

Trecerea fără oprire a trenului dată de impiegatul de mișcare, în stațiile fără semnal de ieșire - fig. 130.

Fig. 130. Trecea fără oprire a trenului dată de impiegatul de mișcare, în stațiile fără semnal de ieșire

Ziua - impiegatul de mișcare mișcă discul manual cu fața verde spre mecanic, deasupra capului

Noaptea - impiegatul de mișcare mișcă lanterna cu lumina verde, spre mecanic, deasupra capului

Același semnal - fig. 130 - se dă și de către agentul autorizat al punctului de secționare de pe secțiile cu conducere centralizată a circulației trenurilor.

Semnalele date cu alte instrumente portative, care nu corespund cu cele de mai sus, ordonă oprirea.

În mod excepțional, în caz de pericol, semnalele de oprire se pot da de oricine și cu orice obiect, sau numai cu mâna.

Este obligatoriu ca semnalele date cu instrumente portative și acustice să se transmită în același timp și să se repete până la perceperea și executarea lor. La percepere sunt valabile amândouă semnalele sau numai unul.

Semnalele optice date cu instrumente portative pentru proba frânei sunt următoarele:

Fig. 132. Strânge frâna automată

Ziua - brațele întinse în sus cu ciocanul în mâna dreaptă se mișcă în arcuri de cerc și se vor împreuna deasupra capului de mai multe ori

Noaptea - lanterna cu lumina albă se mișca de sus în jos și de jos în sus, înaintea corpului, de mai multe ori

Fig. 133. Slăbește frâna automată

Ziua - se mișcă brațul înaintea corpului cu ciocanul în mână, dintr-o parte în alta

Noaptea - se mișcă brațul înaintea corpului, cu lanterna cu lumină albă, dintr-o parte în alta

Fig. 134. S-a terminat proba frânei. Frâna automată este în regulă

Ziua - brațul întins în sus cu ciocanul

Noaptea - lanterna cu lumina albă se ține deasupra capului

De regulă, semnalele pentru proba frânei se dau pe partea mecanicului.

În cazul trenurilor lungi și în curbe, trebuie asigurată perceperea corectă a semnalelor.

Pentru a exclude orice greșeală la darea semnalelor, agentul trebuie să se posteze, dacă platforma peronului este joasă, sau dacă peronul este aglomerat de călători, în așa fel ca să fie recunoscut în mod neîndoielnic și observat sigur, de către mecanicul sau mecanicul ajutor al locomotivei conducătoare.

La perceperea semnalului de către mecanic, acesta este obligat să dea, cu fluierul, claxonul sau trompeta vehiculului feroviar, semnale corespunzătoare - "strânge frâna automată" sau "slăbește frâna automată" numai la trenurile de marfă și similare lor.

Indicatorul de direcție este un panou dreptunghiular, care indică prin litere iluminate alb, direcția de mers a trenului.

Indicatorul de direcție se montează sub unitățile luminoase ale semnalelor de circulație de la liniile de la care se pot executa parcursuri în mai multe direcții de mers.

Fig. 135. Indicator de direcție

Litera care indică direcția de mers va fi afișată la indicator în același timp cu indicațiile permisive de circulație ale semnalului luminos respectiv.

Dacă indicatorul de direcție nu este iluminat sau dă o indicație dubioasă, mecanicul va pune trenul în mișcare pe baza indicației permisive a semnalului de circulație, oprind în cazul în care constată că parcursul este executat într-o altă direcție de mers.

La semnalele combinate cu repetitor de triere, afișarea literei "T" la indicator semnifică faptul că semnalul respectiv repetă indicațiile semnalului de triere.

Indicatorul de linie este un panou dreptunghiular pe care se afișează cifre iluminate în verde ce reprezintă numărul liniei pentru care s-a executat parcursul.

Indicatorul de linie se montează sub unitățile luminoase ale semnalului luminos de circulație sau al semnalului luminos de manevră, în cazul în care aceste semnale deservesc un grup de linii.

Fig. 136. Indicator de linie

Cifrele care indică numărul liniei vor fi afișate la indicator în același timp cu indicările permisive de circulație sau de manevră ale semnalelor respective.

Depășirea la circulație a semnalelor luminoase care au indicatorul de linie neiluminat se va face pe baza indicației permisive a semnalului luminos, a ordinului de circulație în care s-a menționat că trenul se expediază cu indicatorul de linie neiluminat și a semnalului "pornirea trenului" dat de impiegatul de mișcare de lângă locomotivă.

Depășirea la manevră a semnalelor luminoase care au indicatorul de linie neiluminat, se face pe baza indicației permisive de manevră, a semnalului luminos respectiv și a ordinului de circulație, în care s-a menționat că manevra se execută cu indicatorul de linie neiluminat.

Semnalele luminoase care deservesc atât un grup de linii cât și mai multe direcții de mers se echipează cu indicatoare de linie și respectiv de direcție montate alăturat.

Indicatorul "distanța până la semnalul următor mai mică de 700 m" este un panou dreptunghiular pe care se afișează o săgeata cu vârful în jos, iluminată alb, care indică faptul că distanța de la semnalul luminos pe care este montat indicatorul până la semnalul următor, este mai mică decât distanța minimă de frânare necesară pentru viteza maximă admisă pe parcursul respectiv și mecanicul trebuie să ia din timp măsuri pentru a opri trenul în fața semnalului următor, care ordonă oprirea.

Săgeata iluminată alb se afișează în același timp cu indicația de viteză redusă, dată de semnalul pe care este montat indicatorul, dacă semnalul următor ordonă oprirea.

Dacă semnalul următor afișează o indicație permisivă, săgeata nu va fi afișată.

Fig. 137. Indicatorul "distanța până la semnalul următor mai mică de 700 m"

Acest indicator se montează și la semnalele luminoase de intrare ale stațiilor la care se fac intrări la linie înfundată, situație în care săgeata se afișează, pentru a se deosebi față de intrările la celelalte linii. Dacă toate intrările se fac la linie înfundată - stații terminus - acest indicator nu se montează.

Pentru permiterea ieșirii trenurilor din stațiile centralizate electrodinamic sau electronic spre liniile duble, dotate cu instalații de bloc de linie automat banalizat sau cu instalații de bloc de linie automat specializat, dar cu dependențe de excludere între stații pe linia din stânga a căii duble, la semnalele luminoase de ieșire se montează un indicator pentru semnalizarea ieșirii trenurilor pe linia din stânga a căii duble.

Banda oblică iluminată în alb, pentru ieșirea pe linia din stânga a căii duble, se afișează în același timp cu indicația de liber a semnalului luminos de ieșire.

Fig. 138. Semnal de ieșire cu "indiciilor pentru semnalizarea ieșirii trenurilor pe linia din stânga a căii duble"

Dacă semnalele luminoase de intrare, de ramificație, de parcurs, prevestitoare sau semnalele de avarie de pe linia falsă sau de pe linia din stânga a căii duble sunt amplasate pe partea stângă a căii în sensul de mers, în dreptul semnalului luminos respectiv se montează pe partea dreaptă a liniei, în sensul de mers, un indicator reflectorizant.

Indicatorul este o placă dreptunghiulară de culoare galbenă, pe care este reprezentat un triunghi de culoare roșie, cu unul din vârfuri orientat spre stânga; indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

Fig. 139. Indicatorul "semnalul este pe partea stângă a căii"

Dacă pe distanța dintre două stații, toate semnalele luminoase sunt amplasate uniform pe partea stângă în sensul de mers, acest indicator se montează între firele căii, în dreptul semnalului de intrare din sens contrar, pe partea dreaptă în sensul de mers, în așa fel încât să fie observat de mecanic la ieșirea pe firul din stânga al căii și indică faptul că până la stația următoare toate semnalele sunt amplasate pe partea stângă.

Indicatorul "așteaptă" indică limita dintre o zonă a stației unde manevra se execută pe bază de semnale luminoase de manevră și o altă zonă unde manevra se execută pe bază de semnale date de agenți cu instrumente portative.

Indicatorul este o placă dreptunghiulară pe fond galben cu marginea albă, care are înscrisă pe față litera "A" de culoare neagră; indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

Fig. 140. Indicatorul "așteaptă"

Acest indicator se montează la limita celor două zone de manevră din stație, cu fața pe care este înscrisă litera A spre zona de manevră unde mișcările se execută pe bază de semnale luminoase.

Depășirea de către convoiul de manevră a acestui indicator este permisă numai pe baza semnalelor date de agenți cu instrumente portative.

Indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de secționare de pe secțiile cu conducere centralizată a circulației trenurilor acoperă un punct de secționare pe secțiile cu conducere centralizată a circulației trenurilor.

Indicatorul este un disc galben, cu marginea albă, având o fantă pentru felinar, spre linia curentă. Acest indicator este vopsit alb pe partea opusă și este fixat pe un stâlp; indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

Acesta se amplasează la o distanță cuprinsă între 400-700 m față de primul macaz de intrare, măsurată de la vârful macazului atacat pe la vârf sau de la marca de siguranță a macazului atacat pe la călcâi, în funcție de pantă și vizibilitate.

Circulația trenului peste schimbătoarele de cale la intrarea în stație se face cu viteza de 30 km/h dacă în livretul de mers sau în ordinul de circulație este prevăzut ca trenul să intre la linia directă și cu viteza de 20 km/h dacă este prevăzut să intre pe linie abătută.

La ieșirea trenului din stație de pe linia directă se va respecta viteza din livret, iar la ieșirea de pe linie abătută se va respecta viteza de 20 km/h.

Fig. 141. Indicatorul permanent pentru acoperirea punctului de secționare de pe secțiile cu conducere centralizată a circulației trenurilor

Ziua: Un disc cu fața galbenă spre tren

Noaptea: O lumină galbenă spre tren

Indicatorul "numărul liniei" servește pentru recunoașterea de către personalul de locomotivă și tren a numărului liniei pe care este garat trenul.

Indicatorul "numărul liniei" este o placă dreptunghiulară albă pe care este înscris cu cifre negre numărul liniei, placă montată pe stâlp. Dacă nu este gabarit, acest indicator poate fi pitic; indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

Fig. 142. Indicatorul "numărul liniei"

Indicatorul "numărul liniei" se montează, de regulă, în stațiile centralizate electrodinamic, lângă marca de siguranță a liniilor de expediere, prevăzute cu semnale luminoase de grup.

Balizele avertizoare se instalează:

a.

înaintea semnalelor prevestitoare;

b.

înaintea haltelor comerciale și a punctelor de oprire în linie curentă;

c.

înaintea paletei galbene de la restricțiile de viteză;

d.

înaintea semnalelor de avarie de la trecerile la nivel pe distanțe între stații neînzestrate cu bloc de linie automat.

Înaintea semnalelor prevestitoare se instalează balize avertizoare de formă dreptunghiulară de culoare albă, care au una, două sau trei benzi negre oblice și dau următoarele indicații:

Fig. 143. Atenție, semnalul prevestitor este la 300 m!

Fig. 144. Atenție, semnalul prevestitor este la 200 m!

Fig. 145. Atenție, semnalul prevestitor este la 100 m!

Pe liniile echipate cu bloc de linie automat, nu se instalează balize avertizoare înaintea semnalelor luminoase prevestitoare, cu excepția cazului de la art. 158.

Înaintea haltelor comerciale și a punctelor de oprire în linie curentă se instalează balize avertizoare de formă pătrată, de culoare albă cu una sau două benzi oblice negre, care dau următoarele indicații:

Fig. 146. Atenție, halta comercială sau punctul de oprire în linie curentă este la 1000 m!

Fig. 147. Atenție, halta comercială sau punctul de oprire în linie curentă este la 900 m!

Înaintea paletelor galbene, folosite pentru semnalizarea porțiunilor de linie slăbită în linie curentă, se instalează balize avertizoare de formă dreptunghiulară, galbene cu una, două sau trei benzi orizontale negre, care dau următoarele indicații:

Fig. 148. Atenție, paleta galbenă este la 300 m!

Fig. 149. Atenție, paleta galbenă este la 200 m!

Fig. 150. Atenție, paleta galbenă este la 100 m!

Înaintea semnalelor de avarie la trecerile la nivel pe distanțe între stații neînzestrate cu bloc de linie automat, se instalează balize avertizoare de formă dreptunghiulară, de culoare albă cu una, două sau trei benzi orizontale negre, care dau următoarele indicații:

Fig. 151. Atenție, semnalul de avarie este la 1000 m!

Fig. 152. Atenție, semnalul de avarie este la 900 m!

Fig. 153. Atenție, semnalul de avarie este la 800 m!

Macazurile, saboții de deraiere și opritorii ficși trebuie să fie prevăzuți cu indicatoare; excepție fac macazurile și saboții centralizați din stațiile centralizate electrodinamic și electronic, cu parcursuri de manevră centralizate la care nu se montează nici un fel de indicator de macaz sau de sabot.

Indicatoarele pentru poziția macazurilor pot fi felinare sau tăblițe indicatoare.

Indicațiile date de felinarele macazurilor servesc personalului de stație, linie, tren și locomotivă, pentru a lua cunoștința de poziția macazurilor.

Pentru indicarea poziției macazului pe linia directă, felinarul este prevăzut cu geam alb-lăptos sau material reflectorizant alb, iar pentru linia în abatere, cu geam galben sau material reflectorizant galben.

Indicațiile date de felinarele de macazuri sunt:

a.

schimbător de cale simplu situat în linia directă sau curentă:

Fig. 154. Macazul este în poziție pe directă și este atacat pe la vârf sau pe la călcâi

Ziua și noaptea - un dreptunghi de culoare alb-lăptos, poziționat cu baza mică pe fața îngustă a felinarului

Fig. 155. Macazul este în poziția de abatere la dreapta și este atacat pe la vârf

Ziua și noaptea - o săgeata de culoare galbenă, înclinată spre dreapta, pe fața lată a felinarului

Fig. 156. Macazul este în poziția de abatere la stânga și este atacat pe la vârf

Ziua și noaptea - o săgeata de culoare galbenă, înclinată spre stânga, pe fața lată a felinarului

Fig. 157. Macazul este în poziție de abatere și este atacat pe la călcâi

Ziua și noaptea - un dreptunghi de culoare galbenă, poziționat cu baza mare pe fața lată a felinarului

b.

schimbător de cale simplu-simetric situat în linia directă sau curentă:

Fig. 158. Macazul este în poziție de abatere la dreapta și este atacat pe la vârf

Ziua și noaptea - o săgeata de culoare galbenă, înclinată spre dreapta, pe fața laterală a felinarului

Fig. 159. Macazul este în poziție de abatere la stânga și este atacat pe la vârf

Ziua și noaptea - o săgeata de culoare galbenă, înclinată spre stânga, pe fața laterală a felinarului

Fig. 160. Macazul este în poziție de abatere la dreapta și este atacat pe la călcâi

Ziua și noaptea - un unghi de culoare galbenă pe fața lată a felinarului, ale cărui laturi indică parcursul peste macaz

Fig. 161. Macazul este în poziție de abatere la stânga și este atacat pe la călcâi

Ziua și noaptea - un unghi de culoare galbenă pe fața lată a felinarului, ale cărui laturi indică parcursul peste macaz

c.

macazurile simple și simple-simetrice, amplasate pe liniile de primire-expediere sau alte linii, în afară de cele din linii directe și curente, sunt înzestrate cu felinare de macazuri care indică poziția lor pe teren ca și macazurile din liniile directe și curente, cu deosebirea că, atât la indicația pentru directă cât și la cea de abatere, geamurile sau materialul reflectorizant al felinarelor sunt de culoare alb-lăptos;

d.

traversare-joncțiune.

Fig. 162. Macazurile sunt în poziție pe directă, pentru trecerea de la stânga spre dreapta

Ziua și noaptea - felinarul indică două benzi de culoare alb-lăptos, în prelungire, înclinate spre dreapta

Fig. 163. Macazurile sunt în poziție pe directă, pentru trecerea de la dreapta spre stânga

Ziua și noaptea - felinarul indică două benzi de culoare alb-lăptos, în prelungire, înclinate spre stânga

Fig. 164. Macazurile sunt în poziție de abatere, pentru trecerea de la stânga la stânga

Ziua și noaptea - felinarul indică un unghi de culoare alb-lăptos, ale cărui laturi indică parcursul

Fig. 165. Macazurile sunt în poziție de abatere pentru trecerea de la dreapta la dreapta

Ziua și noaptea - felinarul indică un unghi de culoare alb-lăptos, ale cărui laturi indică parcursul

Tăblițele indicatoare de macaz înlocuiesc felinarele de macaz de la schimbătoarele de cale simple, dacă:

a.

peste aceste macazuri nu se execută mișcări de manevră și nici circulație pe timp de noapte;

b.

macazurile respective deservesc linii ferate industriale neramificate din linia curentă și nepăzite.

Tăblițele indicatoare de macaz se pot monta și la macazurile care se află în zonele de manevră unde se execută manevră noaptea. Aceste cazuri vor fi prevăzute în planul tehnic de exploatare a stației. Tăblițele indicatoare de la macazurile din zonele de manevră unde noaptea se execută manevră trebuie să fie realitate cu materiale reflectorizante.

Indicațiile date de tăblițele indicatoare de macaz sunt:

Fig. 166. Macazul este pe poziție directă

Ziua și noaptea - tăblița indicatoare în formă de săgeata, văzută pe muchie

Fig. 167. Macazul este în poziție de abatere la dreapta

Ziua și noaptea - tăblița indicatoare în formă de săgeata, îndreptată cu vârful spre dreapta

Fig. 168. Macazul este în poziție de abatere la stânga

Ziua și noaptea - tăblița indicatoare în formă de săgeata, îndreptată cu vârful spre stânga

Marca de siguranță limitează zona până unde pot staționa vehiculele feroviare pe o linie, fără a le pune în pericol pe cele care circulă pe linia vecină.

Marca de siguranță este un bloc de beton sau un cupon de șină care este vopsit în alb, cu capetele negre.

Marca de siguranță nu va fi acoperită cu materiale reflectorizante.

Fig. 172. Marca de siguranță

Indicatorul plăcii de întoarcere al locomotivelor servește pentru semnalizarea permiterii sau interzicerii intrării și respectiv ieșirii locomotivelor pe placa de întoarcere.

Indicațiile date de indicatorul plăcii de întoarcere a locomotivelor sunt următoarele:

Fig. 175. Intrarea pe placa de întoarcere a locomotivelor sau ieșirea de pe placă este oprită

Ziua - discul indicator al plăcii de întoarcere a locomotivelor este orientat cu fața roșie în ambele sensuri

Noaptea - felinarul discului indicator este iluminat roșu, în ambele sensuri

Fig. 176. Intrarea pe placa de întoarcere a locomotivelor sau ieșirea de pe placă este liberă

Ziua - discul indicator al plăcii de întoarcere a locomotivelor este orientat pe muchie în ambele sensuri

Noaptea - felinarul discului indicator este iluminat galben, în ambele sensuri

În cazul semnalizării plăcii de întoarcere a locomotivelor cu indicatoare luminoase, indicațiile atât ziua cât și noaptea vor fi cele corespunzătoare indicațiilor de noapte.

Indicatorul pentru stații, halte de mișcare, halte sau puncte de oprire servește pentru identificarea și semnalizarea locurilor de oprire a anumitor trenuri de călători.

Indicatorul pentru halte comerciale sau puncte de oprire în linie curentă este un panou dreptunghiular de culoare albastră în care este înscris felul haltei și numele acesteia cu litere de culoare galbenă.

Fig. 177. Indicatorul pentru halte comerciale sau puncte de oprire

Mecanicul unui tren, cu oprire itinerantă în asemenea puncte, oprește astfel ca jumătatea trenului să fie în dreptul acestui indicator.

Indicatorul pentru haltele de mișcare și stațiile de cale ferată este un panou dreptunghiular de culoare albastră în care este înscris, cu litere de culoare albă, numele haltei sau stației.

Fig. 178. Indicatorul pentru haltele de mișcare și stațiile de cale ferată

Indicatorul pentru haltă comercială sau punct de oprire în linie curentă, respectiv indicatorul pentru haltă de mișcare și stație de cale ferată se amplasează în dreptul haltei comerciale sau a punctului de oprire în linie curentă, respectiv în dreptul clădirii de călători a stației sau haltei de mișcare și la capetele peroanelor liniilor la care garează trenuri de călători.

Indicatorul pentru haltă comercială sau punct de oprire în linie curentă, respectiv indicatorul pentru haltă de mișcare și stație de cale ferată pot fi realizate cu materiale reflectorizante.

Indicatorul de declivitate indică declivitatea liniei și distanța pe care se menține această declivitate.

Indicatorul este o placă dreptunghiulară fixată pe un stâlp, pe care se află înscrisă declivitatea liniei în mm/m și distanța pe care se menține această declivitate, în metri.

Indicațiile date de indicatorul de declivitate sunt următoarele:

Fig. 179. Rampă (linia urcă)

Ziua și noaptea - o placă dreptunghiulară cu fond negru pe care este desenată o săgeata de culoare albă cu vârful în sus

Fig. 180. Pantă (linia coboară)

Ziua și noaptea - o placă dreptunghiulară cu fond negru pe care este desenată o săgeata de culoare albă cu vârful în jos

În interiorul săgeții este înscrisă cu cifre roșii mărimea rampei, respectiv a pantei și cu cifre negre lungimea rampei, respectiv a pantei;

Fig. 181. Palier (plan orizontal)

Ziua și noaptea - o placă dreptunghiulară cu fond negru pe care este desenat un dreptunghi de culoare albă

În interiorul dreptunghiului este înscrisă cu cifre negre lungimea palierului - porțiunea pe care linia se află în plan orizontal.

Pe liniile electrificate indicatorul de declivitate poate să fie montat și pe stâlpii liniei de contact.

Indicatorul de declivitate poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

Indicatorul permanent de viteză indică porțiunile de linie pe care vitezele de circulație sunt limitate permanent din cauza construcției căii, curbelor sau pantelor etc.

Indicațiile date de indicatorul permanent de viteză sunt următoarele:

Fig. 182. Punctul de unde mecanicul trebuie să ia măsuri de reducere a vitezei trenului, la viteza înscrisă pe indicator

Punctul de unde mecanicul trebuie să ia măsuri de reducere a vitezei trenului, la viteza înscrisă pe indicator

Ziua și noaptea - o placă dreptunghiulară de culoare albă fixată pe un stâlp, care are înscrisă, cu cifre negre, viteza maximă admisă de linie și distanța în metri la care se află indicatorul față de punctul de la care se impune ca trenul să circule cu viteza înscrisă pe indicator

Fig. 183. Punctul de unde mecanicul trebuie să circule cu viteza înscrisă pe indicator

Ziua și noaptea - o placă dreptunghiulară de culoare albă fixată pe un stâlp, care are înscrisă cu cifre negre viteza maximă admisă de linie și cifra "0" care indică faptul că din acest punct trenul trebuie să circule cu viteza înscrisă pe indicator

Fig. 184. Punctul de unde trenul poate să circule cu viteza stabilită

Ziua și noaptea - o placă dreptunghiulară de culoare albă fixată pe un stâlp, care are înscrisă cu negru literele VS

Indicatorul permanent de viteză poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

Indicatorul de fluier servește pentru a atrage atenția mecanicului că va circula peste o trecere la nivel, un pod mai lung de 30 m sau va intra în tunel.

Indicatorul se amplasează la 1000 m și 300 m înaintea trecerilor la nivel și la 1000 m înaintea podurilor mai lungi de 30 m și a tunelurilor. Pe linie dublă, pentru circulația pe firul din stânga al căii duble sau pentru circulația pe linie falsă indicatorul de fluier se montează pe partea stângă a sensului de mers.

Pe liniile electrificate, drept indicator de fluier se poate folosi un stâlp al liniei de contact, vopsit parțial, alternativ în negru și alb.

Indicatorul de fluier poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

Fig. 185. Indicatorul de fluier

La trecerea trenului pe lângă indicator, mecanicul dă semnalul "ATENȚIE!" cu fluierul, claxonul sau trompeta vehiculului feroviar

Ziua și noaptea - un stâlp vopsit alternativ în negru și alb

Indicatorul "Împingerea trenului încetează" semnalizează locul până unde locomotiva "Împingătoare" trebuie să împingă trenul.

Indicatorul este o placă rombică de culoare roșie în partea superioară și alb în partea inferioară, fixat pe un stâlp vopsit alternativ în alb și roșu, care poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

Fig. 186. Împingerea trenului încetează

Ziua și noaptea - un romb de culoare roșie în partea superioară și alb în partea inferioară, fixat pe un stâlp vopsit alternativ în alb și roșu

Indicatorul pentru plugul de zăpadă indică prezența unui obstacol, pe lângă care plugul de zăpadă poate trece numai cu aripile închise și cuțitele ridicate.

Indicatorul se amplasează în partea dreaptă a sensului de mers la 50 m înaintea unei treceri la nivel, pod, echipament de semnalizare sau altă construcție din apropierea căii ferate, care nu permite trecerea plugului cu aripile deschise și cuțitele lăsate.

După ce plugul a trecut de obstacol, în dreptul indicatorului de pe partea stângă - pentru sensul contrar - plugul de zăpadă poate să lase aripile deschise și să coboare cuțitele.

Fig. 187. Indicatorul pentru plugul de zăpadă. Plugul poate să circule numai cu aripile închise și cuțitele ridicate

Ziua și noaptea - un cadru în formă de romb, de culoare albastră, fixat pe un stâlp vopsit alternativ în alb și albastru

(5)

Pe liniile electrificate, cadrul în formă de romb de culoare albastră se poate amplasa pe un stâlp al linie de contact, care se vopsește parțial, alternativ în alb și albastru.

Indicatorul kilometric și indicatorul hectometric indică distanța în km sau în hm în sensul de la București.

Fig. 188. Indicator kilometric

Fig. 189. Indicator hectometric

Indicatorul kilometric sau hectometric este un bloc de beton sau un cupon de șină vopsit în alb, care are înscrisă în partea de sus, cu cifre negre, distanța în km, sau în km și hm. Aceste indicatoare se montează pe parte dreaptă a căii, în sensul de la București, cu excepția indicatoarelor hectometrice care, pe linie dublă, se montează alternativ, de o parte și de alta a căii.

Indicatorul kilometric și indicatorul hectometric nu vor fi realizate cu materiale reflectorizante.

Pe liniile de cale ferată electrificată indicarea poziției kilometrice se poate face cu un indicator sub forma unei plăci metalice dreptunghiulare care poate fi realizat cu materiale reflectorizante, pe care este inscripționat kilometrul și hectometrul cu cifre de culoare neagră.

Fig. 190. Indicatori kilometrici și hectometrici pentru linii de cale ferată electrificată

Numărul din partea superioară reprezintă kilometrul iar cifra din partea inferioară reprezintă hectometrul.

Plăcile se montează alternativ, de o parte și de alta a căii pe stâlpul liniei de contact, la fiecare kilometru și hectometru.

Defectarea instalației de telecomunicații de la cantoane se semnalizează prin aplicarea pe peretele cantonului a unei plăci dreptunghiulare de culoare neagră cu o bandă albă în diagonală, într-un loc unde să poată fi văzut cu ușurință de personalul trenului, precum și de personalul de întreținere a căii sau de personalul de instalații care s-ar afla în tren.

Fig. 191. Instalația de telecomunicații este defectă

În prima stație în care trenul oprește, cel care a observat indicatorul trebuie să înștiințeze pe impiegatul de mișcare, care la rândul lui va aviza personalul de telecomunicații. Indicatorul se ridică după înlăturarea defectului.

Indicatorul basculei-pod indică interzicerea sau admiterea trecerii locomotivelor peste bascula-pod.

Ca indicatoare se folosesc:

a.

semnale mecanice cu două brațe roșii;

b.

discuri roșii cu marginea albă pe cele două fețe.

Indicatorul se montează pe cabina basculei-pod.

Indicațiile date sunt următoarele:

Fig. 192. Trecerea oprită peste bascula-pod

Ziua și noaptea - brațele semnalului mecanic al basculei-pod așezate orizontal sau discul cu fața roșie în ambele sensuri

Fig. 193. Trecerea liberă peste bascula-pod

Ziua și noaptea - brațele semnalului mecanic al basculei-pod ridicate la 45° sau discul văzut pe muchie în ambele sensuri

La basculele-pod de 100 tone sau mai mari nu se montează indicatorul basculei-pod.

Brațele semnalelor mecanice și discurile roșii cu marginea albă pe cele două fețe pot fi realizate cu materiale reflectorizante.

Indicatoarele specifice liniei de contact semnalizează zone neutre, porțiuni ale liniei de contact defecte, sfârșitul liniei de contact, intrarea pe secții de circulație cu linie electrificată și porțiuni de linie de contact interzise opririi locomotivelor electrice.

Indicatoarele specifice liniei de contact se pot instala:

a.

pe suporți proprii, pe partea dreaptă a căii în sensul de mers;

b.

pe stâlpii liniei de contact. La liniile duble se pot amplasa și pe partea stângă a sensului de mers. La linii simple și la mai mult de două linii paralele nu se admite amplasarea acestora pe partea stânga a căii, în sensul de mers;

c.

în axa căii, pe traversele rigide de susținere a liniei de contact sau între cablul purtător și firul de contact.

Indicatoarele și balizele specifice liniei de contact pot fi realizate cu materiale reflectorizante.

Indicatorul de deconectare a disjunctorului locomotivei electrice semnalizează locul unde trebuie deconectat disjunctorul.

Indicatorul are aspectul și dă indicația următoare:

Fig. 194. Deconectează disjunctorul locomotivei electrice

Ziua și noaptea - romb cu fața albastră, cu margine albă, care are desenată o bandă orizontală cu două puncte deasupra, de culoare albă

Indicatorul de conectare a disjunctorului locomotivei electrice semnalizează locul unde trebuie conectat disjunctorul.

Indicatorul are aspectul și dă indicația următoare:

Fig. 195. Conectează disjunctorul locomotivei electrice!

Ziua și noaptea - romb cu fața albastră, cu margine albă, care are desenată litera U de culoare albă

Semnalizarea porțiunilor în care linia de contact este defectă și unde locomotivele electrice trebuie să circule cu pantograful coborât, se face cu următoarele indicatoare:

a.

pregătește să cobori pantograful!

b.

coboară pantograful!

c.

ridică pantograful!

Indicatorul "pregătește să coborî pantograful" dă următoarea indicație;

Fig. 200. Pregătește să cobori pantograful!

Ziua și noaptea - un romb cu fața albastră cu margine albă, care are desenate două benzi scurte orizontale, albe, deplasată în înălțime una față de alta, care nu se depășesc

Indicatorul "coboară pantograful" marchează începutul unei porțiuni de linie, pe care nu este permis să se circule decât cu pantograful coborât. În dreptul indicatorului, pantografele trebuie să fie complet coborâte. Indicația pe care o dă este:

Fig. 201. Coboară pantograful!

Ziua și noaptea - un romb cu talpa albastră cu margine albă, care are desenată o bandă orizontală albă

Indicatorul "ridică pantograful" marchează sfârșitul unei porțiuni de linie, pe care trebuie să se circule cu pantografele coborâte. Indicatorul arată că pantografele coborâte pot să fie ridicate din nou, numai după ce locomotiva l-a depășit. Indicația pe care o dă este:

Fig. 202. Ridică pantograful!

Ziua și noaptea - un romb cu fața albastră, cu margine albă, care are desenată o bandă verticală albă

Schema semnalizării porțiunii liniei de contact defecte:

Fig. 203. Amplasarea indicatoarelor de acoperire a porțiunii liniei de contact pe care este interzisă circulația locomotivelor electrice cu pantograful ridicat

În cazuri urgente, până la instalarea indicatoarelor mobile de acoperire, personalul de întreținere a liniei de contact va da semnale de mână "coboară pantograful".

În acest scop, agentul respectiv se va deplasa la cel puțin 300 m de locul defectului în direcția de unde vine trenul și va da semnale de mână, conform fig. 204.

Fig. 204. Coboară pantograful!

Ziua - se mișcă orizontal brațul drept înaintea corpului, iar antebrațul stâng se ține în poziție verticală în sus

Noaptea - se mișcă felinarul cu lumina albă, în forma literei L în mod alternativ

La perceperea acestui semnal, mecanicul de locomotivă este obligat să deconecteze disjunctorul locomotivei electrice, să comande coborârea pantografului și să treacă peste porțiunea defectă cu pantografele coborâte.

Pentru a semnaliza locul până unde este permisă circulația locomotivelor electrice, se folosesc indicatoare care indică sfârșitul liniei de contact.

Aceste indicatoare sunt:

Fig. 205. Indicatorul "Sfârșitul firului de contact"

Ziua și noaptea - un romb cu fața albastră, cu margine albă, care are desenate în interior două romburi concentrice albe

Fig. 206. Indicatorul "În abatere spre dreapta nu este fir de contact"

Ziua și noaptea - un romb cu fața albastră, cu margine albă, care are desenate în interior două romburi concentrice albe. Deasupra plăcii se află o săgeata albastră orizontală cu marginea albă, cu vârful spre dreapta

Fig. 207. Indicatorul "În abatere spre stânga nu este fir de contact"

Ziua și noaptea - un romb cu fața albastră, cu margine albă, care are desenate în interior două romburi concentrice albe. Deasupra plăcii se află o săgeata albastră orizontală cu marginea albă, cu vârful spre stânga

Fig. 208. Indicatorul "Pe linia directă nu este fir de contact"

Ziua și noaptea - un romb cu fața albastră, cu marginea albă, care are desenate în interior două romburi concentrice albe. Deasupra se află o săgeata verticală albastră cu marginea albă, cu vârful în sus

Intrarea pe directă sau în abatere într-o grupă de linii fără fir de contact se semnalizează prin indicatorul "sfârșitul firului de contact".

Înaintea semnalelor prevestitoare ale unei stații de la care trenurile intră pe o linie electrificată, la distanță de 100 m, 200 m și respectiv 300 m, se amplasează balize avertizoare de culoare albă cu una, două și respectiv trei benzi oblice de culoare neagră, întretăiate de o săgeata de culoare roșie cu vârful în jos și cu semnul "pericol de moarte" aplicat în partea superioară a acestora.

Fig. 209. Balize avertizoare pentru indicarea intrării pe secții de circulație cu linie electrificată

Semnificația acestor balize este: ATENȚIE! Se intră pe secție de circulație cu linie electrificată.

În cazul stațiilor apropiate, dacă nu există semnal prevestitor, indicatorul de intrare pe secții de circulație cu linie electrificată se amplasează înaintea semnalului prevestitor al stației anterioare.

Indicatorul se folosește pentru a semnaliza porțiunea de linie pe care se interzice oprirea locomotivelor electrice cu pantograful ridicat; se folosesc două indicatoare identice, vopsite pe ambele fețe, primul în sensul de mers indică începerea porțiunii respective, iar al doilea sfârșitul acesteia.

Fig. 210. Indicatorul pentru delimitarea unor porțiuni de linie de contact pe care se interzice oprirea locomotivelor electrice cu pantograful ridicat

Ziua și noaptea - un romb cu fața albastră, cu marginea albă, care are în interior două benzi albe tăiate de altă bandă albă

Indicatorul se montează între cablul purtător și firul de contact la limita porțiunii pe care se interzice oprirea locomotivelor electrice cu pantograful ridicat.

Fig. 211. Amplasarea indicatorului pentru delimitarea unor porțiuni de linie de contact pe care se interzice oprirea locomotivelor electrice cu pantograful ridicat

Pentru recunoaștere, semafoarele prevestitoare ale semafoarelor de intrare și de ramificație sunt prevăzute la bază cu un reper de semnal. Reperul este format dintr-o placă dreptunghiulară pe care sunt desenate două triunghiuri negre vârf în vârf, pe fond alb.

Fig. 212. Reperul semnalului prevestitor pe distanțe între stații fără bloc de linie automat

Semnalele luminoase prevestitoare de pe distanțe între stații fără bloc de linie automat sunt prevăzute cu aceleași repere ca și semafoarele prevestitoare.

Fig. 213. Reperul semnalului prevestitor pe distanțe între stații fără bloc de linie automat dacă distanța este mai mică de 1000 m față de semnalul pe care îl precede

Dacă distanța între semnalul prevestitor și semnalul pe care îl precede este mai mică de 1000 m, acest reper se completează cu altul care are forma triunghiulară de culoare albă, cu marginile negre și pe care se înscrie distanța între semnalul prevestitor și semnalul pe care îl precede.

Pentru recunoașterea semnalelor luminoase de intrare, de ieșire, de parcurs sau de ramificație, se montează de-a lungul stâlpului semnalelor repere formate dintr-o placă dreptunghiulară de culoare albă cu o bandă roșie la mijlocul ei.

Acest reper indică faptul că semnalul luminos respectiv, dacă ordonă oprirea, nu poate fi depășit de tren decât în condițiile stabilite de prezentul regulament.

Fig. 214. Reperul semnalelor luminoase de intrare, de ieșire, de parcurs sau de ramificație

Pentru recunoașterea semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat, se montează pe stâlpul acestor semnale, repere formate dintr-o placă dreptunghiulară de culoare albă.

Acest reper arată că semnalul respectiv poate fi depășit de către tren, dacă acesta ordonă oprirea, în condițiile stabilite în prezentul regulament.

Fig. 215. Reperul semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat

Trenurile și vehiculele feroviare izolate în circulație se semnalizează ziua și noaptea, cu semnale optice.

Toate semnalele aplicate la vehicule feroviare, în descrieri sau figuri, ca și pe teren, se consideră din punct de vedere al denumirii lor - dreapta sau stânga - ca văzute din față.

Semnalele folosite sunt de două feluri:

a.

de cap de tren;

b.

de fine de tren

Semnalele de "cap de tren" sunt semnalele care se aplică pe primul vehicul în sensul de mers al trenului.

Semnalele de "fine de tren" sunt semnalele care se aplică pe ultimul vehicul feroviar din tren.

Vehiculele care circulă izolat, trebuie să fie semnalizate ca și trenurile cu semnale "cap de tren" și "fine de tren".

Mecanicii vor putea folosi lumina farului central dacă au nevoie de vizibilitate pe linie, precum și la restricții de viteză, însă fără a stânjeni vizibilitatea mecanicilor de pe trenurile care circulă în sens contrar.

Pentru circulația mijloacelor de ajutor pe linie curentă închisă, pe timp de noapte sau în condiții de vizibilitate redusă, se va folosi semnalizarea trenurilor de călători și mixte.

Dacă trenul circulă pe linia din dreapta a căii duble, înseamnă că trenul circulă pe "linie normală" sau "în sensul normal de circulație" al căii duble.

Semnalizarea trenurilor, dacă circulă pe linie simplă sau în sensul normal de circulație al căii duble, se face în felul următor:

a.

Semnale de "cap de tren".

Fig. 219. Semnalizarea locomotivei din capul trenului

Ziua - două faruri în partea de jos;

Noaptea - două faruri în partea de jos, cu lumina albă.

–

Locomotivele cu abur din capul trenului, care circulă cu coșul înainte pe linie normală, se semnalizează în același mod, folosindu-se felinare.

–

La fel se semnalizează locomotiva cu abur din capul trenului dacă circulă cu tenderul înainte, pe linie normală.

Fig. 220. Semnalizarea primului vagon din capul unui tren împins pe linie simplă sau în sensul normal de circulație al căii duble

Ziua - două felinare în partea de jos - semnalul este dublat de un agent, care are stegulețul galben și fluier de mână.

Noaptea - două felinare în partea de jos, cu lumina albă - semnalul este dublat de un agent care are lanternă cu lumina albă și fluier de mână.

–

În mod excepțional, la circulația trenurilor prin împingere între stațiile București Nord-București Grivița, București Nord-București Basarab și între București Grivița-București Nord, București Basarab-București Nord, trenurile își vor menține semnalizarea corespunzătoare sosirii, respectiv plecării, iar pe scara primului vagon din capul garniturii - vagonul de semnal - se va posta conductorul de tren care deservește acest vagon, dotat cu rechizitele necesare.

b.

Semnale de "fine de tren":

Fig. 221. Semnale de fine de tren de călători și mixte

Ziua - un disc de culoare roșie cu marginea albă, reflectorizant aplicat în cârligul de tracțiune peste cupla pusă în prealabil în cârlig și cu două felinare - aplicate sau existente prin construcția vagonului, în partea de jos a ultimului vagon.

Noaptea - un disc de culoare roșie cu culoare albă, reflectorizantă, aplicat în cârligul de tracțiune peste cupla pusă în prealabil în cârlig și două lumini roșii, în partea de jos a ultimului vagon.

Fig. 222. Semnale de fine de tren de marfă

Ziua și noaptea - un disc de culoare roșie cu margine albă, reflectorizant aplicat în cârligul de tracțiune peste cupla pusă în prealabil în cârlig.

Pe timp de zi, dacă ultimul vagon din trenul de călători sau mixt are prin construcție lămpi finale fixe de culoare roșie, atunci se aplică numai discul de culoare roșie cu margine albă și trenul se consideră semnalizat corect.

Pe timp de noapte iluminarea lămpilor roșii frontale ale vagoanelor de călători este admisă numai la vagonul de semnal, în care caz personalul de tren va aplica numai discul roșu. Dacă lămpile frontale ale vagonului nu se pot ilumina, se vor aplica lămpile finale.

Iluminarea chiar și numai a unei singure lămpi roșii frontale la vagoanele din compunerea trenului, în afara vagonului de semnal, ordonă oprirea. Trenul va fi oprit în prima stație, chiar dacă nu are oprire, în vederea remedierii neajunsului.

Dacă lipsește discul reflectorizant, însă ultimul vagon are cupla pusă în cârlig, trenul este considerat a fi întreg și va fi oprit pentru semnalizare.

Existența discului reflectorizant în cârligul de tracțiune, fără însă a fi aplicată în cârlig și cupla de tracțiune, nu constituie motiv de oprire a trenului.

Dacă la finele trenului lipsește discul reflectorizant, iar cupla nu este aplecată în cârligul de tracțiune, trenul va fi oprit considerându-se că nu este întreg.

Semnalizarea trenurilor de călători formate din automotoare sau rame la care nu se poate utiliza discul "fine de tren", de culoare roșie cu marginea albă, se face prin două lumini de culoare roșie, atât ziua cât și noaptea.

În cazul în care automotorul sau rama circulă remorcat, semnalizarea "fine de tren" se face prin două lumini de culoare roșie, atât ziua cât și noaptea.

Dacă există instalații de bloc de linie automat banalizat sau bloc de linie automat specializat cu dependențe de excludere între stații pentru linia din stânga a căii duble, înseamnă că trenul circulă pe "linia din stânga a căii duble".

Dacă circulă "pe linia din stânga a căii duble" trenul își va menține semnalizarea normală.

Pe linii duble, dacă prin excepție se permite circulația și pe linia din stânga a sensului de mers și nu există instalații de bloc de linie automat banalizat sau bloc de linie automat specializat cu dependențe de excludere între stații pentru linia din stânga a căii duble, înseamnă că trenul circulă pe "linie falsă".

Semnalizarea trenurilor care circulă pe linie falsă se face după cum urmează:

a.

Semnale de "cap de tren"

Fig. 223. Semnalizarea locomotivei din capul trenului, care circulă pe linie falsă

Ziua - o paletă albă cu roșu pe tamponul din dreapta - ca în figură

Noaptea - două faruri în partea de jos, dintre care cel din dreapta cu lumina roșie, iar cel din stânga cu luminii albă ca în figură

–

Locomotivele cu abur din capul trenului care circulă cu coșul înainte pe linie falsă se semnalizează în același mod, folosindu-se: Ziua - un disc alb cu roșu pe tamponul din dreapta și două felinare în partea de jos; Noaptea - două felinare în partea de jos, dintre care cel din dreapta cu lumină roșie, iar cel din stânga cu lumina albă.

–

La fel se semnalizează locomotiva cu abur din capul trenului care circulă cu tenderul înainte pe linie falsă.

Fig. 224. Semnalizarea primului vagon din capul trenului împins de locomotivă, pe linie falsă

Ziua - un disc alb cu roșu pe tamponul din dreapta și două felinare în partea de jos - ca în figură; semnalul este dublat de un agent cu steguleț galben și fluier de mână

Noaptea - două felinare în partea de jos, dintre care cel din dreapta cu lumina roșie, iar cel din stânga cu lumina albă ca în figură; semnalul este dublat de un agent, care are lanternă cu lumină albă și fluier de mână

b.

Semnale de "fine de tren"

–

Semnalizarea de "fine de tren" a unui tren care circulă pe linie falsă este aceeași ca și a unui tren care circulă pe linie normală.

Semnalizarea locomotivei de manevră se face după cum urmează:

Fig. 225. Semnalizarea locomotivei de manevră

Ziua - două faruri în partea de jos, dintre care cel din dreapta cu geam albastru - ca în figură

Noaptea - două faruri în partea de jos, dintre care cel din dreapta cu lumină albastră, iar cel din stânga cu lumină albă - ca în figură

Locomotivele cu abur, de manevră, se semnalizează în același mod, folosindu-se felinare. La fel se semnalizează tenderul locomotivei de manevră.

Locomotivele trenurilor în circulație, dacă execută mișcări de manevră în stații, își mențin semnalizarea de la tren. Pe timp de noapte locomotiva va avea lumini de semnalizare la ambele capete.

Semnalizarea locomotivelor împingătoare se face după cum urmează:

a.

Dacă locomotiva împingătoare merge până la stația vecină, trebuie să fie semnalizată la fel ca locomotiva izolată.

b.

Dacă locomotiva împingătoare merge până la un anumit punct al liniei și urmează să se înapoieze de acolo în stația de plecare, locomotiva va fi semnalizată astfel:

–

Dacă împinge trenul: Ziua - două felinare în partea de jos înainte și două felinare în partea de jos și un disc alb cu roșu la urmă, pe tamponul din dreapta sensului de mers: Noaptea - două lumini albe înainte, iar la urmă o lumină roșie pe dreapta și una albă pe stânga.

–

Dacă se înapoiază în stație, atât ziua cât și noaptea, va avea aceeași semnalizare ca mai sus.

În toate cazurile, la vagonul de semnal se mențin semnalele normale de fine de tren.

Noaptea, sau în condiții de vizibilitate redusă, vehiculele cu sau fără motor, care se pot scoate de pe linie cu brațele, se semnalizează cu lumină roșie atât înainte cât și înapoi, în toate cazurile.

În afară de această semnalizare, vehiculele fără motor, care se pot scoate de pe linie cu brațele - vagonete de cale, cărucioare de măsurat calea, cărucioare-defectoscop, drezine de mână etc. - dacă nu circulă la "cale liberă", trebuie să fie acoperite, după cum urmează:

a.

vehiculele încărcate precum și monoraiurile care transportă șine de cale ferată sau materiale grele trebuie să fie acoperite în ambele sensuri, la o distanță de minim 1000 m, atât ziua cât și noaptea, prin agenți de semnalizare înzestrați cu: radiotelefon, ceas, extras din mersul trenurilor, steguleț, fluier iar pe timp de noapte și în condiții de vizibilitate redusă în loc de steguleț se va folosi lanterna;

b.

vehiculele goale, trebuie să fie acoperite în ambele sensuri, prin agenți de semnalizare numai dacă trec peste poduri mai lungi de 30 m, prin tuneluri sau dacă vizibilitatea este sub 1000 m.

Indicațiile semnalelor acustice se exprimă prin numărul și combinarea sunetelor de durată diferită.

Semnalele acustice se dau cu următoarele instrumente:

a.

cu fluierul, trompeta sau claxonul vehiculului feroviar;

b.

cu fluierul de mână, de către agenți.

Folosirea semnalelor acustice date cu fluierul, claxonul sau trompeta locomotivei se face astfel:

Semnalul "atenție!" se transmite și se iau în același timp măsurile impuse de împrejurări, în următoarele cazuri:

a.

La pornirea trenurilor, înainte de a pune trenul în mișcare:

–

dacă remorcarea trenurilor se face cu o singură locomotivă în capul trenului;

–

dacă remorcarea se face cu mai multe locomotive, mecanicul locomotivei înaintașe dă semnalul "atenție!", care este repetat de ceilalți mecanici, se va începe de la cap spre urma trenului, iar mecanicul ultimei locomotive va răspunde prin semnalul "slăbește frâna";

–

dacă unul dintre mecanicii trenului nu este gata de plecare dă, atunci când îi vine rândul, semnalul "strânge frâna!", la recepționarea căruia nu se mai dă nici un semnal de la celelalte locomotive. După înlăturarea neajunsului, locomotiva care a dat semnalul "strânge frâna!" va da semnalul "atenție!", după care locomotiva din cap va da din nou semnalul de pornire, care va fi repetat de celelalte locomotive.

b.

La indicatorul de fluier;

c.

Dacă vizibilitatea este redusă - ceață, viscol, treceri prin porțiuni în curbă sau în debleu;

d.

Dacă mecanicul a fost înștiințat despre circulația unui vehicul care se scoate cu brațele de pe linie; în astfel de situații se vor da semnale repetate;

e.

Dacă pe linie, înaintea trenului se află oameni sau animale;

f.

La încrucișări cu alte trenuri pe cale dublă în linie curentă;

g.

Dacă trenul a oprit la un semnal;

h.

La apropierea de semnalul de intrare în stație;

i.

La paleta de semnalizare a locului de executare a lucrărilor;

j.

La pornirea vehiculelor care circulă izolat.

Semnalul acustic "strânge frâna!" se dă dacă trebuie micșorată mult viteza trenului, dacă trebuie oprit trenul sau dacă, după oprire, trenul trebuie să fie menținut pe loc, precum și la proba frânei.

Semnalul "slăbește frâna!" se dă în următoarele cazuri:

a.

La pornirea trenului în locul semnalului "atenție!" dacă:

–

trenul este frânat de mână sau mixt;

–

pornirea are loc dintr-un punct unde trenului i s-a făcut menținerea pe loc și cu frânele de mână.

b.

În timpul mersului dacă:

–

trenul este remorcat de două sau mai multe locomotive și mecanicul locomotivei înaintașe anunță pe ceilalți mecanici că atacă o rampă, se transmit două sunete lungi "slăbește frâna!" la care primește același răspuns, ce confirmă că a fost înțeles;

–

locomotiva împingătoare a depășit porțiunea de linie slăbită, pentru ca trenul să își reia viteza stabilită.

c.

La proba frânei.

Semnalul "pericol!" - alarmă - se dă de mecanicul trenului, numai în caz de pericol.

Semnalul "trenul s-a rupt" se dă de mecanicul trenului dacă constată că trenul s-a rupt.

Semnalul "agentul de la urma trenului să plece la acoperirea obstacolului!" se dă dacă trenul s-a oprit în linie curentă și periclitează circulația pe linia vecină.

În stațiile terminus indicația de liber a semnalelor de intrare este numai "LIBER cu viteza redusă", indiferent de tipul semnalului, conform cap. III fig. 3 și fig. 31 care, în acest caz, are semnificația "LIBER cu viteza de cel mult 20 km/h peste macazul de intrare al liniei de primire, oprește în stație!"

În stațiile la care se fac și intrări la linii înfundate pentru a se deosebi intrările la linie înfundată de intrările la celelalte linii, indicația semnalului luminos de intrare pentru un parcurs la o linie înfundată se completează cu indicatorul "distanță până la semnalul următor mai mică de 700 m".

Semnalele luminoase repetitoare din stațiile terminus - înfundate - repetă indicațiile de liber ale semnalelor luminoase de ieșire, numai pentru împingerea garniturilor trenurilor de pe liniile de garare.

Aceste semnale se amplasează la capătul peroanelor în stațiile terminus, deoarece din acest loc mecanicul nu poate observa indicațiile semnalului de ieșire.

Indicațiile date de semnalul luminos repetitor din stațiile terminus înfundate - sunt următoarele:

a.

În stația București Nord semnalele luminoase repetitoare indică dacă semnalele luminoase de ieșire spre stația București Grivița și București Basarab sunt pe liber sau pe oprire.

Fig. 226. Semnului luminos de ieșire este pe oprire

Ziua și noaptea - inițialele stațiilor, neiluminate, unde este posibilă împingerea garniturii trenului

Fig. 227. Semnalul luminos de ieșire este pe liber pentru direcția indicată

Ziua și noaptea - inițiala stației iluminată alb, unde se împinge garnitura trenului

b.

Pentru alte stații - atunci când semnalele luminoase repetitoare indică dacă semnalele luminoase de ieșire spre o singură grupă sunt pe liber sau pe oprire.

Fig. 228. Semnalul luminos de ieșire este pe oprire

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare roșie spre tren

Fig. 229. Semnalul luminos de ieșire este pe liber pentru direcția indicată

Ziua și noaptea - inițiala grupei iluminată alb

Semnalele luminoase repetitoare din stațiile terminus - înfundate, repetă indicațiile de liber ale semnalului de ieșire, numai pentru împingerea garniturilor de pe liniile de garare într-o singură direcție.

Semnalele luminoase de intrare cu două indicații precedate de semnale prevestitoare se pot folosi în stații centralizate electrodinamic situate pe distanțe între stații cu cale dublă, pentru primirea trenurilor care circulă pe linie falsă sau pe linia din stânga a căii duble.

Semnalul luminos de intrare cu două indicații are aspectul și dă indicațiile următoare:

Fig. 230. OPREȘTE fără a depăși semnalul

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare roșie spre tren

Fig. 231. LIBER cu viteza de cel mult 20 km/h cu deosebită atenție până la semnalul următor

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare roșie și o unitate luminoasă de culoare alb-lunar, clipitor spre tren

În mod excepțional se admite, pentru instalațiile existente, folosirea în lotul semnalului luminos de intrare cu două indicații, a unui semnal pitic care dă aceleași indicații, montat între cele două linii ale căii duble, care poate să nu fie precedat de semnal prevestitor.

Dacă unitatea luminoasă de culoare roșie este neiluminată, intrarea în stație se face numai pe baza unității luminoase de culoare alb-lunar clipitor, spre tren. Mecanicul va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h în condițiile prevăzute la art. 28 alin. (9).

Semnalul luminos prevestitor al semnalului de intrare cu două indicații dă permanent următoarea indicație:

Fig. 232. LIBER cu viteza stabilită. ATENȚIE! Semnalul următor ordonă oprirea

Ziua și noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă spre tren

Semnulul este prevăzut cu același reper ca și semnului prevestitor de pe distanțele între stații fără bloc de linie automat înaintea semnalului prevestitor se montează balize avertizoare conform art. 129, alin. (2).

Iluminarea dispozitivelor de semnalizare trebuie să asigure vizibilitatea clară de pe locomotivă a semafoarelor și indicatoarelor atât ziua cât și noaptea.

Agenții responsabili cu întreținerea și iluminarea semafoarelor și indicatoarelor răspund pentru iluminarea lor corespunzătoare la timp și fără întrerupere.

După iluminarea dispozitivelor de semnalizare, agenții responsabili cu această operație sunt obligați să verifice dacă dispozitivele de semnalizare dau indicații corecte.

Pentru organizarea și controlul iluminării răspund următorii salariați:

a.

Șefii de stație pentru semafoare, indicatoare de stație, indicatoare de macaz ale aparatelor de cale, sau ale opritorilor ficși, saboților de deraiere și ale coloanelor hidraulice;

b.

Conducătorii altor unități sau subunități pentru dispozitivele de semnalizare de pe liniile de cale ferată proprii;

c.

Șefii de district de linii, pentru semnalele mobile de acoperire a porțiunilor de linie slăbită sau închisă pentru lucrări sau din alte cauze;

d.

Șefii districtelor de centralizare și telecomandă pentru semnalele luminoase și indicatoarele iluminate electric din instalațiile de centralizare electrodinamică/electronică și bloc de linie automat;

e.

Șefii subunităților zonale de electrificare pentru indicatoarele proprii.

Modalitățile de conectare și deconectare a dispozitivelor de iluminare a semafoarelor prevestitoare, a indicatorului permanent de acoperire a punctelor de secționare de pe secțiile cu conducere centralizată a circulației trenurilor se stabilesc de către conducătorul teritorial al administratorului de infrastructură.

Toate dispozitivele de semnalizare care dau indicații de noapte, diferite de cele de zi, trebuie să fie iluminate după următorul calendar:

Iluminare de la ora ..... la ora .....

Luna

Ora de iarnă

Ora de vară

Ianuarie

16.50 - 7.50

Februarie

17.50 - 7.50

Martie

18.20 - 6.30

19.20 - 7.30

Aprilie

19.30 - 5.00

20.30 - 6.00

Mai

21.00 - 5.30

Iunie

21.30 - 5.00

Iulie

21.30 - 5.10

August

20.50 - 6.00

Septembrie

19.00 - 5.30

20.00 - 6.30

Octombrie

17.40 - 6.30

18.40 - 7.30

Noiembrie

16.50 - 7.00

Decembrie

16.40 - 7.50

În cazuri de vizibilitate redusă - ceață deasă, viscol, furtună, ploaie torențială, nori - dispozitivele de semnalizare trebuie iluminate și în afara orelor prevăzute în calendarul de iluminare.