Decizia nr. 922/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a prevederilor

art. 22 alin. (1) și (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Elinor Tăciulescu și Susana Anica Tăciulescu în Dosarul nr. 649/2006 al Tribunalului Cluj - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.923D/2006, ce are ca obiect excepția de neconstitu-ționalitate a acelorași prevederi legale, invocată de Elinor Tăciulescu și Adelhaida Tăciulescu în Dosarul nr. 650/2006 al Tribunalului Cluj - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent arată că, atât în Dosarul nr. 1.922D/2006, cât și în Dosarul nr. 1923D/2006, autoarele excepției au depus o cerere prin care solicită amânarea judecării cauzei în vederea pregătirii apărării.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune amânării judecății pentru acest motiv. Curtea, deliberând, apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă și respinge cererile.

Având în vedere că obiectul excepțiilor de neconstituționalitate invocate în dosarele nr. 1.922D/2006 și nr. 1.923D/2006 este identic, Curtea pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu această măsură.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.923D/2006 la Dosarul nr. 1.922D/2006, ce a fost primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierile din 1 iunie 2006 și 8 iunie 2006, pronunțate în dosarele nr. 649/2006 și 650/2006, Tribunalul Cluj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 22 alin. (1) și (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Excepția a fost ridicată de Elinor Tăciulescu și Susana Anica Tăciulescu și, respectiv, de Elinor Tăciulescu și Adelhaida Tăciulescu, în cauze având ca obiect soluționarea căii de atac împotriva unei dispoziții a primarului municipiului Cluj-Napoca de refuz al restituirii unui imobil.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarele acesteia arată că textele de lege criticate instituie o discriminare între foștii proprietari ai imobilelor preluate abuziv care au depus notificările în vederea restituirii acestora în termenul legal, beneficiind în consecință de măsurile reparatorii, și aceia care nu au respectat termenul. Acest fapt conduce, în opinia autorilor excepției, și la o încălcare a principiului constituțional al garantării și ocrotirii proprietății private, afectând însăși substanța dreptului de proprietate.

De asemenea, se mai susține că procedura administrativă instituită prin prevederile

art. 21 alin. (1) și (5) din Legea nr. 10/2001

este o jurisdicție specială administrativă facultativă, așa cum rezultă din art. 21 alin. (4) din Legea fundamentală, astfel încât nerespectarea termenului de depunere a notificării nu ar trebui să constituie, în fapt, o negare a accesului liber la justiție.

Tribunalul Cluj - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, instanța arată, în esență, că stabilirea unui termen pentru depunerea notificărilor în vederea restituirii imobilelor preluate în mod abuziv a fost necesară în vederea asigurării securității circuitului civil, iar, pe de altă parte, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale recunoaște dreptul statului de a restrânge exercițiul unor drepturi în vederea protejării interesului public.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstitu-ționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile

art. 22 alin. (1) și (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, potrivit cărora:

"(1) Persoana îndreptățită va notifica în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana juridică deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului. În cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, se va face câte o notificare pentru fiecare imobil.

[...]

(5) Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent."

În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și a autorităților publice, art. 20 alin. (1), referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) și (4), privind accesul liber la justiție și caracterul facultativ și gratuit al jurisdicțiilor speciale administrative, și art. 44 alin. (1) și (2), referitoare la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate și a proprietății private.

De asemenea, se mai invocă și încălcarea prevederilor art. 1 paragraful 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Analizând excepția, Curtea constată că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și cu o motivare similară.

Astfel, Curtea a analizat concordanța textelor de lege criticate cu dispozițiile

art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție, statuând, prin Decizia nr. 21 din 27 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 9 aprilie 2004, că reglementarea în cauză este în acord cu art. 44 alin. (1) teza a doua din Legea fundamentală, potrivit căreia "conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege".

Mai mult, s-a arătat, în decizia menționată, că recunoașterea sine die a posibilității persoanei interesate de a declanșa procedura de recuperare a imobilelor preluate abuziv de către stat ar fi fost de natură să genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietății imobiliare.

Pentru aceleași considerente, nu poate fi reținută, în prezenta cauză, nicio contradicție între textele de lege criticate și dispozițiile art. 1 paragraful 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

De asemenea, în ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (4) din Constituție, cu motivarea că textele de lege criticate instituie o jurisprudență administrativă facultativă, se constată că și această problemă a fost analizată de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, de exemplu, prin

Decizia nr. 99 din 22 februarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 aprilie 2005. Curtea a constatat că textul de lege criticat nu încalcă art. 21 alin. (1) din Constituție, referitor la accesul liber la justiție, ci instituie norme procedurale pentru exercitarea acestui drept, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală.

În prezenta cauză, autoarele excepției susțin și încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii, cu motivarea că textul de lege criticat instituie o discriminare între foștii proprietari care au depus notificări în termenul legal și aceia care au pierdut beneficiul acestui termen. Curtea constată că aceste susțineri nu pot fi reținute, deoarece textele de lege criticate se aplică în mod egal persoanelor cărora li se adresează, respectiv celor îndreptățite la restituirea imobilelor ce fac obiectul de reglementare al

Legii nr. 10/2001 , fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. De altfel, nerespectarea termenului legal prevăzut de lege pentru trimiterea notificării nu poate fi invocat ca generând o situație discriminatorie în raport cu celelalte subiecte de drept care s-au conformat dispozițiilor legii, potrivit principiului general de drept nemo auditor propriam turpitudinem allegans.

Cele statuate în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 22 alin. (1) și (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Elinor Tăciulescu și Susana Anica Tăciulescu și, respectiv, de Elinor Tăciulescu și Adelhaida Tăciulescu în dosarele nr. 649/2006 și nr. 650/2006 ale Tribunalului Cluj - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 decembrie 2006.