Decizia nr. 886/2006

Ion Predescu - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 și

art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Dumitru Voinea în Dosarul nr. 1.962/C/2006 al Tribunalului Olt - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că dispozițiile legale criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 iulie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 1.962/C/2006, Tribunalul Olt - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 și

art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Dumitru Voinea într-un litigiu care are ca obiect soluționarea contestației sale împotriva deciziei casei de pensii de suspendare a plății pensiei de invaliditate și de stabilire a debitului rezultat din pensia încasată necuvenit.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate au caracter discriminatoriu, întrucât nu permit cumularea pensiei pentru gradul II de invaliditate cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională. Mai arată că indemnizațiile acordate consilierilor locali pentru participarea la ședințele consiliului local nu au caracter permanent și nu sunt certe. Astfel, consideră că nu se justifică dispoziția unilaterală a casei de pensii de suspendare a plății pensiei, fără o procedură prealabilă în cadrul căreia să stabilească împreună cu beneficiarul pensiei dacă se justifică sau nu suspendarea plății acesteia în tot sau în parte.

Tribunalul Olt - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția ridicată nu este întemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu sunt în contradicție cu prevederile Constituției.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, întrucât, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, criteriile și condițiile de acordare a pensiei se stabilesc prin lege, iar determinarea categoriilor de pensionari care pot cumula pensia cu alte venituri realizate dintr-o activitate profesională s-a făcut cu luarea în considerare a situației deosebite a acestora, în comparație cu alte categorii de pensionari.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 54 și

art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:

- Art. 54: "În raport cu cerințele locului de muncă și cu gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea este:

a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, a capacității de autoservire, de auto-conducție sau de orientare spațială, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;

b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce și de a se orienta spațial, fără ajutorul altei persoane;

c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională.";

- Art. 94: "(1) Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective:

a) copiii urmași orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, până la vârstele prevăzute la art. 66 lit. a) și b);

b) nevăzătorii;

c) pensionarii pentru limită de vârstă;

d) pensionarii de invaliditate de gradul III."

Textul constituțional invocat în susținerea excepției este cel al art. 16 alin. (1), care consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele: