Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 669/2006

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 319^1 și art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
10 octombrie 2006
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 971 din 5 decembrie 2006
Citat de
3 acte
Citează
3 acte
Structură
2 articole · 10.058 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 319 1 și art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Adrian Gabriel Rafail Anastasiu în Dosarul nr. 3.479/300/2006 al Judecătoriei Sectorului 2 București și de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei în Dosarul nr. 1.096/C/2006 al Tribunalului Suceava - Secția civilă.

La apelul nominal se prezintă autorul excepției, Adrian Gabriel Rafail Anastasiu, reprezentat prin avocat Iulius Stegaru. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având în vedere excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 956D/2006 și nr. 977D/2006, Curtea pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Apărătorul părții prezente și reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor.

În temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 977D/2006 la Dosarul nr. 956D/2006, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, avocatul Iulius Stegaru solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Astfel, arată că prin redactarea lor defectuoasă, dispozițiile art. 403 alin. 1 și 4 din Codul de procedură civilă contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) și ale art. 24, precum și principiului contradictorialității, întrucât nu permit formularea niciunei apărări împotriva modului de stabilire a cuantumului cauțiunii. Depune, în acest sens, note scrise la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 28 martie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 3.479/300/2006, Judecătoria Sectorului 2 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Adrian Gabriel Rafail Anastasiu cu ocazia soluționării unei cauze civile ce are ca obiect o contestație la executare.

Prin Încheierea din 2 martie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 1.096/C/2006, Tribunalul Suceava - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 319^1 și art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei cu ocazia soluționării unei cauze civile ce are ca obiect suspendarea executării silite formulate de Direcția Silvică Suceava în contradictoriu cu Fundația Umanitară Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 privind dreptul la apărare. În acest sens arată că exigențele unui proces echitabil implică efectuarea actelor de procedură într-un mod care să permită desfășurarea normală a procesului, cu respectarea dreptului la apărare, a principiului contradictorialității și a autorității de lucru judecat. Astfel, autorii excepției consideră că textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât "permit suspendarea executării unei hotărâri irevocabile și executorii de către președintele instanței și nu de către «o instanță», în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fără citarea părților și, totodată, permit ca o hotărâre irevocabilă să fie inoperantă, fie și temporar, nesocotindu-se puterea de lucru judecat."

Judecătoria Sectorului 2 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Tribunalul Suceava - Secția civilă, ca urmare a Adresei Curții Constituționale nr. 5.360 din 24 mai 2006, prin care i s-a solicitat opinia față de excepția de neconstituționalitate formulată, apreciază că aceasta este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 319^1 și ale art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora:

Articolul 319

^1: "Instanța poate suspenda executarea hotărârii a cărei anulare se cere, sub condiția depunerii unei cauțiuni. Dispozițiile art. 403 alin. 3 și 4 se aplică în mod corespunzător."

Articolul 403

alin. 4: "În cazuri urgente, dacă s-a plătit cauțiunea, președintele instanței poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare de către instanță. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauțiunea depusă este deductibilă din cauțiunea stabilită de instanță, dacă este cazul."

Autorii excepției susțin că reglementările criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 privind dreptul la apărare.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate.

Astfel, prin

Decizia nr. 389 din 9 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 19 iunie 2006, Curtea a reținut cele ce urmează: "împrejurarea că împotriva încheierii instanței prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executării, până la soluționarea cererii de suspendare, nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situații juridice, iar pe de altă parte, prevederile constituționale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac."

De asemenea, prin

Decizia nr. 8 din 10 ianuarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 17 februarie 2006, Curtea a reținut că dispozițiile mai sus menționate nu contravin nici prevederilor art. 24 din Legea fundamentală, "având în vedere, pe de-o parte, urgența care impune suspendarea provizorie a executării silite - urgență care nu îngăduie întârzieri generate de exercitarea vreunei căi de atac împotriva încheierii instanței -, iar pe de altă parte, faptul că măsura provizorie dispusă de președintele instanței nu îl prejudiciază pe creditor în valorificarea pretențiilor sale, acesta beneficiind de toate drepturile și garanțiile procedurale, fiind apărat prin instituirea unei cauțiuni de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani, cauțiune menită să acopere eventualele daune cauzate acestuia prin suspendarea provizorie a executării silite."

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, argumentarea și soluția reținute în deciziile de mai sus își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru aceleași argumente, Curtea reține că nu poate fi primită nici critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 319^1 din Codul de procedură civilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 319^1 și ale art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Adrian Gabriel Rafail Anastasiu în Dosarul nr. 3.479/300/2006 al Judecătoriei Sectorului 2 București și de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei în Dosarul nr. 1.096/C/2006 al Tribunalului Suceava - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 octombrie 2006.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.