Decizia nr. 789/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstitu-ționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2004

privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie, excepție ridicată de Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București în Dosarul nr. 7.547/3/2006 al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 7.547/3/2006, Tribunalul București - Secția a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2004

privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie, excepție ridicată de Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București în cauza ce are ca obiect cererea formulată de Societatea Comercială "Leoser" - S.A. din București pentru constatarea inexistenței dreptului de creanță al RADET, reprezentând penalități și majorări de întârziere aferente facturilor de energie termică achitate până la data de 30 iunie 2004.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2004 , invocate de reclamantă ca temei de drept al cererii introductive, contravin dispozițiilor și principiilor constituționale referitoare la separația puterilor în stat, la neretroactivitatea legii și la obligația statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, "în măsura în care se interpretează în sensul aplicării acestora și cu privire la sumele datorate cu titlu de penalități și majorări de întârziere aferente facturilor de energie termică, sume al căror caracter cert, lichid și exigibil a fost constatat printr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată anterior intrării în vigoare a actului normativ".

Tribunalul București - Secția a VI-a comercială apreciază că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstitu-ționalitate.

Guvernul, invocând soluția și considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 86 din 10 februarie 2005 și nr. 698 din 20 decembrie 2005, consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, iar excepția ridicată este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile

art. 1 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2004

au avut o aplicabilitate limitată în timp, respectiv de la data intrării în vigoare până la data de 30 iunie 2004. Dispozițiile legale criticate nemaifiind în vigoare la data ridicării excepției, aceasta apare ca fiind inadmisibilă, iar celelalte dispoziții ale aceleiași ordonanțe sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 1 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2004

privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 28 mai 2004, aprobată prin

Legea nr. 358/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 10 septembrie 2004, dispoziții potrivit cărora "Persoanele juridice prevăzute la alin. (1), care plătesc integral contravaloarea facturilor reprezentând obligațiile curente și restante pentru consumul de energie electrică, energie termică, apă și gaze naturale până la 30 iunie 2004, beneficiază de anularea penalităților și majorărilor de întârziere".

În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituționale: art. 1 alin. (4) privind organizarea statului potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească; art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, cu excepția legii penale și contravenționale mai favorabile; și art. 135 alin. (2) lit. a) privind obligația statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin textul de lege criticat a fost instituit un termen de grație - 30 iunie 2004 - până la împlinirea căruia persoanele juridice consumatoare de utilități care plăteau integral contravaloarea facturilor reprezentând obligațiile curente și restante pentru consumul de energie electrică, energie termică, apă și gaze naturale beneficiau de anularea penalităților și majorărilor de întârziere. Rezultă că textul de lege criticat a avut o aplicare limitată în timp, situată între data intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2004

- 28 mai 2004, data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, - și data de 30 iunie 2004, prevăzută de alin. (4) al art. 1.

Curtea Constituțională constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în fața instanței de judecată la data de 8 iunie 2006, dată la care dispozițiile alin. (4) al

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2004

nu mai erau în vigoare. Potrivit prevederilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță numai dacă acestea sunt în vigoare, iar conform alin. (6) al aceluiași articol, atunci când nu sunt îndeplinite aceste condiții, instanța de judecată însăși trebuie să respingă excepția ca inadmisibilă, printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza instanța de contencios constituțional. Deoarece instanța de judecată nu s-a conformat acestor dispoziții legale, Curtea Constituțională urmează să respingă această excepție ca fiind inadmisibilă, sub acest motiv.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2004

privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie, excepție ridicată de Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București în Dosarul nr. 7.547/3/2006 al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 7 noiembrie 2006.