Decizia nr. 885/2006

Ion Predescu - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a dispozițiilor art. 43 din Codul comercial, excepție ridicată de Societatea Comercială "Fantasia Turism Services" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 1.789/4/2006 al Judecătoriei Sectorului 4 București.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că textul criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei, întrucât nu se pune problema plății unor dobânzi, ci a penalităților de întârziere.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 mai 2006, pronunțată în Dosarul nr. 1.789/4/2006, Judecătoria Sectorului 4 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 43 din Codul comercial, excepție ridicată de Societatea Comercială "Fantasia Turism Services" - S.R.L. din București într-un litigiu având ca obiect pretenții pentru plata datoriei și a penalităților de întârziere.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 43 din Codul comercial, potrivit cărora datoriile comerciale lichide și plătibile în bani produc dobândă de drept din ziua când devin exigibile, sunt împovărătoare pentru societățile comerciale cu un potențial economic mai redus, permițând creditorului să pretindă penalități de întârziere ce depășesc cu mult valoarea debitului de bază. Aceste dispoziții legale sunt contrare obligației constituționale a statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și valorificarea tuturor factorilor de producție. Se consideră ca fiind necesară intervenția statului prin legiferare pentru protejarea intereselor debitorilor.

Judecătoria Sectorului 4 București apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, textul de lege criticat neîncălcând, sub niciun aspect, prevederile invocate din Legea fundamentală.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 43 din Codul comercial, potrivit cărora "Datoriile comerciale lichide și plătibile în bani produc dobândă de drept din ziua când devin exigibile".

Textul constituțional invocat în susținerea excepției este cel al art. 135 alin. (2) lit. a) referitor la obligația statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

Neconstituționalitatea dispozițiilor art. 43 din Codul comercial a fost ridicată într-un litigiu având ca obiect pretenții pentru plata unei datorii comerciale lichide și plătibile în bani, devenită exigibilă, precum și a penalităților de întârziere stipulate în contractul comercial.

Curtea reține că penalitățile de întârziere se stabilesc și se pot pretinde în conformitate cu clauza contractuală în care sunt prevăzute, iar valoarea lor este direct proporțională cu perioada de întârziere la plată. Așadar, penalitățile de întârziere reprezintă o sancțiune consimțită prin contract pentru neplata datoriei la scadență și nu sunt echivalente cu dobânzile, în timp ce textul de lege criticat prevede producerea de drept a dobânzii de la data când datoria a devenit exigibilă, ceea ce presupune dreptul creditorului de a pretinde dobânda legală, chiar dacă aceasta nu a fost stipulată în contract.

Întrucât obiectul litigiului în cadrul căruia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate nu îl constituie plata unor dobânzi, Curtea reține că dispozițiile legale criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei, contrar prevederilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 . În consecință, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 43 din Codul comercial urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca fiind inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 43 din Codul comercial, excepție ridicată de Societatea Comercială "Fantasia Turism Services" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 1.789/4/2006 al Judecătoriei Sectorului 4 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 30 noiembrie 2006.