Decizia nr. 797/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (2) și

art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cheikh" - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 1.330/2006 al Judecătoriei Timișoara.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 19 aprilie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 1.330/2006, Judecătoria Timișoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (2) și

art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cheikh" - S.R.L. din Timișoara într-o cauză ce are ca obiect soluționarea unei plângeri împotriva unui proces-verbal de constatare a contravenției.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 126 alin. (6) teza întâi din Constituție. Astfel, se arată că procesul-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții este un act administrativ emis de o autoritate publică, care trebuie verificat, sub aspectul legalității, de către o instanță de contencios administrativ, iar nu de judecătorie, care, în soluționarea plângerilor formulate împotriva unor astfel de procese-verbale, nu se comportă ca o instanță de contencios administrativ, ci ca o instanță civilă.

Judecătoria Timișoara apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul a considerat ca fiind mai potrivit ca judecătoriile să soluționeze plângerea împotriva procesului-verbal prin care au fost constatate și sancționate contravenții în primă instanță, având în vedere faptul că, în general, contravențiile reprezintă un grad scăzut de pericol social. Totodată, față de numărul mare de cauze contravenționale, stabilirea competenței de judecată în favoarea judecătoriei vine în sprijinul cetățenilor, care nu mai sunt obligați să se deplaseze în municipiile reședință de județ pentru a se plânge împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravenției. De altfel, potrivit

art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , "hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secția contencios administrativ a tribunalului".

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat instituie norme de procedură pentru soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Această modalitate de reglementare reprezintă opțiunea legiuitorului, fiind în concordanță cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 32 alin. (2) și

art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, ordonanță aprobată prin

Legea nr. 180/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002.

Textele de lege criticate au următorul conținut:

- Art. 32 alin. (2): "Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.";

- Art. 33: "(1) Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăși 30 de zile, și va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancțiunea, a martorilor indicați în procesul-verbal sau în plângere, precum și a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei.

(2) În cazul în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație, judecătoria va cita și societatea de asigurări menționată în procesul-verbal de constatare a contravenției."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (6) teza întâi referitoare la controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești fiind de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, inclusiv anumite excepții de la regulile dreptului comun în materia contenciosului administrativ. O astfel de excepție este cuprinsă în textele de lege criticate care atribuie judecătoriei competența de soluționare a plângerilor împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, aceasta reprezentând o aplicare a principiului specialia generalibus derogant. Prin reglementările criticate legiuitorul nu a înțeles să limiteze controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, ci să asigure un climat de ordine, indispensabil exercitării, în condiții optime, a acestor drepturi constituționale.

De asemenea, Curtea constată că, potrivit

art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii poate fi atacată cu recurs la secția contencios administrativ a tribunalului.

Astfel, Curtea constată că nu poate fi reținută critica potrivit căreia textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (6) teza întâi.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (2) și

art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cheikh" - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 1.330/2006 al Judecătoriei Timișoara.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 noiembrie 2006.