Decizia nr. 918/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a dispozițiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Bevloncik Juraj și Marușka Lubomir în Dosarul nr. 3.431/2004 al Tribunalului Cluj - Secția penală.

La apelul nominal se prezintă, pentru partea Ioan Szombath, apărătorul ales cu delegație la dosar. Se constată lipsa autorilor excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. De asemenea, se prezintă interpretul autorizat de limba slovacă, domnul Ștefan Unatinszki.

Partea Ioan Szombath a depus la dosar concluzii scrise în care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Apărătorul ales al acesteia pune concluzii în același sens.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 26 mai 2006, pronunțată în Dosarul nr. 3.431/2004, Tribunalul Cluj - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstitu-ționalitate a prevederilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Bevloncik Juraj și Marușka Lubomir în dosarul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei cauze penale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul părților la un proces echitabil, precum și ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare. În acest sens, autorii excepției arată că declarația dată de martor în faza de urmărire penală nu are relevanță juridică și nu poate echivala cu o depoziție propriu-zisă, câtă vreme procedura de audiere a martorilor în prima fază a procesului penal nu este publică, orală și contradictorie, iar inculpatul (sau apărătorul său), nefiind prezent la administrarea unei astfel de probe, nu-și poate face o apărare eficientă, întrucât nu poate pune întrebări martorului.

Tribunalul Cluj - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate nu afectează dreptul la apărare, întrucât inculpatul a avut posibilitatea să cunoască declarația dată de martor în cursul urmăririi penale, fie prin apărătorul ales, fie cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală. De asemenea, când inculpatul se consideră prejudiciat, poate folosi împotriva hotărârii judecătorești căile de atac prevăzute de lege, beneficiind, așadar, de toate garanțiile procesuale pentru realizarea accesului liber la justiție, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând Încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstitu-ționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală - Ascultarea martorului, expertului sau interpretului, care au următorul conținut: "Dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanța dispune citirea depoziției date de acesta în cursul urmăririi penale și va ține seama de ea la judecarea cauzei."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală invocate și în prezenta cauză și cu motivări similare. Astfel, prin

Decizia nr. 275 din 26 iunie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 6 august 2003, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate pentru considerentele acolo arătate.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziilor menționate mai sus își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Bevloncik Juraj și Marușka Lubomir în Dosarul nr. 3.431/2004 al Tribunalului Cluj - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 decembrie 2006.