Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 921/2006

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 48 alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

prezumat în vigoare

Data actului
14 decembrie 2006
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 50 din 23 ianuarie 2007
Citat de
4 acte
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 9.297 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a prevederilor

art. 48 alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție invocată de Nicolae Nicoară și Lucia Nicoară în Dosarul nr. 28/107/2006 (număr în format vechi 3.814/2006) al Tribunalului Alba - Secția civilă.

La apelul nominal răspunde reprezentanta autorilor excepției, avocat, cu delegație la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, reprezentanta autorilor excepției solicită admiterea acesteia, arătând că textele de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care instanța de judecată le interpretează în sensul aplicării acestora numai în cazul imobilelor restituite prin procedura administrativă. Se mai arată că aplicarea prevederilor

art. 48 alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001

numai în cadrul procedurii de restituire instituite prin acest act normativ, nu și în cazul acțiunilor de restituire inițiate înainte de intrarea în vigoare a

Legii nr. 10/2001 , este discriminatorie, contravenind dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând, pe de o parte, că persoanele fizice care solicită restituirea unor imobile preluate de stat cu titlu valabil se află într-o situație juridică diferită de cea a acelora care solicită imobile preluate de stat fără titlu. Pe de altă parte, arată că neconstituționalitatea textului de lege criticat este dedusă din modul de interpretare și aplicare a acestuia de către instanța de judecată, aspect ce nu poate fi analizat de către Curtea Constituțională.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 4 iulie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 28/107/2006 (număr în format vechi 3.814/2006), Tribunalul Alba - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 48 alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Excepția a fost invocată de Nicolae Nicoară și Lucia Nicoară, într-o cauză civilă având ca obiect o acțiune civilă privind recuperarea sporului de valoare adus unui imobil, aflată în faza de recurs.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată, în esență, că textul de lege criticat creează o situație discriminatorie, în sensul că foștii proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv sunt obligați să plătească sporul de valoare adus imobilelor restituite numai în situația în care imobilul a fost preluat cu titlu valabil, spre deosebire de situația preluării imobilului fără titlu, caz în care despăgubirile pentru sporul de valoare adus acestora se plătesc de către stat. Se mai arată că situația discriminatorie este generată de interpretarea dată textului de lege dedus controlului de constituționalitate, în sensul că debitorul obligației de despăgubire este persoana îndreptățită la restituire doar în cazul în care imobilul a fost restituit prin procedura administrativă prevăzută de

Legea nr. 10/2001 , iar nu pe calea dreptului comun.

Tribunalul Alba - Secția civilă arată că neconstituționalitatea unui text de lege nu poate fi dedusă din interpretarea dată acestuia de către instanțele de judecată, iar, pe de altă parte, prevederile legale criticate sunt constituționale.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile

art. 48 alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001

sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstitu-ționalitate.

Obiectul excepției îl reprezintă prevederile

art. 48 alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, potrivit cărora:

"(2) În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat cu titlu valabil, obligația de despăgubire prevăzută la alin. (1) revine persoanei îndreptățite.

(3) În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat fără titlu valabil, obligația de despăgubire revine statului sau unității deținătoare."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2), referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și la prevalența legii, art. 20 - "Tratatele internaționale privind drepturile omului", art. 21 alin. (3), privind dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, și art. 124 alin. (2), referitor la caracterul unitar, imparțial și egal al justiției.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare, între alte dispoziții constituționale, și la cele cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală și cu o motivare similară.

Astfel, prin

Decizia nr. 678 din 15 decembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 6 februarie 2006, Curtea, respingând excepția, a reținut că este justificată opțiunea legiuitorului de a institui destinatari diferiți ai obligației de despăgubire, în funcție de situația juridică distinctă a imobilelor ce se restituie, respectiv de împrejurarea preluării imobilului cu sau fără titlu. Sub acest aspect, Curtea Constituțională a reținut, în mod constant, că principiul constituțional al egalității în drepturi nu are semnificația unei uniformități de tratament juridic, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.

Cele statuate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale.

De altfel, în prezenta cauză, motivarea excepției de neconstituționalitate relevă aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanțele de judecată, susținându-se că situația discriminatorie este generată de interpretarea dată textului de lege dedus controlului de constituționalitate.

Se constată că aceste susțineri nu pot fi analizate de către instanța de contencios constituțional, deoarece, potrivit art. 2 alin. (2) din legea sa de organizare și funcționare: "(2) Sunt neconstituționale prevederile actelor prevăzute la alin. (1), care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției."

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 48 alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție invocată de Nicolae Nicoară și Lucia Nicoară în Dosarul nr. 28/107/2006 (număr în format vechi 3.814/2006) al Tribunalului Alba Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 decembrie 2006.

PREȘEDINTELE CURȚII
CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.