Decizia nr. 17/2006

Planul individualizat de asistență a consumatorului de droguri reprezintă intervențiile și măsurile terapeutice, psihologice și sociale adaptate necesităților fiecărui consumator de droguri și se întocmește în situațiile prevăzute la

art. 13 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 143/2000

privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 860/2005 , denumit în continuare Regulament.

Stabilirea planului individualizat de asistență a consumatorului de droguri se face de către managerul de caz împreună cu echipa din cadrul centrului de prevenire, evaluare și consiliere antidrog (CPECA), în urma evaluării consumatorului de droguri și odată cu identificarea programului integrat de asistență, cu respectarea principiului implicării active a consumatorului de droguri beneficiar al serviciilor.

Acceptul consumatorului de droguri cu privire la serviciile propuse se face prin semnarea acordului de asistență medicală, psihologică și socială, la care este anexat planul individualizat de asistență a consumatorului de droguri.

După finalizarea evaluării, în cadrul întâlnirilor membrilor echipei CPECA se stabilește programul integrat de asistență, are loc prioritizarea obiectivelor pe arii și se stabilește un plan individualizat de asistență a consumatorului de droguri.

Încă din faza evaluării, membrii echipei multidisciplinare din CPECA contactează furnizorii de servicii, ținând cont de criteriile acestora de admitere în vederea atingerii obiectivelor propuse în planul individualizat de asistență a consumatorului de droguri.

După contactarea furnizorilor de servicii, în funcție de serviciile disponibile, echipa din cadrul CPECA definitivează planul individualizat de asistență a consumatorului de droguri.

Stabilirea măsurilor se face după selectarea modalității de asistență.

Modalitatea de asistență se diferențiază prin intensitatea măsurilor care prin caracteristicile lor răspund cel mai adecvat și sigur la problemele consumatorului de droguri.

Selectarea modalității de asistență se face în funcție de necesitățile stabilite în urma evaluării pe arii, conform criteriilor prezentate în anexa la prezenta metodologie.

Asistența de urgență prezintă următoarele caracteristici:

a) tratament în cadru spitalicesc;

b) ședere limitată: ore-zile;

c) cuprinde intervențiile necesare în situații acute ce necesită un răspuns terapeutic prompt;

d) poate fi oferită înaintea intrării într-un program integrat de asistență sau ulterior, indiferent de tip și ori de câte ori este cazul.

Indicații pentru selectarea asistenței de urgență:

- beneficiari care prezintă complicații ale consumului de droguri: intoxicație severă, supradoză, intoxicație cu tulburări de percepție sau sindrom de abstinență cu complicații care pot pune în pericol viața pacientului.

Asistența de urgență este oferită de serviciile de urgență organizate în cadru spitalicesc sau de camerele de gardă ale spitalelor.

Indicații pentru selectarea asistenței ambulatorii de intensitate redusă:

a) beneficiari diagnosticați cu grade de severitate care pot fi tratate cu resursele disponibile la acest nivel;

b) beneficiari care au primit tratament la un nivel mai intensiv și au progresat până la punctul în care pot beneficia de acest nivel de asistență;

c) beneficiari care solicită asistență mai intensivă, dar nu sunt pregătiți să se angajeze complet în tratament.

Selecția asistenței ambulatorii de intensitate redusă se face după criteriile specifice celor 5 arii prezentate în anexă.

Asistența ambulatorie de intensitate redusă se furnizează de către: centre de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, centre de asistență integrată a adicțiilor, centre de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri etc.

Indicații pentru selectarea asistenței ambulatorii de intensitate crescută:

a) beneficiari diagnosticați cu grade de severitate care pot fi tratate în cadrul unui program ambulatoriu, dar care necesită intervenții cu frecvență crescută și o monitorizare mai atentă a evoluției în vederea atingerii obiectivelor. Acest nivel poate implica componente aflate în mod normal în programele rezidențiale, mai structurate;

b) beneficiari care sunt externați dintr-o structură rezidențială sau spitalicească și sunt în situația de risc de recădere - aceasta poate include o motivație redusă de angajare în tratament;

c) beneficiari care prezintă comorbiditate psihiatrică;

d) beneficiari al căror mediu de viață este riscant, iar suportul psihosocial este limitat.

Selecția asistenței ambulatorii de intensitate crescută se face după criteriile specifice celor 5 arii prevăzute în anexă.

Asistența ambulatorie de intensitate crescută se furnizează de către: centre de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, centre de asistență integrată a adicțiilor, centre de zi etc.

Selecția asistenței în regim rezidențial se face după criteriile specifice celor 5 arii prevăzute în anexă.

Asistența în regim rezidențial se furnizează de centre tip comunitate terapeutică, locuință protejată, locuință socială etc.

Indicații pentru selectarea asistenței în regim spitalicesc:

a) beneficiari la care tulburările datorate consumului de droguri necesită intervenții specializate ce nu pot fi oferite decât în spital;

b) beneficiari cu complicații medicale și probleme mintale moderate și severe;

c) beneficiari la care există riscul unui sindrom de abstinență sever sau al complicațiilor medicale severe;

d) beneficiari la care comorbiditatea medicală interferează cu dezintoxicarea în condiții ambulatorii;

e) beneficiari care au un istoric de recădere sau de abandon într-o modalitate de asistență de o intensitate mai redusă;

f) beneficiari care prezintă comorbiditate psihiatrică sau de sănătate care interferează cu tratamentul și necesită resurse disponibile în cadrul unui spital (tulburări de percepție, risc suicidal crescut etc.);

g) beneficiari a căror condiție implică un risc pentru sine sau pentru alții;

h) beneficiari care nu răspund la o modalitate de asistență mai puțin intensivă.

Selecția asistenței în regim spitalicesc se face după criteriile specifice celor 5 arii prevăzute în anexă.

Asistența în regim spitalicesc se furnizează de centre, secții și compartimente de dezintoxicare de tip spitalicesc.

Planul individualizat de asistență a consumatorului de droguri poate fi modificat în urma reevaluării acestuia în vederea adecvării intervențiilor la nevoile beneficiarului.

Modificarea planului individualizat de asistență a consumatorului de droguri se face de către echipa din CPECA sau de alți furnizori, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz.