Decizia nr. 902/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă din Brăila în Dosarul nr. 6.509/2006 al Judecătoriei Brăila.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 6.509/2006, Judecătoria Brăila a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă din Brăila.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat îngrădește accesul liber la justiție, precum și principiul egalității în fața legii, deoarece obligația depunerii unei cauțiuni de către debitor, în vederea judecării unei cereri de suspendare a executării silite, echivalează cu împiedicarea acestuia de a-și susține cauza pe fond, din motive obiective, ce țin de imposibilitatea depunerii cauțiunii.

Judecătoria Brăila consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: "Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță, în afară de cazul în care legea dispune altfel."

Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1), privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, art. 21 alin. (1) și (2), referitoare la accesul liber la justiție și la interdicția îngrădirii prin lege a exercițiului acestui drept, art. 52 alin. (1), referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 - "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți", art. 124 alin. (2), privind caracterul unitar, imparțial și egalitar al justiției.

Examinând excepția, Curtea constată că aceste prevederi legale au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare, între alte dispoziții constituționale, și la cele cuprinse în art. 21 și cu o motivare similară.

Astfel, prin

Decizia nr. 375 din 28 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 14 octombrie 2004, Curtea a constat că prevederile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituționale, reținând, în esență, că instituirea obligației de plată a cauțiunii, ca o condiție a suspendării executării, are o dublă finalitate, și anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanție pentru creditor în ceea ce privește acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, și, pe de altă parte, de a preveni și limita eventualele abuzuri în valorificarea unui asemenea drept de către debitorii rău-platnici. Întrucât plata cauțiunii nu constituie o condiție de admisibilitate a contestației la executare, ci exclusiv pentru a se putea solicita suspendarea executării silite, instituirea acestei obligații nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiție.

Soluția și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale.

Pentru aceleași argumente reținute în decizia menționată, Curtea nu poate reține, în prezenta cauză, nicio contradicție între textul de lege criticat și dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală.

Referitor la susținerile privind încălcarea principiul constituțional al egalității în drepturi, Curtea constată că acestea nu sunt întemeiate, deoarece prevederile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă se aplică în mod egal tuturor persoanelor care se regăsesc în ipoteza normei legale în cauză, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare.

Dispozițiile art. 52 alin. (1), referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, și ale art. 124 alin. (2), privind caracterul unitar, imparțial și egalitar al justiției, nu au relevanță în soluționarea prezentei cauze.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă din Brăila în Dosarul nr. 6.509/2006 al Judecătoriei Brăila.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 decembrie 2006.