Normele din 22 decembrie 2006

Anexa 1 -------

la norme

--------

Alte limite și condiții privind aplicarea regimului de antrepozit de TVA

I. Aplicarea regimului: principii de bază

1. Regimul de antrepozit TVA se referă numai la bunurile comunitare. În acest sens, următoarele bunuri de considera comunitare:

a) bunurile provenind din teritoriul comunitar în scopuri de TVA, definit la art. 125^2 din Codul fiscal;

b) bunurile importate pe teritoriul comunitar și plasate în circulație libera în Comunitate.

2. Regimul de antrepozit TVA cuprinde un sistem de scutiri în lant a taxei, care consta în:

a) acordarea scutirii de taxa provizoriu pentru toate operațiunile efectuate în cadrul regimului;

b) acordarea definitivă a acestei scutiri la momentul livrării ulterioare a bunurilor în cadrul regimului de antrepozit TVA.

3. Toate operațiunile efectuate asupra bunurilor aflate în acest regim sunt scutite definitiv de la plata taxei, proporțional cu livrările ulterioare de bunuri aflate în acest regim, cu excepția operațiunilor efectuate către ultimul cumpărător care beneficiază numai de scutire provizorie.

4. Operațiunile prevăzute la pct. 3, care beneficiază numai de scutire provizorie sunt:

a) livrarea efectuată către ultimul cumpărător, de bunuri care rămân în acest regim;

b) serviciile efectuate către ultimul cumpărător, aferente bunurilor ce rămân în acest regim pe perioada depozitarii.

5. În cazul în care bunurile nu au făcut obiectul unei livrări cu plata, în cadrul regimului, operațiunile provizoriu scutite de taxa rămân următoarele:

a) operațiunea de plasare a bunurilor în regim de antrepozit TVA de către cumpărătorul sau proprietarul bunurilor. Aceasta operațiune poate fi un import, o achiziție intracomunitara sau o livrare de bunuri în România;

b) serviciile în legătură cu aceste bunuri, prestate în contul cumpărătorului/proprietarului, în cadrul regimului, anterior și pe perioada antrepozitarii.

6. Bunurile respective vor capata una din destinatiile următoare:

a) fie ultimul cumpărător/proprietarul efectuează o livrare, cu plata, a acestor bunuri, iar acestea rămân în cadrul regimului;

b) fie ultimul cumpărător/proprietarul efectuează o livrare, cu plata, a acestor bunuri, iar acestea părăsesc regimul;

c) fie ultimul cumpărător scoate bunurile din regim, independent de orice tranzacție.

7. Livrarea cu plata nu face decât sa extindă lantul operațiunilor scutite. Totuși livrarea însoțită de ieșirea bunurilor din acest regim, precum și ieșirea bunurilor din regim fără existenta vreunei tranzacții pun capăt regimului.

II. Bunuri livrate cu plata și care nu rămân în regimul de antrepozit TVA

8. Livrarea de bunuri nu mai poate beneficia de scutirea menționată la art. 144 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal dacă bunurile nu rămân în regimul de antrepozit TVA și urmează regulile obișnuite, având următoarele caracteristici:

a) este în principiu taxabila dacă livrarea are loc în România și bunurile nu părăsesc România, fără însă a afecta aplicarea altei scutiri aplicabile în interiorul tarii;

b) nu se supune TVA dacă livrarea nu are loc în România, conform art. 132 din Codul fiscal, ca de exemplu o livrare cu instalare în străinătate sau vânzare la distanta care are loc în străinătate;

c) este scutită de taxa dacă este o livrare intracomunitara sau un export ce respecta condițiile pentru ca o operațiune să fie scutită de taxa, conform art. 143 din Codul fiscal.

9. Aplicarea regulilor obișnuite pentru aceasta operațiune determina transformarea scutirii provizorii aplicate ultimelor operațiuni (livrarea de bunuri sau prestarea de servicii) ce preced aceasta livrare în scutire definitivă.

Exemplu:

Persoanele impozabile A, B, C, D, E, Y și Z efectuează următoarele operațiuni:

A) A îi vinde bunuri lui B care le plaseaza într-un antrepozit TVA. Operațiunea A-B poate constitui un import efectuat de B, o achiziție intracomunitara efectuată de B sau o livrare efectuată de A lui B cu scutire de taxa pentru ca bunurile se plaseaza de către B într-un antrepozit TVA. Aceasta scutire se acordă provizoriu.

B) Y efectuează o prestare de servicii în legătură cu bunurile, în contul lui B. Aceasta operațiune este provizoriu scutită de taxa.

C) B vinde bunurile supuse transformarii lui C, iar bunurile rămân în același regim. Livrarea B - C este provizoriu scutită de taxa, însă transforma scutirea aferentă plasarii bunurilor de către B în cadrul regimului în scutire definitivă (import efectuat de B, achiziție intracomunitara sau livrare de la A către B), ca și prestarea de servicii efectuată de Y lui B.

D) C vinde bunurile lui D, iar acestea rămân în regim de antrepozit TVA. Livrarea C - D este scutită provizoriu de taxa, dar transforma scutirea aferentă livrării de bunuri de către B lui C în scutire definitivă.

E) Z efectuează o prestare de servicii în legătură cu bunurile, în contul lui D. Aceasta operațiune este provizoriu scutită de taxa.

F) D vinde bunuri lui E, iar acestea părăsesc regimul în cadrul acestei vânzări. Aceasta livrare poate fi una taxabila în România sau o livrare intracomunitara ori un export scutit de taxa.

Aceasta livrare transforma scutirile provizorii acordate pentru livrarea de către C lui D în scutiri definitive, ca și prestarea de servicii de către Z lui D.

III. Bunurile care părăsesc regimul fără a avea loc o tranzacție comercială

10. Bunurile care părăsesc regimul fără a avea loc o tranzacție comercială pot avea ca destinație România, alt stat membru sau un stat în afară Comunității.

11. Scoaterea bunurilor din regim fără existenta unei tranzacții comerciale nu constituie în sine o operațiune în sfera TVA. Prin urmare impozitarea cu TVA, fără a afecta o posibila scutire, se poate efectua numai pentru operațiunile anterioare, care erau provizoriu scutite de taxa. Aceste operațiuni pot fi: livrarea de bunuri, prestarea de servicii, achiziția intracomunitara sau importul de bunuri.

12. În cazul în care bunurile nu au făcut obiectul livrării cu plata când se aflau în regimul de antrepozit TVA, operațiunile menționate la pct. 11 sunt următoarele:

a) operațiunea de plasare a bunurilor în acest regim de către cumpărătorul/proprietarul bunurilor. Aceasta operațiune poate fi: livrare, import sau achiziție intracomunitara de bunuri;

b) prestarea/prestările de servicii în legătură cu aceste bunuri în beneficiul cumpărătorului/proprietarului anterior sau în perioada în care bunurile se aflau în acest regim.

13. În cazul în care bunurile au făcut obiectul uneia sau mai multor livrări cu plata când se aflau în regimul de antrepozit TVA, operațiunile menționate la pct. 11 sunt următoarele:

a) livrarea efectuată către ultimul cumpărător, de bunuri ce rămân în regimul de antrepozit TVA;

b) prestarea/prestările de servicii efectuată/efectuate către ultimul cumpărător atât timp bunurile se aflau în regimul de antrepozit TVA.

14. Taxa datorată pentru operațiunile ce vor fi regularizate devine exigibilă la momentul iesirii bunurilor din regim cu cota care ar fi fost aplicabilă fiecărei din aceste operațiuni făcute în beneficiul ultimului cumpărător/proprietar al bunurilor, care aplica prevederile art. 150 alin. (1) lit. f) și art. 157 din Codul fiscal

15. Ieșirea din regim fără existenta unei tranzacții comerciale de bunuri transportate în alt stat membru constituie un transfer în sensul art. 128 alin. (10) și (11) din Codul fiscal și în consecința este o operație impozabilă.

16. Aceasta operațiune nu atrage nici o regularizare în măsura în care este scutită de taxa în baza art. 143 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal.

17. În plus, scoaterea bunurilor din regimul de antrepozit TVA transforma de asemenea scutirea provizorie acordată pentru operațiunile anterioare, precedente acestei iesiri, în scutire definitivă.

18. Scoaterea din regim fără existenta unei tranzacții comerciale de bunuri transportate într-un stat din afară Comunității nu constituie în sine o operațiune taxabila.

19. Totuși, întrucât nu se datorează nicio taxa pentru bunurile exportate din spațiul comunitar, ieșirea bunurilor din regimul de antrepozit TVA nu se supune taxei și nu se va efectua nici o regularizare.

20. De asemenea în aceasta situație, ieșirea bunurilor din regimul de antrepozit TVA în aceste condiții transforma scutirea provizorie acordată pentru operațiunile anterioare, precedente acestei iesiri, în scutire definitivă.

Exemplu:

În acest sens, reluam exemplul menționat la pct. 9 și consideram ca D nu vinde bunurile achiziționate și supuse transformarii, ci le scoate din regimul de antrepozit TVA pentru a le transporta în magazinul sau de vânzare cu amănuntul din România, în alt stat membru sau în afară spațiului comunitar.

a) Dacă magazinul se afla în România, D realizează o deplasare pe plan local, ce nu constituie o operațiune taxabila. Aceasta implica faptul ca operațiunile efectuate de către C lui D (livrare de bunuri) și de către Z lui D (prestare de servicii) nu pot fi scutite definitiv de taxa, și faptul ca se datorează TVA pentru aceste operațiuni

b) Dacă magazinul se afla în alt stat membru și dacă D realizează un transfer în sensul art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, aceasta operațiune este scutită de taxa în baza art. 143 alin. (2) lit. d), din Codul fiscal. Preluarea bunurilor în statul membru de sosire va fi asimilată unei achiziții intracomunitare taxabile la prețul de cost al bunurilor, ce va cuprinde prețul de cumpărare plătit lui C, precum și costul serviciilor plătit lui Z. Prin urmare, scutirile acordate provizoriu pentru livrarea C - D și pentru serviciul Z - D devin definitive.

c) Dacă magazinul se afla în afară spațiului comunitar, D realizează o deplasare a bunurilor în afară spațiului comunitar, ce nu constituie o operațiune impozabilă. Chiar dacă nu se aplică nici o taxa pentru bunurile exportate în afară Comunității, scutirile acordate provizoriu pentru livrarea C - D și pentru serviciul Z - D devin de asemenea definitive.

IV. Persoana obligată la plata taxei

21. În principiu, persoana obligată la plata taxei este persoana impozabilă care efectuează livrarea de bunuri sau prestarea de servicii în baza art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

22. S-a remarcat ca atunci când aceste operațiuni se realizează în cadrul regimului, ele beneficiază de o scutire provizorie, care devine definitivă dacă bunurile:

a) fac obiectul unei livrări în care bunurile rămân în regim de antrepozit TVA;

b) părăsesc regimul în cadrul livrării;

c) părăsesc regimul independent de orice tranzacție comercială, spre o destinație din afară României.

23. Pe de altă parte, aceste operațiuni trebuie regularizate când sunt în beneficiul unei persoane impozabile care scoate bunurile din regim independent de orice tranzacție comercială, spre o destinație din România.

24. Întrucât persoana obligată la plata taxei menționată în pct. 21 nu are posibilitatea de a controla destinația pe care o vor primi bunurile după ce le livreaza sau expediază, nu are cum sa afle dacă se va efectua o regularizare sau nu.

25. Prin urmare, art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal desemnează persoana obligată la plata taxei ca fiind persoana din cauza căreia bunurile sunt plasate în acest regim sau care scoate bunurile din regim.

26. Aceasta derogare este aplicabilă numai livrării de bunuri sau prestării de servicii ce beneficiază de scutirea aferentă regimului de antrepozit TVA și care se acordă provizoriu. Pentru celelalte livrări de bunuri și prestări de servicii (cum ar fi livrarea de bunuri care nu rămân în regim de antrepozit TVA sau prestarea de servicii nepermisă în cadrul regimului), se aplică regula normală referitoare la obligația plății TVA, prevăzută în art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, cu excepția cazului în care se aplică altă regulă referitoare la obligația de plată, ca de exemplu conform art. 150 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal.

27. În ceea ce privește importurile și achizițiile intracomunitare de bunuri plasate în acest regim, nu se aplică nici o derogare, ci regulile obișnuite referitoare la persoana obligată la plata taxei pentru aceste operațiuni.

28. (1) În plus, art. 151^2 alin. (6) din Codul fiscal precizează ca pentru aplicarea regimului de antrepozit de TVA prevăzut la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal, antrepozitarul și transportatorul bunurilor din antrepozit sau persoana responsabilă pentru transport sunt ținuți răspunzători individual și în solidar pentru plata taxei împreună cu persoana obligată la plata acesteia conform art. 150 alin. (1) lit. a), f) și g) și art. 151^1 din Codul fiscal.

(2) Aceasta răspundere se aplică operațiunilor scutite provizoriu de la plata taxei și altor operațiuni aferente bunurilor plasate în regim.

Exemplu:

1) Bunurile produse de A în România sunt vândute unei persoane impozabile română, B, cu scutire de taxa întrucât B a plasat bunurile într-un antrepozit TVA din Constanta, administrat de X.

2) B îi solicita societății prelucratoare Y din Mamaia sa transforme bunurile. Acest serviciu nu este permis în cadrul regimului conform legislației vamale.

3) B îi vinde o parte din bunurile transformate societății C din Ucraina. Bunurile părăsesc regimul în cadrul acestei livrări și sunt transportate spre Ucraina în contul lui B. Livrarea este scutită de taxa conform art. 143 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

4) B îi vinde o altă parte din bunurile transformate societății D din România, cu aplicarea taxei.

5) B vinde o altă parte din bunurile transformate unei companii din Germania E care nu este stabilită și nu este înregistrată în scopuri de TVA în România, iar bunurile rămân în regim.

6) B scoate restul de bunuri din antrepozit și le utilizează ca materii prime în fabrica sa din Timișoara.

7) Compania Germană E revinde bunurile unei societăți din România F stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în România, cu aplicarea taxei.

Tratamentul de TVA al operațiunilor și persoanele obligate la plata taxei

Operațiunea A - B

Livrarea de bunuri realizată de A este scutită în mod provizoriu de taxa conform art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal întrucât B a plasat bunurile într-un regim de antrepozit de TVA.

Operațiunea Y - B

Întrucât aceasta operațiune nu poate fi scutită de taxa Y este în principiu persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal

Operațiunea B - C

a) Intracat bunurile sunt transportate în afară Comunității, aceasta livrare este scutită de taxa conform art. 143 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal dacă sunt îndeplinite toate condițiile pentru aplicarea scutirii.

b) Scutirea provizorie acordată pentru livrarea de bunuri de către A lui B devine definitivă pentru acea parte din bunuri livrate de C în Ucraina.

c) Dacă nu s-ar aplica o scutire de taxa, B ar fi în principiu persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

Operațiunea B - D

a) Întrucât bunurile părăsesc regimul dar rămân în România, aceasta livrare este taxabila în România.

b) Scutirea provizorie acordată pentru livrarea de bunuri de către A lui B devine definitivă pentru partea din bunuri livrate de B lui D în România.

c) B este în principiu persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal pentru livrarea facuta în beneficiul lui D.

Operațiunea B - E

a) Aceasta livrare este scutită provizoriu de taxa conform art. 144 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal întrucât bunurile rămân în antrepozit de TVA.

b) Scutirea provizorie acordată pentru livrarea de bunuri de către A lui B devine definitivă pentru partea de bunuri livrate de către B lui E.

Operațiunea E - F

a) Întrucât bunurile părăsesc regimul dar rămân în România, aceasta livrare este impozabilă în România.

b) Scutirea provizorie acordată pentru livrarea bunurilor de către B lui E devine definitivă.

c) F este în principiu persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal

Operațiunea B - B

a) Întrucât bunurile părăsesc regimul fără să facă obiectul niciunei livrări în cadrul regimului, fără a fi implicate în vreo tranzacție și rămân în România, scutirea provizorie acordată pentru livrarea de la A la B nu mai poate fi menținută și livrarea A - B trebuie (parțial) regularizata pentru aceasta parte de bunuri;

b) B este în principiu persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal.

29. De asemenea, art. 2 alin. (9) lit. b) din norme, prevede că bunurile lipsa se considera scoase din regim în condiții care generează exigibilitatea taxei. Antrepozitarul va fi răspunzător pentru plata taxei pentru bunurile lipsa sau a căror destinație nu o poate justifica.

V. Plata taxei în cazul regularizării scutirii provizorii

30. Când bunurile părăsesc regimul, trebuie efectuată o regularizare pentru operațiunile efectuate în beneficiul unei persoane impozabile sau efectuate de aceasta persoana în momentul în care scoate bunurile din regimul de antrepozit TVA fără existenta unei tranzacții, în cazul în care destinația bunurilor este în România.

31. Când bunurile nu au făcut obiectul livrării cu plata cat se aflau în regim de antrepozit TVA, operațiunile menționate la pct. 30 sunt următoarele:

a) operațiunea de plasare a bunurilor în acest regim, de către cumpărătorul/proprietarul acestora. Aceasta operațiune poate fi livrare, import sau achiziție intracomunitara de bunuri;

b) prestarea/prestările de servicii în legătură cu aceste bunuri către cumpărător/proprietar anterior sau în timp ce acestea se aflau în regim de antrepozit TVA.

32. Când bunurile au făcut obiectul uneia sau mai multor livrări cu plata în timp ce se aflau în regim de antrepozit TVA, operațiunile menționate la pct. 30 sunt următoarele:

a) livrarea efectuată către ultimul cumpărător al bunurilor ce rămân în regim de antrepozit TVA;

b) prestarea/prestările de servicii către ultimul cumpărător, când bunurile se aflau în regim de antrepozit TVA.

33. Taxa datorată pentru operațiunile care se vor supune regularizării devine exigibilă în momentul iesirii bunurilor din regimul de antrepozit TVA la cota care s-ar fi aplicat fiecăreia dintre operațiuni în cazul în care nu ar fi fost scutite provizoriu de taxa.

34. Persoana obligată la plata taxei pentru operațiunea ce se va supune regularizării este răspunzătoare pentru aceasta regularizare.

35. În cazul bunurilor importate, plasate în antrepozit de taxa pe valoarea adăugată, care părăsesc regimul fără vreo livrare ulterioară în cadrul regimului și fără existenta vreunei tranzacții comerciale, se impune regularizarea taxei pentru importul efectuat.

36. Taxa prevăzută la pct. 35 se plătește conform art. 157 alin. (3) sau (4) din Codul fiscal.

37. În situația în care se impune regularizarea taxei pe valoarea adăugată pentru alte operațiuni decât importul de bunuri, persoana obligată la plata taxei trebuie să înscrie taxa datorată ca taxa colectata în decontul de TVA aferent perioadei în care taxa devine exigibilă.

38. Taxa prevăzută la pct. 37 este deductibilă în limitele și condițiile fixate la art. 145-147 din Codul fiscal.

VI. Ținerea evidentelor și alte obligații

39. Identitatea persoanei care plaseaza bunurile în regim de antrepozit TVA sau care scoate bunurile din acest regim trebuie cunoscută întotdeauna de titularul autorizației de antrepozit TVA,

40. Aceste persoane trebuie apoi să se identifice în fața titularului și sa comunice codul de înregistrare în scopuri de TVA din România, dacă acesta exista.

41. Pentru operațiunile efectuate în cadrul regimului de antrepozit TVA, titularul nu este obligat sa identifice diferiții operatori.

42. Titularul este totuși răspunzător, în calitate de antrepozitar, în solidar și individual, pentru plata taxei aferente acestor operațiuni.

43. Titularul trebuie să emita și să semneze un document de plasare în regimul de antrepozit de TVA;

44. Documentul de plasare trebuie emis la momentul în care bunurile intră în antrepozitul TVA și trebuie să cuprindă minimum următoarele:

a) data de intrare a bunurilor;

b) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România al titularului;

c) numărul autorizației;

d) adresa antrepozitului;

e) numărul de ordine sub care documentul este înregistrat în registrul documentelor de plasare în regim;

f) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România, dacă este cazul, ale persoanei care plaseaza bunurile în regimul de antrepozit de TVA;

g) denumirea exactă și cantitatea bunurilor în starea în care sunt plasate în antrepozitul de TVA;

h) o mențiune referitoare la:

1. documentul de import, când plasarea urmează unui import de bunuri în România;

2. factura primită de persoana care face o achiziție intracomunitara sau la autofactura menționată în art. 155^1 alin. (1) din Codul fiscal sau, în cazul unei achiziții intracomunitare asimilate menționată în art. 130^1 alin. (2) din Codul fiscal, la documentul care justifica în celălalt stat membru transferul în România, atunci când plasarea urmează unei achiziții intracomunitare asimilate;

3. factura primită de la furnizor atunci când plasarea urmează unei livrări de bunuri în România;

4. un document specific ce urmează a fi instituit în cazul transferurilor locale, în România.

45. Persoanele care pot plasa bunuri în acest regim sunt următoarele:

a) persoana care face un import de bunuri în România scutit de taxa conform art. 142 alin. (1) lit. a) și art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal;

b) persoana care face o achiziție intracomunitara de bunuri în România scutită de taxa conform art. 142 alin. (1) lit. a) și art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal;

c) persoana care face o achiziție de bunuri în România a căror livrare de către furnizor este scutită de taxa conform art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal;

d) persoana care face un transfer local de bunuri în România într-un antrepozit de TVA.

46. Pentru aplicarea scutirii, trebuie menționate următoarele pe declarația vamală de import:

a) la rubrica 8 referitoare la importator: numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România, dacă este cazul, ale importatorului;

b) la rubrica 37 referitoare la regimul sub care se importa bunurile: codul 45 care reprezintă codul alocat în Comunitate bunurilor plasate în regim de antrepozit de TVA;

c) la rubrica 44 rezervată pentru mențiuni specifice: numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului de autorizație de antrepozit de TVA precum și numărul autorizației care i-a fost atribuită. Dacă titularul și importatorul sunt una și aceiași persoana, atunci informația de la rubrica 8 se trece și la rubrica 44. De asemenea, trebuie menționat clar la rubrica 44 orice informație legată de transformarea la care sunt supuse bunurile aflate în antrepozit;

d) la rubrica 49 legată de identificarea antrepozitului: numărul antrepozitului fiscal de accize în care urmează să fie depozitate bunurile, dacă este cazul.

47. Atunci când bunurile sunt plasate într-un regim de antrepozit TVA în urma unui transfer local fără natura comercială, proprietarul bunurilor trebuie să emita un document specific care să conțină următoarele informații:

a) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale proprietarului;

b) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului autorizației de antrepozitar;

c) numărul autorizației antrepozitului de TVA în care vor fi depozitate bunurile;

d) denumirea exactă, cantitatea și valoarea bunurilor. O copie a acestui document trebuie să se afle în posesia titularului de autorizație.

48. Titularul autorizației trebuie să transmită o copie semnată a documentului de plasare în regimul de antrepozit de taxa, către persoana care plaseaza bunurile în regim.

49. O copie a documentului prevăzut la pct. 48 se transmite de către persoana care a plasat bunurile în antrepozit furnizorului sau din România, dacă este cazul, pentru ca acesta din urma sa dovedească faptul ca livrarea facuta în România poate fi scutită de taxa pe valoarea adăugată.

50. O copie a documentului prevăzut la pct. 48 și o copie a autorizației de antrepozit de TVA trebuie transmise, pentru a justifica scutirea, prestatorului de servicii care efectuează lucrări asupra bunurilor înainte să fie plasate în regim sau în timp ce acestea se afla în regimul de antrepozit de TVA.

51. Titularul regimului de antrepozit de TVA trebuie să țină un registru al documentelor de plasare, în care se raportează cronologic bunurile depozitate într-un asemenea regim.

52. Acest registru trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

a) un număr de ordine;

b) data la care au fost plasate bunurile în regim;

c) codul de înregistrare în scopuri de TVA din România al persoanei care plaseaza bunurile într-un asemenea regim;

d) o trimitere la documentul de plasare;

e) un număr de ordine sub care sunt înregistrate bunurile în listele de stocuri.

Documentul de scoatere a bunurilor din regimul de antrepozit TVA.

53. Titularul trebuie să emita și să semneze un document de scoatere a bunurilor din regimul de antrepozit de TVA.

54. Acest document trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

a) data la care bunurile părăsesc regimul;

b) numele, adresa și codul de înregistrare TVA din România al titularului;

c) numărul autorizației antrepozitului de TVA în care sunt depozitate bunurile;

d) adresa antrepozitului;

e) numărul de ordine sub care documentul este înregistrat în registrul documentelor de plasare;

f) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România, dacă este cazul, ale persoanei care scoate sau pentru care sunt scoase bunurile din regimul de antrepozit de TVA;

g) numărul de ordine sub care este înregistrat documentul de scoatere în registrul acestor documentelor de scoatere din regim;

h) denumirea exactă și cantitatea bunurilor;

i) o mențiune referitoare la:

1. factura emisă, dacă este cazul;

2. auto-factura menționată în art. 155 alin. (4) din Codul fiscal în cazul transferului de bunuri în alt stat membru în sensul art. 128 alin. (10), din Codul fiscal;

3. documentul special emis atunci când bunurile părăsesc regimul fără a face obiectul unei tranzacții comerciale și rămân în România;

4. numărul autorizației antrepozitului de TVA, adresa precum și numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului dacă bunurile sunt transportate în alt antrepozit pentru a fi plasate în același regim;

5. Documentul privind accizele dacă documentul de scoatere din regim se referă, la produse accizabile.

55. Persoanele care pot scoate bunuri dintr-un regim de antrepozit de TVA sunt următoarele:

a) pentru bunuri altele decât bunurile accizabile și bunuri ce urmează a fi folosite în producerea sau transformarea produselor accizabile:

1. persoana impozabilă care livreaza bunurile fără ca bunurile sa rămână în regim de antrepozit;

2. proprietarul bunurilor care scoate bunurile din regimul de antrepozit fără a le implica în tranzacții comerciale;

b) pentru bunuri accizabile și bunuri ce urmează a fi folosite în producerea sau transformarea produselor accizabile:

1. persoana impozabilă care livreaza bunurile fără ca bunurile sa rămână în regim de antrepozit în măsura în care aceasta livrare are drept consecința eliberarea în consum în scopuri de accize a bunurilor sau scoaterea fizica a acestora din antrepozitul de TVA;

2. proprietarul bunurilor care scoate bunurile din regimul de antrepozit fără a le implica în tranzacții comerciale.

56. Acest document trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

a) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale proprietarului;

b) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului autorizației de antrepozitar;

c) numărul autorizației antrepozitului de TVA;

d) dacă bunurile sunt mutate în alt antrepozit de TVA pentru a fi plasate în același regim, numărul autorizației antrepozitului de TVA în care sunt mutate bunurile;

e) denumirea exactă, cantitatea și valoarea bunurilor.

57. O copie a facturii sau a oricărui alt document trebuie emisă către titularul autorizației de antrepozit de TVA.

58. Titularul autorizației de antrepozit de TVA emite persoanei care scoate bunurile din regim, o copie a documentului de scoatere din regim, semnată și păstrează la rândul sau o copie a acestui document.

59. Titularul autorizației de antrepozit de TVA trebuie să țină un registru al documentelor de scoatere din regimul de antrepozit de TVA, în care se raportează cronologic bunurile ce părăsesc regimul.

60. Acest registru trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

a) un număr de ordine;

b) data la care bunurile părăsesc regimul;

c) codul de înregistrare în scopuri de TVA din România al persoanei care scoate bunurile din regim;

d) o trimitere la documentul de plasare;

e) un număr de ordine sub care sunt înregistrate bunurile în listele de stocuri ca părăsind regimul.

61. Gestiunea stocurilor consta în principal din ținerea unui registru al documentelor de plasare a bunurilor în regim, a unui registru al documentelor de scoatere din regim și a unui registru al fișelor de stoc în care sunt raportate, pe tipuri de bunuri, intrările și ieșirile din regimul de antrepozit de TVA.

62. Aceste fise trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

a) un număr de ordine;

b) numele, adresa și codul de înregistrare TVA din România al titularului autorizației;

c) numărul autorizației antrepozitului de TVA în care sunt depozitate bunurile;

d) adresa antrepozitului;

e) denumirea bunurilor;

f) codul tarifar al bunurilor în starea în care erau când au intrat în antrepozitul de TVA;

g) la plasarea bunurilor în antrepozitul de TVA:

1. data plasarii;

2. cantitatea sau numărul de bunuri;

3. o trimitere la documentul de plasare;

h) la scoaterea bunurilor din antrepozitul de TVA:

1. data scoaterii;

2. cantitatea sau numărul de bunuri;

3. o trimitere la documentul de scoatere din regim;

i) o descriere a lucrărilor efectuate asupra bunurilor aflate în regimul de antrepozit de TVA;

j) bunurile ce rămân în stoc.

Obligații specifice legate de facturare

63. Când plasarea bunurilor în regim de antrepozit este facuta în cadrul unei livrări de bunuri în România, factura furnizorului trebuie să conțină, în plus față de elementele menționate în art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, următoarele elemente specifice:

a) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului autorizației de antrepozit de TVA;

b) numărul autorizației antrepozitului de TVA în care sunt plasate bunurile;

c) în locul cotei aplicabile și în locul sumei de TVA datorată, sintagma: "Regimul de antrepozit TVA - Art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal - TVA datorată de beneficiar - art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal"

64. Pentru livrările de bunuri ce rămân în regimul de antrepozit de TVA ce pot fi scutite de taxa conform art. 144 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, factura emisă de furnizorul de servicii trebuie să conțină, în plus față de elementele menționate în art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, următoarele elemente specifice:

a) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului autorizației de antrepozit de TVA;

b) numărul autorizației antrepozitului de TVA în care sunt plasate bunurile;

c) în locul cotei aplicabile și în locul sumei de TVA datorată, sintagma: "Regimul de antrepozit TVA - Art. 144 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal - TVA datorată de beneficiar - art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal"

65. Pentru prestările de servicii efectuate înainte ca bunurile să fie plasate în regim de antrepozit de TVA ce pot fi scutite conform art. 144, alin. (1), lit. c) din Codul fiscal, factura emisă de furnizorul de servicii trebuie să conțină, în plus față de elementele menționate în art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, următoarele elemente specifice:

a) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului autorizației de antrepozit de TVA;

b) numărul autorizației antrepozitului de TVA în care sunt plasate bunurile;

c) în locul cotei aplicabile și în locul sumei de TVA datorată, sintagma: "Regimul de antrepozit TVA - Art. 144 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal - TVA datorată de beneficiar - art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal"

66. Pentru prestările de servicii făcute asupra bunurilor cat timp acestea rămân în regimul de antrepozit, servicii listate în anexa acestui capitol și care pot fi scutite de taxa conform art. 144 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, factura emisă de furnizorul de servicii trebuie să conțină, în plus față de elementele menționate în art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, următoarele elemente specifice:

a) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului autorizației de antrepozit de TVA;

b) numărul autorizației antrepozitului de TVA în care sunt plasate bunurile;

c) în locul cotei aplicabile și în locul sumei de TVA datorată, sintagma: "Regimul de antrepozit TVA - Art. 144 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal - TVA datorată de beneficiar - art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal"

Anexa 2 -------

la norme

--------

SERVICII PERMISE ÎN REGIMUL DE ANTREPOZIT DE TVA

Niciuna din următoarele operații nu poate avea ca efect reincadrarea sub un alt cod tarifar cu 8 cifre.

Următoarele operațiuni uzuale nu pot fi autorizate dacă, în conformitate cu legislația vamală, acestea ar avea ca efect creșterea riscului de frauda.

1. Ventilarea, sortarea, uscarea, desprafuirea, operațiuni simple de curatare, reparații ale ambalajului, reparații de baza ale defectelor apărute în timpul transportului sau antrepozitarii în măsura în care este vorba de operațiuni simple, aplicarea sau îndepărtarea protecției utilizate în scopul transportării.

2. Reconstituirea mărfurilor după transport.

3. Inventarierea, prelevarea de mostre, trierea, cernerea, filtrarea mecanică și cantarirea bunurilor.

4. Eliminarea componentelor avariate sau poluate.

5. Conservarea prin pasteurizare, sterilizare, iradiere sau adăugarea de agenți de conservare.

6. Tratarea împotriva parazitilor.

7. Tratarea anti-rugina.

8. Tratarea:

- prin creșterea temperaturii, fără alte tratari complementare sau procese de distilare,

- prin scăderea temperaturii,

Chiar dacă aceasta conduce la o reincadrare sub un alt cod tarifar cu opt cifre.

9. Tratarea electrostatica, îndreptarea sau călcarea textilelor.

10. Tratarea consta în:

- îndepărtarea tulpinelor și coditelor și/sau a samburilor fructelor, taierea și felierea fructelor uscate sau a legumelor, rehidratarea fructelor,

- deshidratarea fructelor, chiar dacă aceasta conduce la reincadrarea sub un alt cod tarifar cu opt cifre.

11. Desalinarea, curatarea și cruponarea pieilor.

12. Montarea bunurilor ori adăugarea sau înlocuirea pieselor accesorii în măsura în care aceasta operațiune este relativ limitată sau este destinată conformarii la normele tehnice și nu modifica natura sau performatele bunurilor originale. Aceasta operațiune poate conduce la reincadrarea sub un alt cod tarifar cu opt cifre pentru bunurile adăugate ca accesorii sau utilizate ca inlocuitori.

13. Diluarea sau concentrarea fluidelor, fără tratare complementara sau vreun proces de distilare, chiar dacă aceasta conduce la reincadrarea sub un alt cod tarifar cu opt cifre.

14. Amestecarea bunurilor de același tip, de calități diferite, în scopul obținerii unei calități constante sau a unei calități solicitate de client, fără a schimba natura bunurilor respective.

15. Separarea sau taierea la o anumită dimensiune a bunurilor, dacă este vorba numai de operațiuni simple.

16. Ambalarea, dezambalarea, schimbarea ambalajului, decantarea și transferarea în alte recipiente, chiar dacă aceasta ar conduce la reincadrarea sub un alt cod tarifar cu opt cifre, aplicarea, retragerea și modificarea marcilor, sigilarea, etichetarea, afișarea prețului sau alt semn distinctiv similar.

17. Testarea, ajustarea, reglarea și punerea în funcțiune a echipamentelor, aparaturii și vehiculelor, mai ales pentru verificarea conformitatii la normele tehnice, cu condiția să fie vorba de operațiuni simple.

18. Operațiuni constând în matuirea elementelor de tevarie pentru a le adapta exigențelor anumitor piețe.

-------